214 matches
-
În astrofizică, raza solară este unitatea de lungime folosită convențional pentru exprimarea mărimii stelelor. Este egală cu lungimea razei Soarelui. De exemplu, o stea cu diametrul de zece ori mai mare decât cel al Soarelui va avea un diametru de douăzeci de
Rază solară () [Corola-website/Science/333256_a_334585]
-
fost cosmografi: Anonymus Ravennas (secolul al VII-lea), Martin Behaim (1459-1507), Martin Waldseemüller (circa 1470-1521), Sebastian Münster (1488-1552), Petrus Apianus (1495-1552), Gerardus Mercator (1512-1594), Livio Sanuto (1520-1576), Ignazio Danti (1536-1586), Alain Manesson Mallet (1630-1706), Vincenzo Coronelli (1660-1718). În prezent, în astrofizică, termenul „cosmografie” începe să fie folosit pentru a descrie încercările de a determina geometria pe scară largă și cinematicii ale universului observabil, independent de orice model sau teorie cosmologică specifică. Cosmologie
Cosmografie () [Corola-website/Science/333311_a_334640]
-
Un disc de acreție este o structură astrofizică formată din materie pe orbită în jurul unui obiect ceresc central. Acest corp central este în mod tipic o stea tânără, o protostea, o stea pitică albă, o stea neutronică sau o gaură neagră. Forma structurii a luat naștere prin acțiunea
Disc de acreție () [Corola-website/Science/334802_a_336131]
-
născut la Sankt-Petersburg, într-o familie de nobili ruși. După ce a studiat la Universitatea din Moscova, a lucrat la Observatorul din Paris, începând din 1921. Mai tarziu, a lucrat la Observatoire d'Alger (în română: „Centrul de Cercetări în Astronomie, Astrofizica și Geofizica, Observatorul din Alger”), unde a devenit cunoscut că specialist în mecanică cerească (în acea epoca, Algeria era colonie franceză). După 1934, a început să-și semneze articolele sub numele de Benjamin de Jekhowsky. Minor Planet Center i-a
Veniamin Jehovski () [Corola-website/Science/332128_a_333457]
-
Chernykh", n. 6 octombrie 1931 - d. 26 mai 2004) a fost un astronom sovietic/rus. Cernîh s-a născut la Usman, în regiunea Voronej. Specialist în astrometrie și în dinamica micilor corpuri ale Sistemului Solar, a lucrat la Observatorul de Astrofizică din Crimeea, de la Naucinîi, începând din anul 1963. <br> A decoperit mai multe comete, între care cometele periodice 74P/Smirnova-Chernykh și 101P/Cernîh. Alături de soția și colega sa de muncă, Liudmila Cernîh, a descoperit un mare număr de asteroizi, între
Nikolai Cernîh () [Corola-website/Science/332500_a_333829]
-
telescop spațial în infraroșu dezvoltat de către NAȘĂ. Face parte din cele patru mari observatoare ale NAȘĂ, având caracteristici complementare, realizate de agenția spațială americană pentru a răspunde la marile întrebări științifice apărute la sfârșitul secolului al XX-lea în domeniul astrofizicii. Rolul telescopului Spitzer este, în principal, să observe crearea Universului, formarea și evoluția galaxiilor primitive, geneză stelelor și planetelor și evoluția compoziției chimice a Universului, care sunt fenomene vizibile îndeosebi în infraroșu. Acest proiect de telescop infraroșu a fost lansat
Telescopul spațial Spitzer () [Corola-website/Science/337650_a_338979]
-
normă întreagă. În activitatea sa științifică, Pannekoek a început să studieze distribuția de stele prin Calea Lactee, precum și structura galaxiei noastre. Mai târziu, el a devenit interesat de natura și evoluția stelelor. Din cauza acestor studii, el este considerat a fi fondatorul astrofizicii ca disciplină separată în Olanda. El a devenit membru al , în 1925. În afară de opera sa teoretică, el a mers de asemenea în mai multe expediții străine, pentru a observa eclipsele solare și a capta spectre de stele. În 1926 a
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
1926 a întreprins o expediție în Java , pentru a consemna Constelațiile Sudului. El a fost, de asemenea, interesat de istoria astronomiei. Cartea sa, "O Istorie a Astronomiei", este considerată o referință standard asupra acestui subiect. Activitatea sa în structura galactică, astrofizică și istoria astronomiei a fost de renume internațional și a dus la câștigarea unui grad onorific de la Universitatea Harvard în 1936, precum și Medalia de Aur a Royal Astronomical Society în 1951. Craterul Pannekoek pe Lună și asteroidul sunt numite după
Antonie Pannekoek () [Corola-website/Science/336390_a_337719]
-
în fizică și matematică la Universitatea Ebraică din Ierusalim - unde a fost elevul lui Hillel Fürstenberg și al lui Yoram Lindenstrauss (tatăl matematicianului Elon Lindenstrauss, deținătorul Medaliei Fields), M.Sc. în fizică teoretică la Institutul Weizmann și doctoratul (Ph.D.) în astrofizică teoretică la Universitatea din Tel Aviv. În 1981 a devenit profesor de fizică la Technion (Institut israelian de tehnologie), iar după 10 ani, în 1991, a fost cooptat la "Space Telescope Science Institute". Mario Livio s-a dedicat studiului supernovelor
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
lor pentru determinarea vârstei Universului. A studiat și energia întunecată, găurile negre, formarea sistemelor planetare în creșele stelare. A scris numeroase articole. În 2009 Asociația Americană pentru Avansarea Științelor (AAAS) l-a ales membru al comitetului său, pentru contribuțiile în astrofizică, prin cercetările asupra stelelor și galaxiilor, precum și pentru activitatea sa de popularizare a științelor. Este cunoscut și pentru lucrările din 1989 care contrazic parțial ipoteza „reglării fine” a Universului susținută de Fred Hoyle. Mario Livio a publicat peste patru sute de
Mario Livio () [Corola-website/Science/336387_a_337716]
-
albe la fiecare 4,5 -5 ore, pe o orbită de 836.800 de kilometri - puțin peste dublul distanței dintre Pământ și Lună. "Este ceva ce niciun om nu a mai văzut vreodată", a spus Andrew Vanderburg, de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian. "Am privit cum un sistem solar a fost distrus", a mai spus acesta. Stelele asemănătoare Soarelui sunt alimentate de reacții nucleare care transformă hidrogenul în heliu. Dar, atunci când hidrogenul se epuizează, ele încep să își ardă elementele mai grele
Imaginile unei catastrofe cosmice, indicii despre destinul final al Terrei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105008_a_106300]
-
TRANSPORTURI Inginieria și științele exacte se întâlnesc în activitatea curentă a elevilor Mecanică auto Tehnologia transporturilor Experimente legate de electrică și electronică ZONA HANDS-ON - diferiți actori din cercetare te așteaptă să observi, să întrebi și să participi. A1 Astronomie și astrofizica - atelier coordonat de prof. fiz. dr. Petru Crăciun (Cygnus), fiz. dr. Cristian Pirghie (USV), cerc. drd. ing. Cezar Leșanu (Observator USV), prof. fiz. Ilie Cosovanu (Cygnus) - Observații astronomice - Radioastronomie (Universul invizibil) - Planetariu A2 Performanță umană - atelier coordonat de prof. Anca
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
se întinde pe două continente - o metropola cu o așezare magnifica, după cum scria cândva un poet, „înconjurată de o ghirlanda de ape...“ Cel mai cunoscut astrofizician al Americii, Neil deGrasse Tyson știe să explice pe înțelesul tuturor teoriile complicate ale astrofizicii și în același timp să ne transmită fascinația pe care o are față de Univers. Moartea într-o gaură neagră și alte dileme cosmice - o colecție de pește patruzeci dintre eseurile preferate ale lui Tyson - abordează nenumărate subiecte, de la firavele eforturi
Bookfest anunță o ediție spectaculoasă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105486_a_106778]
-
Cluj-Napoca, curator: Sebestyén György Székely. O altă categorie pentru care s-au făcut nominalizări este Știință: Gabriel Păun - biolog, fondator ONG Agent Green, laureat al premiului EuroNatur 2016 - pentru campaniile împotriva tăierilor ilegale de padure, și Aurora Simionescu, doctor în astrofizică, profesor asociat la Agenția Spațială Japoneză. La categoria Muzică, nominalizările sunt: Lucian Ban, Trupa Byron și Vița de vie. La categoria Educație, propunerile juriului sunt: Muzeul Municipiului București pentru Proiectul curatorial "Muzeul vârstelor - de la copilărie la senectute", prima expoziție cu
Gala Premiilor Radio România Cultural by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105695_a_106987]