866 matches
-
războaielor? Cum înțeleg implicațiile politice ale comportamentului lor? 593 Se pune întrebarea dacă există diferențe reale între violența publică ori privată și violența politică ori personală? Cazul conflictului etnic ca și categorie a violenței politice este adesea o variație a asumpțiilor care se fac cu privire la războiul interstatal: fie se substituie grupul etnic statului ca actor sau se privește grupul etnic ca luptând împotriva controlului instituției statale. Teoretizarea și analiza conflictului etnic are loc în limitele logicii statiste, chiar și atunci când, ca
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
responsabilitatea de a proteja nu este acceptată de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, state recent decolonizate. În încercarea de a preveni conflictele, sistemul internațional s-a bazat pe negocierea tratatelor și acordurilor interstatale ca opțiuni preferate, având ca fundament asumpția că statele exercită controlul în interiorul granițelor. Sunt două probleme vizavi de această abordare. În timp ce există o rețea de acorduri internaționale, modul în care acestea interacționează și impactul pe care îl au asupra anumitor țări, inclusiv asupra comunităților și indivizilor vulnerabili
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
interstatale nu pot penetra și unde pretențiile legate de suveranitate pot fi folosite pentru a bloca intervențiile umanitare internaționale. Provocarea constă în dezvoltarea unor noi instrumente, atât guvernamentale, cât și neguvernamentale, pentru a proteja civilii în situația conflictelor armate.645 Asumpția de bază a dreptului internațional post-1945, conform articolelor cheie ale Cartei ONU este ilegalitatea folosirii forței. Calificările pentru derogarea de la această regulă sunt cerințele adresate în numele autoapărării sau a securității colective; în cazul din urmă Consiliul de Securitate poate autoriza
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de securitate ca răspuns la aceste percepții ale amenințărilor și priorităților se centrează pe problema prevenției. În termeni realiști și neorealiști acest lucru implică auto-ajutorare, statism și supraviețuire.657 Se concentrează în al doilea rând pe promovare, bazată fiind pe asumpțiile liberale că o combinație între politica democratică și economia neoliberală va duce către o diminuare a sărăciei, concomitent cu susținerea drepturilor omului și o prosperitate internațională extinsă, care va eradica sursele cheie de tensiune din sistemul internațional și va submina
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
moral.730 Considerații finale Având în vedere scopul analizei teoretice pe care ne-am propus-o, și anume acela de a evidenția care sunt implicațiile promovării conceptului de securitate umană, din perspectiva abordării constructiviste, putem afirma că unele ipoteze și asumpții ne-au condus către concluzii surprinzătoare, una dintre acestea fiind aceea că prin promovarea conceptului de securitate umană se promovează opțiunea auto-identificării indivizilor cu umanitatea, ceea ce conform teoriei sistemice elaborată de Rodney Bruce Hall, indică faptul că această schimbare identitară
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este să facă posibilă recunoașterea și dezvoltarea acestor caracteristici umane. (McGregor, 1960, p. 178, după Latham, 2007, p. 33) Într-un articol recent O'Connor și Yballe (2007) încearcă repoziționarea teoriei ierarhiei nevoilor în contextul disciplinei "comportament organizațional" și revalorifică asumpțiile "celei de-a treia forțe". Autorii combat denaturarea textului lui Maslow, scoaterea lui din context, precum și pierderea spiritului și a ideilor textului original. 3.2. Teoria ERG Clayton P. Alderfer (1972, 1973) propune un model revizuit al teoriei ierarhiei nevoilor
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a identității lor, mai ales în sensul integrării diferențelor de gen și a unor valori ambigene. Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
de la premise și până la ultimele consecințe teoretice și chiar practice. Este categoria cel mai bine reprezentată în literatura ultimelor două decenii și în marea majoritate a curentelor teoretice feministe. Lucrările critice își propun să aducă la lumină modul în care asumpțiile de gen care stau la baza organizării societăților noastre și a înțelegerii pe care o dezvoltăm de-a lungul vieții despre noi înșine și lumea înconjurătoare sunt la fel de prezente și în modalitatea de înțelegere a relațiilor internaționale, în construirea teoriilor
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle demonstrația în analiza comparativă a diverselor definiții oferite ideologiei, analiză al cărei scop este extragerea tipurilor de abordare asociate conceptului de-a lungul evoluției sale intelectuale. Cu ajutorul unei veritabile "panorame" asupra definițiilor conferite conceptului de ideologie
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în mod eronat ideile ca autonome și eficiente și care eșuează în înțelegerea condițiilor și caracteristicilor reale ale vieții socio-istorice"89. Originalitatea acestei interpretări rezidă, pentru filosofia și teoria politică, în faptul că ea se află în legătură cu o serie de asumpții referitoare la determinarea socială a conștiinței, la diviziunea muncii și la studiul științific al istoriei și societății. Astfel, potrivit concepției negative a lui Marx, conștiința fiecărui individ este determinată de condițiile materiale în care acesta își duce viața. Mai mult
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia este dependentă și derivă din condițiile economice ale producției bazate pe relații de clasă. Termenul "ideologie" trimite acum la "un sistem de idei care exprimă interesul clasei dominante, dar care reprezintă relațiile de clasă într-o formă iluzorie"90. Asumpțiile care stau la baza acestei interpretări a ideologiei trimit, în primul rând, la ideea că, în cadrul unei anumite societăți, trebuie făcută distincția dintre condițiile economice de producție, suprastructura legală și politică și formele ideologice ale conștiinței. În al doilea rând
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideea că putem decela cauza apariției sale din necesitatea de integrare proprie oricărei comunități, este faptul că distorsionarea realității trece în plan secund, în măsura în care servește legitimării. Fără îndoială, Ricoeur întemeiază această legitimare a autorității într-un sens weberian, plecând de la asumpția de raționalitate a actorilor sociali, proprie atât celor care emit pretenții de conducere, cât și celor care văd în acestea din urmă o poziție justificată. Ce se întâmplă însă așa cum a fost cazul de nenumărate ori în practica social-politică a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fragmentată 139. Ideologia rămâne deci cel puțin în accepțiunea mannheimiană a conceptului o viziune particulară, care nu îndeplinește standardele obiectivității științifice. Acest statut al ideologiei este produsul ancorării sale, încă de la Marx, în ceea ce Popper numește "mitul contextului", ale cărui asumpții de bază sunt cele potrivit cărora adevărul depinde, pentru fiecare dintre noi, de mediul socio-cultural în care ne-am format și că, prin urmare, sensul său se poate modifica de la un context la altul, ceea ce face imposibilă crearea unei baze
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fiecare acele elemente care pot fi supuse experienței publice, în sensul conferit acesteia de către Popper. Mai mult, putem considera că semnul acestei inconsistențe este evidențiat încă o dată în momentul în care gânditorul austriac în încercarea de a elibera teoria de asumpțiile psihologice califică obiectivitatea științifică drept "inter-subiecti+vitate a metodei științifice"146 și alocă teoriei sociale și politice "metoda obiectiv-comprehensivă sau logica situațională"147. Rezumând, dacă "metodele teoretice sunt funciarmente aceleași în toate științele", de ce apare această diferențiere, în cadrul filosofiei raționalismului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică și-a propus să configureze solidaritatea. Pentru că
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu le conține. Dar ele nu sunt ideologii, i.e. nu sunt ideologii în măsura și atâta vreme cât ele reușesc, prin contra-activitate, să transforme realitatea istorică existentă în una aflată în acord cu propriile lor concepte"232. Aceste considerații se bazează pe asumpția fundamentală pe care Mannheim o aduce în discuție, aceea potrivit căreia existența umană este întotdeauna una ce are o formă concret-istorică. Raportat la această istoricitate concretă, "ceea ce într-un caz dat apare ca fiind utopie și ceea ce apare ca fiind
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
antinomia aplicării retroactive a categoriilor", un fel de "proiecție retrospectivă" care pare să fie constitutivă cunoașterii istorice și sociale 274, sugerând că, atâta vreme cât facem astfel de considerații de tipul celor popperiene implicit trebuie să ne-o asumăm. O astfel de asumpție poate fi un indicator al faptului că proiectul occidental al constituirii unei istorii totale, a unei înțelegeri și explicații exhaustive asupra unor societăți situate pe coordonate spațio-temporale ale trecutului, un proiect speculativ de genul celui întreprins, bunăoară, de Marx, este
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceea ce este empiric individual, iar nu o generalitate care își află fundamentarea în simplul fapt că este gândită sau imaginată de rațiunea noastră. Importă elementul, și nu mulțimea, sau, așa cum susțineau stoicii, importă calul, iar nu cabalitatea 303. Transferând această asumpție în contextul problemei noastre, putem susține că importă, în ultimă instanță, individul, iar nu societatea în ansamblul său. O idee pe care o regăsim în liberalism, ca proiecție ideologică asupra realității sociale ce detașează individul particular de organismul social, revendicând
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale a realității, apare distincția dintre societate ca realitate obiectivă și societate ca realitate subiectivă. Asumpția situată la baza acestei distincții este dată de speranța ieșirii din cercul vicios care apare odată cu răspunsul la întrebarea referitoare la modalitatea de apariție a ordinii sociale, întrucât acesta poate fi construit în felul următor: "Societatea este un produs uman
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de vedere epistemologic teoreticienii sociali și politici ar fi aceea a delimitării clare dintre știință și ideologie. Drumul de urmat ar fi, din această perspectivă, următorul: "(...) atunci când oferim o explicație, o așezăm într-un context ipotetico-deductiv, încercând să derivăm din asumpțiile sale predicții testabile despre viața socială. Ulterior, trebuie să verificăm dacă generalizările pe care se bazează explicația rezistă testului evidenței empirice. Dacă o propoziție nu are nicio consecință testabilă, atunci ea nu este științifică ea poate fi, eventual, o cerință
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și explicarea realității sociale și până la descoperirea aspectelor negative ale acestei realități și identificarea unor soluții spre a le depăși. Aceasta întrucât dezvoltarea completă a cercetării sociale presupune existența mai multor elemente 372. În primul rând, cercetătorul devine conștient de asumpțiile sale teoretice și metodologice, este pregătit să le afirme explicit și să le apere în cadrul dezbaterilor științifice, fiind de asemenea pregătit să-și îmbunătățească perspectiva în lumina unor noi experimente sau a unor contra-argumente puternice. Aceste ipoteze teoretice, însoțite fiind
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau cei care le preocupă gândurile trăiesc, și care acționează asupra acestei înțelegeri"401. Ca și filosofia politică, ideologia este inclusă de gânditorul britanic în cadrul teoriei politice, fiecare având însă un domeniu delimitat de studiu, în contextul căruia sunt produse asumpții ce dețin o validitate egală. Revenind, în scrierile mai recente asupra acestei idei, Freeden identifică prin ideologie o "practică de gândire" care, la nivelul pluralității sale, se regăsește în "combinații complexe și mănunchiuri de concepte politice redate în modele sustenabile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mostră de mitologie individualistă"426, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care o dezvolt pe parcursul acestei secțiuni este, așadar, aceea că democrația, ca și ordinea politică și dominația legitimă pe care aceasta le presupune sunt reinstituite periodic și că ideologia, cu semnificația sa socio-culturală de integrare-identitate, oferă condiții de posibilitate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a secolului al XX-lea, Martin Heidegger, care a constatat "uitarea Ființei" în discursul filosofic specific modernității și a propus, ca atare, depășirea metafizicii gândite în categoriile acesteia. Semnele postmodernității au survenit și în epistemologie, în cadrul căreia, punând sub lupă asumpțiile potrivit cărora cunoașterea științifică este cea care urmărește metodologia riguroasă a științelor naturii, raportându-se în permanență la criteriul fundamental al obiectivității, dat de adevăr în sensul de corespondență cu realitatea (și a cărui aplicare poate fi atinsă exclusiv prin
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
avansată mai sus, referitoare la capacitatea epistemologică a ideologiei de a răspunde la provocarea postmodernității chiar din interiorul acesteia, vine din zona acelor teoreticieni care susțin că este posibilă o regândire a conceptului care să repună în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii și deci sferei socio-politice aceștia din urmă accentuează necesitatea renunțării la critica iluministă a acestui concept. Cu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]