362 matches
-
debordante. Grupul femeilor din ramă cunoaște o anumită omogenitate și, deși sunt individualizate, trăsături generale pot fi identificate în cazul fiecăreia în parte. Numele lor sunt sugestive, simbolice, căci Evul Mediu, chiar și în faza sa târzie, cultiva încă, cu asiduitate, alegoria. Naratorul boccaccesc li se adresează cu o formulă de superlativ absolut, „preavrednicelor doamne”142, reliefând prețuirea vădit manifestată față de personajele feminine. Roland Barthes este de părere că „numele propriu se lasă explorat, descifrat: el este deopotrivă mediu în care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
putea înscrie într-o categorie generală a maleficului. Există un permanent melanj între real și fabulos, între autentic și mitologie populară. Pentru că ne aflăm, istoricește vorbind, la sfârșitul Evului Mediu, când valorile antichității încep să fie redescoperite și cultivate cu asiduitate, observăm că în multe povestiri, fie că aparțin autorului italian, fie scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
amanți, parcă ar juca, în mod conștient, într-o comedie. Avesalon vorbește ca în Cântarea Cântărilor, devine tipul amorezului, care însă simte un imbold spre violență, în urma trădării, și nu poate juca un alt rol, îl cultivă pe acesta cu asiduitate.912 Virilitatea personajului feminin, reliefată în acțiune, nu trebuie să ne surprindă, deoarece o femeie puternică, cum este această donna demonicata, dobândește trăsături masculine doar pentru a se impune mai decisiv în planul acțiunii și al operei în general.913
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lumea, să se emancipeze de toate cutumele perimate, aceea a donnei demonicata. Într-o societate încă patriarhală și strâns legată de mediul eclesial, acest nou prototip nu putea apărea decât înfiorător prin libertinajul afișat, prin erezia unei autonomii cerute cu asiduitate, prin tirania cu care denunța și nega tot ceea ce, până atunci, reprezentase ceva aproape sacru: primatul masculin. Demonismul acestui tip de personaj, așa cum am încercat să ilustrăm în paginile lucrării noastre, ține doar de insolitul pe care îl propune, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
propagandei socialiste și de falsele sale constructe internaționaliste, voit insensibile la vechile dispute între vecini. După dispariția fragilei pax Sovietica, sentimentul demnității naționale a erupt, modelând retroactiv și reprezentările publice despre regimului comunist. Bulgaria Propaganda comunistă a cultivat cu destulă asiduitate ideea unei solidarități istorice și a bunei înțelegeri româno-bulgare, găsind argumente pentru toate epocile vizate. Dincolo de schimburile oficiale de demnitari, sportivi ori specialiști în diferite domenii, s-a conturat treptat un interes real pentru țara vecină, motivat chiar și de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lipsește foaia asta? Poc! Tu știi ce bătaie luam!? Ai pus [caietul] pe oala cu slănină? Nu puteai să te speli pe mâini mai întâi? Era un șmotru!" (O.I.). Ritualul se încetățenise ca atare, deși era aplicat cu mai puțină asiduitate în mediul urban. În școala profesională următoarea etapă în traseul clasic al unui elev venit "de la țară" erau pedagogi special însărcinați cu păstrarea ordinii și a curățeniei pe holuri, la baie, în sala de mese, în dormitoare, în sala de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clasa a IV-a (integral), în clasa a VIII-a (preistoire, antichitate, Evul Mediu), în clasa a IX-a (perioada cuprinsă între 1821 și 1918) și a X-a (perioada ulterioară, inclusiv epoca Ceaușescu). În ultimul an, manualul urmărea cu asiduitate să elogieze regimul în funcțiune, alocând un spațiu amplu mișcării muncitorești și Partidului Comunist Român, ponegrind sistematic toți "dușmanii de clasă". 100 Este explicația dată de inspectorul de specialitate din Ministerul Învățământului, Bogdan Teodorescu, care era atunci și secretar general
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
O trecere în revistă a presei din acea perioadă (de la momentul comiterii delictului până la alegerile din 2008) ar fi elocventă. Practic nu a existat un episod de cronică violentă la care au participat românii să nu fi fost reflectat cu asiduitate pe toate canalele de informare în masă făcându-se referire cu obstinație la matricea etnico-naționalitară. În plus ca un laitmotiv a fost adusă în discuție presupusa înclinare spre delincvență a acestei comunități 39. Paginile ziarelor a programelor de știri au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de televiziune italiene, însă rezultatul acestora nu îl cunoaștem. Problema care se pune este că prezentarea unor spoturi la televizor nu este destul: mai ales dacă luăm în considerare că a fost suficient prezentarea unui singur caz de delincvență cu asiduitate în mass-media pentru a anula efectul campaniei realizate de Guvernul român. Dar dacă italienii consideră, în continuare, că românii sunt un popor de delincvenți, nici românii nu au o părere prea bună despre italieni. În România, unde veștile care vin
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de regele Carol al II-lea prin regimul instaurat, firesc era ca la nivel economic să promoveze interesele Camarilei. Aceasta avea în fruntea ei pe însuși regele Carol și își rotunjea averile secătuind bugetul țării cu o stăruință și o asiduitate rar întâlnită. În acest spirit, își achiziționau pachetele de acțiuni ale marilor întreprinderi din România. Cazul Malaxa edifică perfect situația instaurată: N. Malaxa (alias „Măxulică”, după cum îl apela în intimitate însuși suveranul) i-a oferit regelui cumpărarea de acțiuni încât
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
doi distinși profesori: Vasile Fetescu și Ionică Popa, i a atras atenția Vasile Cârcotă, colegului său Mihai Luca, cel care evocă „începuturile”(p.31-44)... - Da, Vasile Fetescu, care este un redutabil poet, are 11 volume de poezii și citește cu asiduitate - și-a adus aminte cel întrerupt la vorbă. Nu numai 11 volume are scrise și răspândite Vasile Fet escu, și, nu numai de poezie. Ci o întreagă literatură educativ pedagogică și moralizatoare, de la eseuri ins pirate de la orele de clasă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
București, prin reprezentanții lor în capitala Belgiei, uzau după 1919, cu deosebire în deceniul al treilea al secolului al XX-lea așa- numitul "schimb avantajos", adică un schimb valutar subvenționat în favoarea studenților, care, desigur, trebuiau să îndeplinească anumite condiții de asiduitate la cursuri. În fine, ne-am încheiat demersul cu un eseu (a patra secțiune din acest volum) întrucâtva mai excentric dacă ar fi să ne gândim la tipologia și caracteristicile studiilor cu privire la traseele de formare a elitelor intelectuale ori ale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
an universitar (art. IV), "un schimb de 1000 de franci pentru tipărirea tezelor de doctorat sau a lucrărilor cerute pentru obținerea titlului definitiv la școlile superioare tehnice" (art. IV). De asemenea, regulamentul stabilea și faptul că studenților care nu dovedeau asiduitate (lipseau de la cursuri mai mult timp, nu treceau niciun examen în cursul unui an universitar), li se retrăgea dreptul de schimb avantajos (art. V, VI). Schimbul avantajos, adică, întocmirea, verificarea listelor, controlul etc., cădeau în sarcina unei comisii formate dintr-
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât studenților înscriși la studii (cu stabilirea unor condiții privind asiduitatea lor la cursuri), cât și șotiilor acestora, în anumite situații. Listele erau cuprinzătoare, iar sumele alocate considerabile; acest ajutor dovedește, alături de alte măsuri și facilități, interesul autorităților române de a susține studiile în străinătate, căci mulți dintre acei tineri vor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din partea Ministerului Lucrărilor Publice 3. Desigur, Consulatul României de la Liège trebuia să se intereseze îndeaproape dacă fostul ofițer frecvență cursurile la care se înscrisese. De asemenea, după încheierea fiecărui trimestru, studentul trebuia să pună la dispoziția autorităților române certificatele de asiduitate și notele obținute, pentru a putea primi mai departe stipendiul. Em. Kretzulescu s-a interesat de soarta lui Vasile Butză, dar nici serviciile administrative ale Universității din Liège, nici biroul populației orașului nu înregistraseră în 1897 vreo persoană cu acest
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ce-și încheia cu bine "cursurile și exercițiile practice" ale anului academic 1901-1902 la Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât și șotiilor acestora, după caz. Toate aceste ajutoare arătau interesul statului român în a susține studiile în străinătate, în a investi în formarea unor specialiști care să ocupe, la întoarcere, posturile vacante (încă destul de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din Liège, 23 ianuarie / 4 februarie 1899, nepaginat. În dosar există și o scrisoare datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care aceasta din urmă este informată cu privire la asiduitatea să în prima parte a anului academic 1898-1899, nepaginat. 8 Ibid., Certificat de asiduitate emis pe numele Basile Butza, 16 octombrie 1900, nepaginat. 9 Ibid., Corespondență între Vasile Butză și Legația României de la Bruxelles, 19 ianuarie, 16 februarie, 17 mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
datata 2 februarie 1899 a lui Vasile Butză (19, Place du Théâtre, Liège) către Legația României din Bruxelles în care aceasta din urmă este informată cu privire la asiduitatea să în prima parte a anului academic 1898-1899, nepaginat. 8 Ibid., Certificat de asiduitate emis pe numele Basile Butza, 16 octombrie 1900, nepaginat. 9 Ibid., Corespondență între Vasile Butză și Legația României de la Bruxelles, 19 ianuarie, 16 februarie, 17 mai 1900, nepaginat. 10 Ibid., Scrisoare a lui Vasile Butză către Eugen Mavrodi, Ministrul României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 22 martie 1900, nepaginat. 11 Ibid., Scrisori ale lui Vasile Butză către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 9 iunie (33, Boulevard Saucy, Liège), 24 decembrie 1900. 12 Ibid., vol. 196, Atestat de asiduitate pentru anul academic 1901-1902 la cursurile și exercițiile practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
avea să fie aprobat de către Congres. Și cu toate că acordul s-a anulat în momentul în care această corelație a fost dezvăluită publicului, emigrarea a rămas, în continuare, singurul criteriu. În deceniul care a urmat, Administrația americană le-a cerut cu asiduitate tuturor țărilor care nu aveau economie de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această corelație în mod neoficial. În deceniul de după încheierea "Acordului comercial
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celor două tipuri menționate față de obiectul la care se raportează: omul de știință cercetează mai întâi descoperirile anterioare din domeniul său, neașteptând laude decât în momentul în care a descoperit cu adevărat ceva el însuși. Sunt apreciate astfel modestia și asiduitatea, calități pe care Pound le proiectează și asupra creatorului de poezie, vizând în această ordine de idei o direcție clasică. În ceea ce privește utilizarea simbolurilor, Pound sfătuiește adoptarea, și în acest caz, a unei anumite moderații care să împiedice obscurizarea totală a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
zidurile sale, iar Socola să fie mereu animată de elanul de depășire a condiției noastre pământești, să fim noi înșine doar proiectându-ne în viitor. Tadeusz Pirozynski a văzut sensul existenței sale doar în valorile profesionale și a muncit cu asiduitate pentru a ilustra exemplaritatea comunicării și compasiunii interumane, credința sa în binele și adevărul specialității. A văzut psihiatria și ca o preocupare culturală și etică de înțelegere a bolnavului, înțelegere despuiată de orice fanatisme sau totalitarisme mentale și din care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în reviste 66 și nu participa la reuniunile periodice ale asociațiilor profesionale. Era însă întotdeauna dornic să discute și agrea acele cercuri în care nu erau impuse nici un fel de restricții în ceea ce privește temele și modul de abordare. A frecventat cu asiduitate Clubul de științe morale al Universității. Modul în care ataca el subiectele puse în discuție, ca și atenția încărcată de admirație a unor tineri din asistență nu au fost pe placul multor profesori.67 Fostul său student Desmond Lee își
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]