1,216 matches
-
iulie 2006, utilizând unitatea a II-a a Observatorului Keck, un telescop cu diametrul de , plasat pe vârful Mauna Kea, în Hawaii și prevăzut cu un sistem de optică adaptativă cât și cu o stea laser, astronomii au putut observa asteroidul Hektor cu o rezoluție fără precedent (0,06 secunde de arc). Imaginile au confirmat o formă duală pentru Hektor, dar au scos în evidență și prezența unui mic satelit, denumit S/2006 (624) 1, de , plasat la circa de primar
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]
-
rezoluție fără precedent (0,06 secunde de arc). Imaginile au confirmat o formă duală pentru Hektor, dar au scos în evidență și prezența unui mic satelit, denumit S/2006 (624) 1, de , plasat la circa de primar. Hektor este un asteroid de tip D, cu un albedo slab și un spectru roșiatic. Se află în punctul Lagrange L, "în fața" lui Jupiter. Asteroidul 624 Hektor aparține așa-numitei "tabere grecești", ca una din cele două facțiuni din luptele legendarului Război al Troiei
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]
-
și prezența unui mic satelit, denumit S/2006 (624) 1, de , plasat la circa de primar. Hektor este un asteroid de tip D, cu un albedo slab și un spectru roșiatic. Se află în punctul Lagrange L, "în fața" lui Jupiter. Asteroidul 624 Hektor aparține așa-numitei "tabere grecești", ca una din cele două facțiuni din luptele legendarului Război al Troiei. Ironie a sorții, Hektor a fost denumit în onoarea eroului troian Hector, fiind inclus într-o grupă greșită: tot așa asteroidul
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]
-
Asteroidul 624 Hektor aparține așa-numitei "tabere grecești", ca una din cele două facțiuni din luptele legendarului Război al Troiei. Ironie a sorții, Hektor a fost denumit în onoarea eroului troian Hector, fiind inclus într-o grupă greșită: tot așa asteroidul 617 Patroclus aparține "taberei troiene", în preajma punctului Lagrange L, deși este denumit în onoarea unui erou grec.
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]
-
este un asteroid din centura de asteroizi. A fost descoperit de John Russell Hind la 15 decembrie 1852 în observatorul privat al lui W. Bishop, situat în Hyde Park, Londra, Anglia. Bishop l-a numit după Thalia (Θάλεια), muza comediei, a poeziei și
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
este un asteroid din centura de asteroizi. A fost descoperit de John Russell Hind la 15 decembrie 1852 în observatorul privat al lui W. Bishop, situat în Hyde Park, Londra, Anglia. Bishop l-a numit după Thalia (Θάλεια), muza comediei, a poeziei și a festivităților din mitologia
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
la 15 decembrie 1852 în observatorul privat al lui W. Bishop, situat în Hyde Park, Londra, Anglia. Bishop l-a numit după Thalia (Θάλεια), muza comediei, a poeziei și a festivităților din mitologia greacă. Acesta este clasificat ca fiind un asteroid de tip S format în principal din silicați de fier și magneziu. Acesta este al doilea tip de asteroid cel mai comun din centura principală. Pe baza analizei curbei luminii, obiectul are o perioada de rotație siderală de . Un model
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
a numit după Thalia (Θάλεια), muza comediei, a poeziei și a festivităților din mitologia greacă. Acesta este clasificat ca fiind un asteroid de tip S format în principal din silicați de fier și magneziu. Acesta este al doilea tip de asteroid cel mai comun din centura principală. Pe baza analizei curbei luminii, obiectul are o perioada de rotație siderală de . Un model elipsoidal al curbei de lumină oferă un raport a/b de . Cu semiaxa mare de 2,628 UA, asteroidul
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
asteroid cel mai comun din centura principală. Pe baza analizei curbei luminii, obiectul are o perioada de rotație siderală de . Un model elipsoidal al curbei de lumină oferă un raport a/b de . Cu semiaxa mare de 2,628 UA, asteroidul orbitează cu un decalaj Kirkwood de 3:1 și 5:2 în centura principală. Excentricitatea orbitală este mai mare decât valoarea medie de 0,07 pentru centura principală, iar înclinarea este mai mare decât media de sub 4°. Dar cei mai mulți asteroizi
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
asteroidul orbitează cu un decalaj Kirkwood de 3:1 și 5:2 în centura principală. Excentricitatea orbitală este mai mare decât valoarea medie de 0,07 pentru centura principală, iar înclinarea este mai mare decât media de sub 4°. Dar cei mai mulți asteroizi din centura principală au o excentricitate mai mică de 0,4 și o înclinație de până la 30°, astfel încât orbita asteroidului nu este una neobișnuit pentru un asteroid din centura principală. 23 Thalia a fost studiat pe radar.
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
decât valoarea medie de 0,07 pentru centura principală, iar înclinarea este mai mare decât media de sub 4°. Dar cei mai mulți asteroizi din centura principală au o excentricitate mai mică de 0,4 și o înclinație de până la 30°, astfel încât orbita asteroidului nu este una neobișnuit pentru un asteroid din centura principală. 23 Thalia a fost studiat pe radar.
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
centura principală, iar înclinarea este mai mare decât media de sub 4°. Dar cei mai mulți asteroizi din centura principală au o excentricitate mai mică de 0,4 și o înclinație de până la 30°, astfel încât orbita asteroidului nu este una neobișnuit pentru un asteroid din centura principală. 23 Thalia a fost studiat pe radar.
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
și "Kyrall: Legendele", dar nu a precizat o dată anume pentru apariția lor. Între anii 2082- 2088, pe Pământ are loc o mare conflagrație mondală, cunoscută ca Ultimul Război, declanșat de disputele din jurul Ierusalimului și de descoperirea pe Lună a unui asteroid de austral pur, care a precedat cu doi ani primul zbor hiperluminic. Într-o încercare de a pune punct conflictelor religioase și de a instaura pacea mondială, împotriva celor trei mari religii monoteiste este pornită o cruciadă de către Corpul celor
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
Această favoare specială va fi folosită de Împăratul Bela al VII-lea pentru a-l infiltra pe quintul Rimio de Vassur în Abație). Un alt tratat, cel de pe Aldebaraan, stabilește că dinastia Boszt devine proprietarea tuturor rezervelor de austral de pe asteroizi, ceea ce le permite controlul călătoriilor spațiale. Cu 30 de ani înaintea evenimentelor din primul roman are loc o tentativă dejucată de lovitură de palat în urma unei răscoale. În timpul domniei Împăratului Kasser este descoperită prima rasă extraterestră inteligentă pe planeta Z
Trilogia Abația () [Corola-website/Science/327419_a_328748]
-
Saturn și a fost primul care a descoperit inelul C (așa-numitul inel Crêpe), un inel interior din jurul Saturnului, în anul 1838. Galle a sugerat și o metodă, dovedită ulterior corectă, de măsurare a scalei sistemului solar prin observarea paralaxei asteroizilor. El a aplicat această metodă pentru prima dată la asteroidul Flora, în 1873. De-a lungul carierei sale el a studiat cometele, iar în 1894 (cu ajutorul fiului său, Andreas Galle) a publicat o listă cu 414 comete. El însuși descoperise
Johann Gottfried Galle () [Corola-website/Science/322441_a_323770]
-
așa-numitul inel Crêpe), un inel interior din jurul Saturnului, în anul 1838. Galle a sugerat și o metodă, dovedită ulterior corectă, de măsurare a scalei sistemului solar prin observarea paralaxei asteroizilor. El a aplicat această metodă pentru prima dată la asteroidul Flora, în 1873. De-a lungul carierei sale el a studiat cometele, iar în 1894 (cu ajutorul fiului său, Andreas Galle) a publicat o listă cu 414 comete. El însuși descoperise anterior trei comete, în scurtul interval dintre 2 decembrie 1839
Johann Gottfried Galle () [Corola-website/Science/322441_a_323770]
-
A scris multe cărți popularizând astronomia și a fost primul președinte al "Sociedad Astrónomica de España y América". A descoperit cometă periodica 32P/Comas Solá și a codescoperit cometă neperiodica C/1925 F1 (Shajn-Comas Sola). A mai descoperit și câțiva asteroizi.<br> Asteroizii 1102 Pepita (de la pseudonimul sau, "Pepito") și 1655 Comas Solá îi poartă numele. În 1907, a declarat că a observat întunecarea limbului lui Titan, un satelit al lui Saturn, dovedind, pentru prima dată, ca acest corp posedă o
Josep Comas i Solà () [Corola-website/Science/333200_a_334529]
-
multe cărți popularizând astronomia și a fost primul președinte al "Sociedad Astrónomica de España y América". A descoperit cometă periodica 32P/Comas Solá și a codescoperit cometă neperiodica C/1925 F1 (Shajn-Comas Sola). A mai descoperit și câțiva asteroizi.<br> Asteroizii 1102 Pepita (de la pseudonimul sau, "Pepito") și 1655 Comas Solá îi poartă numele. În 1907, a declarat că a observat întunecarea limbului lui Titan, un satelit al lui Saturn, dovedind, pentru prima dată, ca acest corp posedă o atmosferă. Josep
Josep Comas i Solà () [Corola-website/Science/333200_a_334529]
-
poetul Arătos în discursul său adresat atenienilor: „[...] precum a spus-o chiar unul din poeții voștri: «Căci vită din El suntem.»” (Fapte 17:27-28). Este una dintre cele cinci citări din autori necreștini din Noul Testament. Craterul Aratus de pe Lună și asteroidul 12152 Aratus au primit numele în onoarea să.
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
se ocupă cu interviuri și recenzii de carte din domeniul SF&F, cealaltă fiind Michael R. Mennenga. Stackpole a fost director executiv la Phoenix Skeptics din 1988 și apare în lista de contacte a grupului în revista "Skeptical Inquirer". Un asteroid din centura exterioară descoperit pe 23 martie 2001 de David B. Healy a fost numit 165612 Stackpole. Publicate de Bantam Books. Publicate de Bantam Books. Publicate de Night Shade Books. Romanele acestei serii au fost publicate de FASA Corporation până în
Michael A. Stackpole () [Corola-website/Science/330188_a_331517]
-
să distrugă carierele și reputațiile oamenilor de știință rivali. Faptele reputate ale profesorului Moriarty ar fi putut, de asemenea, să fie inspirate de realizările unor matematicieni din lumea reală. Carl Friedrich Gauss a scris un studiu faimos asupra dinamicii unui asteroid la vreo 20 de ani, care a avut cu siguranță un succes pe plan european și a fost numit într-o funcție de profesor în parte ca urmare a acestui studiu. pe forța de acest rezultat. Srinivasa Ramanujan a scris despre
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
și-a făcut reapariția în 1892 și 1899. De atunci roiul se pare că a secat. Cometa P/2001 J1 (NEAT), descoperită de S. Pravdo, E. Helin și K. Lawrence pe imagini CCD luate de programul de observații Near Earth Asteroid Tracking (NEAT) în mai 2001, prezintă, potrivit lui Syuichi Nakano câteva similitudini în elementele orbitale cu cometa Biela.
Cometa Biela () [Corola-website/Science/329781_a_331110]
-
americane. Această colaborare continuă și în prezent, Rusia și SUA construind cea mai mare stație spațială, Stația spațială internațională ("Internațional Space Station - ISS"). Observarea Pământului Misiuni lunare Misiunile Mercur Misiunile Venus Misiunile Marte Misiunile Jupiter Misiunile Saturn Misiuni multiplanetare Misiuni asteroizi/comete Misiuni planetar-asteroidale propuse sau anulate Misiuni de observare a Soarelui Mari observatoare pentru astrofizica spațială Alte observatoare NAȘĂ acorda în prezent un numar de medalii și decorații astronauților și personalului NAȘĂ. Unele dintre ele sunt autorizate să fie purtate
NASA () [Corola-website/Science/298808_a_300137]
-
constă în observarea, vizitarea, cunoașterea și înțelegerea „cartierului cosmic” vecin Pământului. Acesta include Soarele, Luna, planete majore, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, sateliții lor, precum și corpurile mici, inclusiv comete, asteroizi, și praf cosmic. Pentru mai multe mii de ani, civilizațiile, cu câteva excepții notabile, nu au recunoscut existența sistemului solar. Se credea că Pământul era staționar în centrul universului și categoric diferit de obiectele divine sau eterice care se „mișcau
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
în 1801, o lume mică între Marte și Jupiter, care inițial a fost considerată o nouă planetă. Cu toate acestea, descoperirile ulterioare de mii de alte lumi mici din aceeași regiune a dus la o eventuală reclasificare lor ca fiind asteroizi. Prin 1846, discrepanțe în orbita lui Uranus au determinat pe mulți astronomi să suspecteze prezența unei planete mari în „apropiere”. Calculele lui Urbain Le Verrier în cele din urmă au condus la descoperirea lui Neptun. Precesia excesivă a periheliului de pe
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]