282 matches
-
văd flăcări și o lumină puternică și nebuna strigă tu ești și nimeni nu răspunde, dar bătăile în ușă se înmulțesc și parcă zeci de pumni lovesc în ușa care se deformează hâd cu fiecare lovitură și fiecare lovitură îi asurzește timpanele și chipuri care strigă mut apar în lemnul ușii și așchii de vopsea încep să sară din bucățile de lemn ciobit și nebuna aleargă iar prin cameră și caută ceva caută orice caută un obiect cu care să dărâme
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ăștia, pentru care ne târâm, noi, pe drum, sunt niște oameni răi. Ce sunt?, nu-i vine lui a crede. Niște oameni răi, repet. Și unde-ncep, Uța și cu al ei Andru, să-i dea, cu gura, că te asurzeau. Nici nu-nțelegeam ce tot Îndrugă. Și țip și eu, de să-i acopăr: tăceți, să pot să spun pentru ce mă aflu aici. Nu vedeți că m-a Întrebat? La care, polițaiul, mă Întrebă, În plus: unde stai? La
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sudoare. Energia președintelui-mareșal era inepuizabilă. Frazele se succedau alert, iar miniștrii săi, care îl înconju rau respectuos, în ținutele lor sobre, aprobau sever fiecare dintre afirmațiile sale, neuitând să râdă atunci când mareșalul alegea să rostească una dintre glumele sale favorite. Asurzit de această oratorie vulcanică, Tintin cerceta sceptic personajul din fața sa, ca și cum ar fi încercat să treacă cu privirea dincolo de această cortină verbală. — „Da, da, este o mare bucurie pentru Azania să vă primească”, continua președintele-mareșal, în vreme ce șambelanul său îi pregătea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de rușine cu pălăria mea cu tot aveam un curaj nebun am recitat : „poate chiar sunt și ce dacă sunt ?“ ei i-a plăcut simțeam că începea să mă simpatizeze eram disperat improvizam aiurea eram; nenorocit cu pălăria aia mă asurzeam recitând umblam; pe poante în jurul fetelor mă simpatizau recitam : „ziceți voi așa de mine vă dă mâna fiindcă sunt un alb nenorocit ultimul alb din mileniul acesta care e ultimul pe când; voi sunteți roz verzi și albastre ultimul; alb al
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele Chervăsăriei. Ne întâmpină larmă mare...Carele și harabalele hodorogesc îngrozitor, glasul înalt al slujbașilor din Chervăsărie și al cărăușilor ne asurzește...Fiecare strigă în sânga și în dreapta, pentru a nu se încurca lucrurile: „Fereșteee! Fugi de-acolo! Mișcă-ți fundul, că dau peste tine! Cară-te din calea mea, că te fac fărâme! Nu sta în drum ca vițelul la poartă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Îi știi după călcătură, cum zicea bunică-mea, bum-bum, când sunt delicați, parcă-ți tropăie cai lipițeni în salon, le-auzi potcoavele pe lespezi, când gândesc, li se mai întâmplă, nu te hlizi, se freacă pietrele de moară și te-asurzesc zbaturile, când sunt subtili, ar trebui să strigi ca ardeleanu’... „pușcăăă măăă!”. Dar știi ce te lasă mut ca popândăul și-ți dă brânci să faci stânga-mprejur în tine însuți, să tragi podul de la mal? Te uiți și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
A criminalului perfect. În locul cuvântului care zidește, dospeam pe cel care ucide. § Privești pe fereastra camerei. Înainte se întinde bulevardul. Șiruri nesfârșite de automobile; coloane fragmentate ici-colo de semafoarele de la intersecții. Dacă deschizi oberlihtul, năvălesc spre tine zgomotul și fumul. Asurzindu-te. Sufocându-te. Ești ținta unor agresiuni. Pornesc radioul, televizorul, desfaci ziarul. Numai amenințări. Te feliciți că nu ai telefon. Scrii un roman; prin Magistrat, în Stațiune, ai interzis automobilul și aparatul de radio. La data la care ai plasat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și șoptește: — De astăzi Într-un an, să fii la Isfahan, ca să vorbim. Khayyam nu este sigur că a Înțeles bine, simte un soi de șovăială În suflet. Personajul Îl intimidează, ceremonialul Îl impresionează, zarva Îl amețește, urletele bocitoarelor Îl asurzesc; nu mai are Încredere În simțurile sale, și-ar dori o confirmare, o precizare, dar deja valul de oameni Îl Împinge din spate, vizirul privește În altă parte, reîncepe să dea din cap În tăcere. Pe drumul de Întoarcere, Khayyam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
foarte interesat, zău așa, clap-clap, zgomot sec în laringe, saliva vâscoasă, bâiguială sufocată, șarpele cravatei și iar bătaia fără sunet a gurii crustaceu, până însoțitorul înțelege comanda și o transmite manechinului, paralizată cum rămăsese, cu sânii goi pe tavă și asurzită de strigătele mustăciosului. Doar ea le aude, se pare, căci pasagerii rămân impasibili, neînregistrând, s-ar zice, nimic, nimic. Capsomanilor! strigă agentul însoțitor, adresându-se agentului însoțit și lumii necunoscute pe care acesta o reprezenta. Orbi, orbi, orbi! Capsomanilor, orbilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Aș vrea sè prelungesc cât mai mult acest drum înspre stația de autobus, sè mè las îmbètat de sentimentul minunat de pace pe care-l trèiesc, Sè fi murit oare și sè nu-mi fi dat seama încè?! Sè fi asurzit complet, astfel încât nici mècar huruitul infernal al tramvaiului care trece acum pe strada Barițiu sè nu-l mai aud? Lângè o gaurè de canal, un muncitor împunge asfaltul cu picamerul, dar Matei îl privește, fèrè sè distingè nici un zgomot, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mână, Însă totuși lui se lasă, Simte inima că-i plină. Și pe umărul lui cade Al ei cap cu fața-n sus; Pe când caii pasc alături, Ea-l privea cu suflet dus. Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurzește melancolic A lor suflet îmbătat. Lun-atunci din codri iese, Noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre Pe câmp alb ca de zăpadă. Și mereu ea le lungește, Și urcând pe cer le mută, Dar ei trec, se pierd
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ce-nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-auză plînsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege însfîrșit pe sine însuși, Că se sbate ca un sculptor fără brațe și că geme Ca un maistru ce-asurzește în momentele supreme, Pîn-a nu ajunge-n culmea dulcii muzice de sfere, Ce-o aude cum se naște din rotire și cădere. Ea nu știe c-acel demon vrea să aibă de model Marmura-i cu ochii negri și cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cauze meteorologice sau ceva de genul ăsta. Fusesem părăsiți! Eram ca un pește pe uscat. Nu ar trebui să închidem poarta? întrebă unul din ei. Cât e ceasul? întrebai eu. Aproape zece. Fără câteva minute. Mai stăm un... Un claxon asurzise în acel moment toată zona! Un camion venea din partea dreaptă și părea foarte grăbit. Era lung și gri, iar farurile aprinse îl făceau în lumina apusului să semene mai mult a tren decât a camion. Ce mama naibii? îngăimă celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
șezlonguri, sub umbrele, sau sunt în apa atât de curată de culoare albastru-verzui. Până pe la 9.30, plajele sunt goale, apoi în scurt timp se umplu și devin foarte animate. Apreciez și faptul că nicăieri nu aud muzică ce te asurzește, și nu văd mizerie, resturi aruncate pe plajă sau în alte locuri. Este un nivel de civilizație pe care îl apreciez foarte mult. Apreciez și faptul că bisericile, cu excepția orelor amiezii, sunt deschise și destul de îngrijite. Este atât de reconfortant
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o flacără puternică, urmată de alte patru străluci orbitor. Încercă să o ia la fugă, dar nu apucă să facă mai mult de jumătate de pas înainte ca suflul să-l trântească la pământ. Imediat bubuitul exploziei îi lovi timpanele, asurzindu-l. Și totuși, i se păru că, înainte de asta, aude un geamăt, un huruit surd în măruntaiele muntelui. Stâncile sfărâmate se ridicară puțin în aer, după care se prăbușiră la vale peste intrarea în peșteră și peste trupul inspectorului Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făcut mai rău decît tot ce făcuseră înaintea lui Amoriții, și pentru că a făcut și pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui, 12. iată ce zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Voi aduce peste Ierusalim și peste Iuda nenorociri care vor asurzi urechile oricui va auzi vorbindu-se de ele. 13. Voi întinde asupra Ierusalimului frînghia ca asupra Samariei și cumpăna ca asupra casei lui Ahab: și voi curăți Ierusalimul, ca o farfurie, care se curățește, și se răstoarnă cu fața în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
lui Uran: -Îngăduie-mi, stăpâne, să mă înfățișez! -Ai îngăduința mea, spune! îi ordonă Uran. -Iscoada zice că barbarii sunt aproape de teritoriul nostru și că așa de mulți sunt încât au acoperit pământul dinspre miazăzi, și că de urletul tălăngilor au asurzit până și greierii. La auzul acestei vești, Uran s-a îndreptat spre ieșirea din adăpost, urmat de Amar. Afară era o liniște adâncă stăpânită de amenințarea morții, peste care se așternea încet zumzetul infernal al tălăngilor ce venea dinspre miazăzi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
urmat imediat de o bocă neală puternică, dată de contactul cu solul, pohoc, pohoc, pohocuț, pohocuțel, care scutură serios fundația grădinii suspendate a dragostei tale și face să icnească pe ținătorul ei, baobabul-bătrân-capricios, după care un muget puternic, din rărunchi, asurzește toate vietățile tale. șase în al treilea loc: ești obișnuită să adormi cu muzica baobabului-bătrân-capricios, care în fiecare seară își pune, pentru tine, ochelarii de liane pe nasul de lemn gros, și începe să plimbe apa dinspre trunchiul lui către
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
s-au îngrămădit ciufulite, sub streșini troleibuzele, cu ușile deschise și amintiri pe scară, pleacă cu greu din stație scrâșnind albastru din cablurile electrice, ca din dinți nu te zăresc, nu te aud orașul e acoperit de fețe posace și asurzit de foșniri de haine primul semn bun este o pisică zglobie care seamănă cu un început la capătul bulevardului se poate ghici deja un parc de distracții cu lumini colorate învârtite, unde se vinde, la tarabe, vată de tine pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de multe lucruri misterioase. șase în al cincilea loc: se aud strigări exaltate, ovații, urale, nu știi de unde vin, lumina este și mai puternică acum, iei din desaga ta mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi bine urechile, să nu fii asurzit, iei din desaga ta frunze de brustur-brodat-de-zâne și îți acoperi ochii, să nu fii orbit, continui alergarea. șase deasupra: ziua abundenței iată a venit, lakshmi este cu tine, desaga ta s-a umplut de depozite de lumină, sufletul tău este
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
albe. Pe malul opus, la Nasul Broaștei, fu ridicat un steguleț roșu, indicând că sosise momentul. Muneharu se ridică brusc. Din mijlocul slujitorilor lui se auzi un suspin involuntar. Generalul porni cu pas grăbit spre zidurile castelului, ca și cum ar fi asurzit dintr-o dată. Vâsla trasa contururi largi în apă. În barcă se aflau cinci oameni: Muneharu, Gessho și trei vasali. Toți bărbații, femeile și copiii din castel stăteau cocoțați pe ziduri și acoperișuri. Văzându-l pe Muneharu cum se îndepărta, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se hotărâse să se întoarcă acasă atât de neașteptat, în noaptea trecută, de ce nu-l informase pe Katsuie? Atunci, el însuși ar fi venit să-l viziteze și să se ocupe de toate aranjamentele. Dar se părea că bătrânul Kumohachi asurzise îngrozitor și nu putea auzi decât jumătate din tot ceea ce-i spunea Katsuie. Și, indiferent ce se vorbea, bătrânul părea să nu înțeleagă, repetând doar aceleași și aceleași răspunsuri, la nesfârșit. Cu sentimentul că întrevederea lor era o adevărată vânare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se întindă spre capătul drumului, până la orizont, ca un fuior alb de zăpadă... calul părea de fildeș, iar ochii lui fulgerau spre noi, aprinși în flăcări. Ajuns în fața noastră, s-a ridicat în două picioare și a nechezat spre cer, asurzindu-ne. Ne-am dat la o parte din drum să i facem loc să treacă, însă Portocala a rămas în fața lui și a întins mâna să-l apuce de coamă. Ho, zăpăcitule! i-a strigat ea neînfricată. Stai așa, nu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ce se va întâmpla cu ea în viitor. Trebuie să se gândească la bani. Ah, Selina. Hai. Spune-mi că nu e așa. Azi-dimineață mi-am frământat creierii ca un nebun, sprijinit de măsuță - mda, din cauza notei de plată supraîncărcate Asurzit de cofeină, mă simțeam exact ca un robot, ca o rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o rodea faptul că aceasta ținuse la mare secret o taină care s-ar fi cuvenit, ca ea prietena Inei să o afle înaintea multora. Femeia de la salonul nouă născu un dolofan, de aproape 4 kg, care țipă de-i asurzi pe toți când doctorul Pencu îi lovise de câteva ori cu palma fundișorul roz. Moașa se ocupă de igienizarea ombilicului și i l încredință Inei pe noul venit pentru a fi dus În camera rezervată nou născuților, aflată În preajma sălii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]