524 matches
-
Sub nucul cu umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal ... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343816_a_345145]
-
de gând să renunțe prea ușor la ele.Ca să fie numai bine se pornește o ploaie deasă, nervoasă ca o soacră acră ce umple gropile cu noroi până la genunchi.Ce să mai poți muta tunuri, cai? Se împotmolesc în glod, asudăm și înjurăm tocmai în mijlocul asaltului.. Trebuie să calc pe răniți, pe morți și furibunzi să pot înainta un pas sau doi.Nu mai am frate, mamă, tată.Cei ce iasă din cazemate se reped cu baionetele asupra celor din fața lor
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]
-
nu putea fi păcălit așa de ușor, în alte ocazii similare neluând în seamă nici un fel de argument scriptic. Priveau acum cu toții către Iunianus care-și scose casca galea și cuprins de un fel de fierbințeală care îl făcuse să asude abundent prinse a se șterge pe față cu o eșarfă. -Pe toți zeii, spuse el, m-a apucat din nou nădușeala! Și nu știu ce se petrece cu mine! Ceilalți se priviră neînțelegând. Roșu la față și transpirat el arătă legionarilor direcția
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Iisuse Hristoase, Iisuse Hristoase, cum poate obrazul Tău încape atâtea săruturi de trădare, în fiecare zi, de mii de ani, de pe icoane adunate? Iisuse Hristoase, Iisuse Hristoase, cum poate fruntea Ta să asude atâtea pungi de arginți, în fiecare zi, de mii de ani, de la atâtea Iude? Referință Bibliografică: Greu de priceput / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florin
GREU DE PRICEPUT de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377504_a_378833]
-
virtuală a Clubului precum și valoarea neașteptată a acestora, impactul favorabil pe care l-a avut proiectul asupra publicului cititor de pe internet, au sugerat ideea continuării publicării acestor volume reprezentative (primul fiind editat în vara a-nului 2011 și numit “Fruntea cerului asudă” conține poezii și fotografii, cel de al doilea volum, editat în iarna 2012, a fost intitulat “ Povestea continuă” și conține texte în proză și creații de artă plastică , cel de al treilea volum, cu titlul “Poezia culorilor” conține picturi și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armata resemnării care, din păcate, crește, dar asudă aiurită și în contratimp cu toate, bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
momentulsă facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentulca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea,amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea,Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește,în armata resemnării care, din păcate, crește,dar asudă aiurită și în contratimp cu toate,bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate.Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea,prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea,prea mi-s toate peste poate, prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aur pe-acea potecă simplă care din Bucium urcă? Din lampă nu mai ies fărâme de lumină, rugina îmi mănâncă sub pași cu dinții reci palma nu-mi mai asudă pe casca îndoită și-atât mi-a mai rămas : să sper sub crucea veacurilor seci! Mihaela Rașcu (30.05.2017) Referință Bibliografică: SUB CRUCEA VEACURILOR SECI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
ținut într-un adins. M-a dus la etajul trei Într-un dormitor, la stradă. Alături dormeau ai ei; Aveam cea mai bună gardă. În lumini de licurici Apare șarmantă, nudă, Lângă pat, doar în papuci, Iar coapsele-i tot asudă. M-a cuprins pe după umeri Și m-a strâns, ghem m-a făcut. Puteai, cumva, să te superi, Când ți-a dat ce ți-a plăcut ? Timpul este o năpastă, Când păcatul e-o plăcere; Băteau zorile-n fereastră, Când
BĂTEAU ZORILE-N FEREASTRĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380875_a_382204]
-
pustiuri se sting fără de nume nisipuri mișcătoare ,călătoresc pe mari! Au înflorit caișii și visul se intoarce din patosul ce arde în viață această crudă a mai rămas fuiorul,ce încă ne mai toarce cămașă amintirii,ce-n versuri mai asuda! Au înflorit și codrii,etern nemuritori nu mai aveau arama ,nu mai aveau argint au înțeles săracii că printre trecători se-nscriu în viață falsă ...încet și calm,murind! Iar noi cotropitorii,nemulțumiți de viață când bogăția lumii se-apropie de
FUZIUNE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374497_a_375826]
-
Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem de om, micuță și
MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375509_a_376838]
-
eu, și voi. Primește-mă și-ți voi fi recunoscător! - Da ești dezertor și-ți rămân copiii pe drumuri, fără niciun ajutor, mai zise bulibașa cu înțelepciune... Hai, intră în cort, că mă luă frigul, iar dumneata ești obosit și asudat și nu-i bine să stăm așa. Din dunele cu miros rânced de untură de urs se auziră râsuri de copii care chicoteau fără griji și cu bucurie că le-a venit un musafir de la care o să primească câte un
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă și lipsită de grandoare, dar fermă, aspră și minunat de liniștitoare. Genialitatea constă în contopirea cu mirosul și spațiul. Așa o exaltare ne cuprinse! Apoi n-aș vrea să povestesc
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
să strângi atâta de volan...Zău parcă te-ar mânca nu altceva! Mama începu să râdă auzindu-mi remarca. - N-am ce-i face. Ști că nu suport spațile închise și drumurile lungi, Da nici eu... Se șterse pe frunte. Asuda mai rău ca un ogar pus să îndure exodul în deșertul Sahara, când era emoționată sau cred că e mai bine spus tensionată deși nu îmi dădeam seama prea bine care din cele două e mai accentuată deoarece pentru mama
EUPHORIA de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347486_a_348815]
-
pe pământ doar eu am rămas ca un flutur ce se-ntoarce la rană, lasă-mă așa, fără de glas, în matca mea subterană. părinții coboară în pietre, doinele încă mai sângeră blând, ciobanii se strâng pe la vetre, turme de umbre asudă umblând. anii trec pe aripi de vânt, iarna ne râde-n colinde la porți, eu mă ascund în cuvânt ca un strigoi printre cei morți. Referință Bibliografică: anii trec pe aripi de vânt / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348799_a_350128]
-
în trudă zadarnică de neântors. Bârfește, dușmănește, trădează, ascunde, invidiază, fii ipocrit, laudă-te, nu împărți și nu dărui ce nu-ți aparține și-ți va fi drumul povară! Nesomnul nopții se va prăvăli peste mine, pentru asta și voi asuda, eu, omul nenorocirii, căutând să sap groapi, să ascund perfidia din mine. Sap noapte de noapte și mă îngrop clipă cu clipă, numai în întunericul din mine, căci de fiecare dată, după prima săpătură, mă lovesc de-o îndoială dură
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
este insignifiantă. Și ea nu dispune nici de un privilegiu de esență și nici de unul de situație. Este tocmai ceea ce ea neagă, prevalându-se de o istorie panegirică reconstruită, toată, spre glorificarea ei, ca și cum literatura română trecută ar fi asudat pentru o cât mai mare glorie a scriitorilor promovați de regimul comunist,( vezi cele două “Istorii “ale lui Ștefănescu și Manolescu), și de câteva excepții contemporane care se nesupun tocmai normei literaturii și a esteticului, pentru a-și afirma o
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
de vitalitatea ieșită din comun. "Așa ceva nu credeam că e posibil! Fănel nu a reușit niciodată sa înnădească un număr... Nu mai rezist, dar e fantastic de plăcut!" Când au terminat, cearșaful de sub ei era ca scos din apă. Ei, asudați în întregime, suflau din greu și se îmbrățișau vlăguiți și fericiți...
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > MÂNĂSTIREA CARAIMAN Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurul unui policandru uriaș - MÂNĂSTIREA CARAIMAN - Într-o toridă zi de vară, când întreaga Vale a Prahovei asuda nefiresc, am pornit de la marginea Stațiunii Bușteni, traversând râul pe un podeț, spre o potecă pieptișă ce urca la Poiana Palanca. Auzisem istoria despre ridicarea Mânăstirii Caraiman de către părintele Gherontie Puiu,devenită legendă dar chiar doream să văd această minune
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > AȘ TRANSFORMA O CLIPĂ-N VEȘNICIE Autor: Gabriel Stănciulescu Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când ești cu mine,ziua-i clipă, Asudă mintea-n prag de seară, Ne plimbă vântul pe o aripă Și nu se-ntâmplă prima oară. Plutim,ca fulgii de Albatros, Când apele-s învolburate , Te prind de mână,afectuos, O, Doamne!..,câtă voluptate!. Trăirile se leagă-n lanțuri
AȘ TRANSFORMA O CLIPĂ-N VEȘNICIE de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375950_a_377279]
-
strigătul în barba ochiului care nu doarmeRevelații să dezvălui miez cu sfârcurile coameTe sărut a mea ispită chip iubit potop de soare... XIV. PRIN LUME NOROCUL, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016. și timpul asudă. își coace copiii în pulberea toată. îi vindecă gloanțe. sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțe din vechea structură. azi ciuruie fiii. se cerne minciuna desfrâul durerea. planeta respiră prin praful de pușcă. tronează ermetic tăcerea din cușcă. din zone extreme
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute. Citește mai mult și timpul asudă. își coace copiiiîn pulberea toată. îi vindecă gloanțe.sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțedin vechea structură. azi ciuruie fiii.se cerne minciuna desfrâul durerea.planeta respiră prin praful de pușcă.tronează ermetic tăcerea din cușcă.din zone extreme clamează plăcerea
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
ideal, În care toți să spere că vor avea o pâine N-ar trebui cu toții să ne-opintim la deal Pentru asupritorii de astăzi și de mâine. Murit-au ’naintașii, ca să muncim opt ore, Ciocoii noi ne-ar pune să asudăm și noaptea De parcă noi am fi, ființe erbivore, Iar ei au dreptul pentru, a ne exploata. Nu ne mai dau salarii după calificare, Acești îmbogățiți ce nu mai au măsură Minim pe-economie ne dau la fiecare, Și dacă protestăm
DE-AR FI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373174_a_374503]
-
din sud. De nu-ți vine să ieși pe-afară, Nu batjocori vremea de ocară, Te-ar disprețui și Dumnezeu, Afară te-ai preface și în seu .. Picățele de ploi, ploi si ploicele, Mărunțele ce vin ca nebunele, Să ne asude și între micile idei, Întrecute d-ale-i pământ nevoi.. Dacă cu ploaia ai fi braț la braț, Cu un căscat lung la antebraț, S-ar fractura prelung si antiteza, De-ar rămâne fără idei și freza.. Fracționat de epiteza.. Epigramei. Imaginea
PLOI DIN CEAŢĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376170_a_377499]
-
să vină. „Mi-e frică să dorm să nu mor în somn”...și atunci, în liniștea rezervei de spital punctată de sunetul oxigenului cineva se alătură și îi prinde mâna. „Voi sta cu tine”. Se agață cu palmele reci și asudate de mâna salvatoare și ochii au încredere să se închidă, deschizându-se spre o altă lume, a unui ireal nocturn, iar buzele șoptesc cuvinte de întoarcere acasă, spre un copil rămas al nimănui, spre o soție iubită demult... Costi. „DE
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]