234 matches
-
delirante, sindromul autist, sindroamele ipohondrice, sindroamele confuzionale, sindromul oniric, sindromul Korsakow, sindromul demențial, tulburările de comportament. Aceste aspecte, care vor fi discutate în continuare, vin să completeze datele de ordin general referitoare la sindroamele psihopatologice expuse în capitolul anterior. Sindromul astenic Sindromul astenic este o stare de slăbiciune neuropsihică de cauze diferite, manifestat printr-o stare de epuizare pe care bolnavul o resimte ca pe o oboseală cronică. Termenul de „astenie” a fost utilizat prima dată de Brown (1735) și ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autist, sindroamele ipohondrice, sindroamele confuzionale, sindromul oniric, sindromul Korsakow, sindromul demențial, tulburările de comportament. Aceste aspecte, care vor fi discutate în continuare, vin să completeze datele de ordin general referitoare la sindroamele psihopatologice expuse în capitolul anterior. Sindromul astenic Sindromul astenic este o stare de slăbiciune neuropsihică de cauze diferite, manifestat printr-o stare de epuizare pe care bolnavul o resimte ca pe o oboseală cronică. Termenul de „astenie” a fost utilizat prima dată de Brown (1735) și ulterior de Dupuytren
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Brown (1735) și ulterior de Dupuytren (1832) și Erichsen (1868), referitor la stări patologice care însoțeau afecțiunile somatice. Beard (1869) introduce termenul de „neurastenie”, adoptat ulterior și de către Kandinski (1890) și Benon (1928). Din punct de vedere psihopatologic sindromul astenic se caracterizează prin următoarele: a) Iritabilitate: o stare de labilitate emoțională, ușurința cu care se produc și se manifestă afectele, imposibilitatea bolnavului de a-și putea stăpâni sau controla expresiile mimice și comportamentale. Susceptibilitate crescută, reacții de mânie la conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nocturnă. d) Tulburările neurovegetative sunt frecvente și se manifestă sub forma unei cefalee „în cască” asociata cu senzația de „tensiune interioară” a capului. Se mai notează variații ale valorilor tensiunii arteriale, labilitatea pulsului, palpitații, dispnee. B.S. Bamdas, distinge în cadrul stărilor astenice, patru forme de tulburări grupate în următoarele: a) hipostenia, constând din predominanța simptomelor iritative; b) sindromul slăbiciunii iritabile, în care excitabilitatea crescută este asociată cu o stare de slăbiciune sau astenie; c) sindromul hipostenic sau de epuizare, în care predomină
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hipostenic sau de epuizare, în care predomină, pe primul plan, fenomenele de slăbiciune și astenie; d) sindromul asteno-vegetativ și asteno-ipohondriac, în care tabloul clinic este dominat de tulburările neurovegetative, ideile iponhondriace, obsesii, fobii etc. Cauzele care pot produce un sindrom astenic sunt multiple, și anume: - boli toxice și infecțioase (gripă, febră tifoidă, malarie, tifos, TBC), - boli somatice (cardiopatii, hipertensiune arterială, ulcer gastric, colită, boli hepatice), - boli endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană), - boli organice cerebrale (scleroză în plăci, tumori cerebrale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acest fel va da o formă intelectuală propriei sale neliniști, uneori cu o mare bogăție imaginativă, exprimată prin forma și conținutul obsesiilor. Tulburările obsesive pot fi întâlnite în numeroase afecțiuni psihiatrice cum ar fi: - simpla stare de oboseală, - stările astenice febrile, post-infecțioase etc., - în cursul neurasteniei, - în nevroza obsesivo-fobică, - în mod episodic la psihopații psihasteniei, - în stadiul inițial la bolnavii cu hipertensiune arterială, - în stadiul terminal al encefalitei epidemice, - în epilepsie având un caracter paroxistic ca simptom al unei stări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
structuri anormale, interesând unele sectoare ale personalității umane și care duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția glischroidă-vâscoasă, bradipsihică. 2) Dezechilibrații majori: reprezintă o categorie mai nuanțată: a) subiecții care au reușit, într-o anumită privință să se adapteze la un anumit tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate avea caracterul de idee prevalentă, obsesivă sau delirantă. Ea este frecvent asociată cu cenestopatiile. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul ipohondriac poate avea mai multe forme de manifestare clinică și anume: a) Sindromul astenoipohondriac este o varietate a sindromului astenic, pe fondul căruia apar temeri, acuze de suferințe sau idei obsesive legate de sănătate, tulburări neurovegetative, cenestopatii. Sindromul asteno-ipohondriac poate apare în cursul evoluției neurasteniei, a bolilor somatice cărora li se dă o „interpretare exagerată” sau „eronată”, în schizofrenia incipientă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei sunt foarte atenți la corpul lor descoperind adesea suferințe imaginare, de factură ipohondriacă. Acuză insomnii, migrene, tulburări cardiace, respiratorii, digestive sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitatea în totalitatea sa, într-o formă activă și conștientă. În această grupă se situează următoarele forme de manifestări psihopatologice; a) Manifestările expansive de tip hiperstenic, expansiv-pasionale, așa cum sunt întâlnite în paranoia; b) Manifestările senzitive sunt acele manifestări de tip astenic care traduc o slăbiciune de caracter, vulnerabilitate, timiditate și modestie. În sensul acesta sunt menționate ca exemple: delirul senzitiv de relație, nevroza obsesională. c) Dorințele și realizările artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele de catarsis, realizarea autistă a dorințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se notează conflicte sentimentale, familiale, abandon, pe când la bărbați predomină eșecurile profesionale și cele de ordin social. Formele clinice ale dezvoltărilor anormale Cele mai importante tipuri de dezvoltări anormale ale personalității, după B. Peuleikhoff și H. Mester, sunt următoarele: tulburările astenice, depresive, isterice, ipohondriace și paranoide. Le vom prezenta în continuare. 1) Dezvoltarea astenică Aceasta corespunde cu ceea ce P. Janet a reunit în conceptul clinico-nosologic de psihastenie. E. Bleuler insistă asupra extravaganței asociată cu o stare de epuizare cronică a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele de ordin social. Formele clinice ale dezvoltărilor anormale Cele mai importante tipuri de dezvoltări anormale ale personalității, după B. Peuleikhoff și H. Mester, sunt următoarele: tulburările astenice, depresive, isterice, ipohondriace și paranoide. Le vom prezenta în continuare. 1) Dezvoltarea astenică Aceasta corespunde cu ceea ce P. Janet a reunit în conceptul clinico-nosologic de psihastenie. E. Bleuler insistă asupra extravaganței asociată cu o stare de epuizare cronică a individului. Se notează astenie, apatie, scăderea tenacității voliționale, evitarea răspunderilor, tulburări de ordin neurovegetativ
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clasic al „crizei pseudo-convulsive” sau „epileptoide” clasică, descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz, atunci când ea este pusă în evidență, Th. Lempérière deosebește două forme: Bărbatul histrion: bun actor, se confundă cu stereotipul sexului său. Histrionismul se asociază cu o stare de dezechilibru psihic, instabilitate, un tip de existență parazitară, afaceri frauduloase, fenomene astenice, dureri diverse ca localizare și intensitate, simptome de tip deficitar, etilism. Bărbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-și controlează cu greutate emoțiile, inhibat în viața socială, incapabil pentru o acțiune competitivă. DSM-III-R include în acest grup de personalități patologice, următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alte scopuri decât cel terapeutic. Administrarea sa i.v. în doză de 0,1 sau 0,25U/kg corp și urmărirea variațiilor glicemice are semnificație diagnostică pentru determinarea sensibilității la insulină. În cazuri rare, insulina poate fi utilizată la pacienții astenici sau denutriți, cu apetit diminuat, atât pentru stimularea poftei de mâncare cât și pentru promovarea anabolismului proteic. Corectarea „hiperglicemiilor nediabetice”, înregistrată la pacienții critici, ameliorează prognosticul vital al acestora. În ultimii ani, în mod experimental pe animale (șoareci NOD, șobolani
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
oculari (semnul Krause), iar la copil, depresiunea fontanelelor. Datorită hiperosmolarității plasmatice, tensiunea arterială este menținută multă vreme în limite acceptabile. O hipotensiune inițială este întâlnită în aproximativ un sfert din cazuri și este un semn de prognostic grav. Bolnavul este astenic (datorită hipopotasemiei i.c.), hipoton. Pe acest fond, contrastează respirația acidotică ("setea de aer" sau respirația Kussmaul), amplă și cu frecvență relativ joasă (18-20/min). Când coma este profundă, respirația se modifică, devenind stertoroasă, de tip Cheyne-Stockes sau superficială. Mirosul
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
prin destinderea psihică pe care o produce (în cazul durerilor de cap, spasmelor musculare, nevralgiilor); 3. În stomatologie, în vederea profilaxiei anxietății și aprofundarea relaxării necesare în chirurgia dentară; 4. În domeniul psihologiei medicale; 5. Tratarea oboselii fizice și a nevrozelor astenice; 6. Adjuvant în tratarea hipertensiunii arteriale, bronșitelor, afecțiunilor respiratorii; 7. Remedierea unor deficiențe imunitare, probleme ale metabolismului, purificarea și îndepărtarea produșilor toxici din organism. Meloterapia este folosită cu rezultate bune pentru ameliorarea respirației, a circulației cardiovasculare, a irigării cu sânge
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
vioară și orchestră. → Calmarea durerilor L. van Beethoven: Somfonia pastorală nr. 6; F.Chopin: Concertul nr. 1 în mi minor; Mendelson Bartholdy: Simfonia italiană; Ravel: Rapsodia spaniolă; P.I. Ceaikovski: Simfonia nr. 6. → Combaterea stărilor de distonie neurovegatativă și a nevrozei astenice W.A. Mozart: Mica sereandă; Simfonia nr. 41. → Stimularea entuziasmului J. Haydn: Simfonia nr. 85; M. Ravel: Daphnis și Chloe; Toselli: Serenada. → Mărirea puterii de concentrare J.S. Bach: Concertele brandenburgice. → Înlăturarea melancoliei L. van Beethoven: Simfonia a IX-a; C.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și cele specifice tulburărilor nervoase și celor comportamentale, am indicat metodele interdisciplinare folosite în stabilirea diagnosticului cât și în corectarea și reabilitarea vorbirii cazurilor. Se menționează că în aceste categorii de copii s-au depistat cazuri cu stări reactive, stări astenice, stări reactive și conflictuale, copii cu manifestări isterice, cu psihopatie epileptoidă sau organică, toate întâlnite în cadrul centrului logopedic și în cadrul cabinetelor de psihologie și logopedie de pe lângă Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași, unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plan psihic, afectiv de către individ ca o agresiune împotriva personalității sale, în momentul în care el realizează amploarea acestui proces și întrevede consecințele situației lui sociale, familiale și profesionale. Unii reacționează optimist, alții pesimist sau cu indiferență, depresie, lentoare, dispoziție astenică, meditativă. Dacă am prezentat anterior paleta aspectelor pozitive și optimiste ale bătrâneții, trebuie să ne ocupăm și de cealaltă fațetă, negativă, stresantă a bătrâneții. O facem pentru a demonstra că momentul „legislativ” al pensionării, care îi scoate din activitate pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din mediul extern sau intern, de care organismul se apără, în limita unor posibilități de adaptare prin intermediul axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian. Revenind la vârsta pensionării și mai ales la cei ce trăiesc o stare de suferință morală, caracterizată prin depresie, lentoare, dispoziție astenică și meditativă, compensată prin reculegere și nostalgie; la cei cu stare de vâscozitate mintală, cu dificultăți de restructurare prin confuzii sau amnezie, la toți cei cu diverse nevroze: anxioasă, astenică, cardiacă, sexuală, ideatică, isterică, obsesivo-fobică, de coordonare, respiratorie, de frustrare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o stare de suferință morală, caracterizată prin depresie, lentoare, dispoziție astenică și meditativă, compensată prin reculegere și nostalgie; la cei cu stare de vâscozitate mintală, cu dificultăți de restructurare prin confuzii sau amnezie, la toți cei cu diverse nevroze: anxioasă, astenică, cardiacă, sexuală, ideatică, isterică, obsesivo-fobică, de coordonare, respiratorie, de frustrare, de eșec, de epuizare etc. trebuie să se pună cu precădere problema modalităților de apărare împotriva stresului cât și de profilaxie a sănătății acestor cazuri intervenindu-se împotriva rigorilor acestor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fenomene consecutive, funcționale, corelative. În concluzie, dezvoltarea „marelui sistem” se obiectivează și se finalizează perfecționându-se permanent. Prevenirea și terapia depresiei Depresia este starea morbidă caracterizată printr-o scădere a tonusului de activitate psihică și motorie, însoțită de o dispoziție astenică, de deprimare, fatigabilitate sporită și de anxietate. În formă gravă este întâlnită în unele boli psihice, cu prioritate psihoza maniaco depresivă, în special în depresiile de apărare și ca o reacție firească, în situații dificile de viață. (Vezi „Dicționar de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]