381 matches
-
stirpe princiara multiseculara, N. apară însă, vehement hugolian, opțiuni democratice republicane și, strălucită oratoare, reprezintă decenii de-a rândul, la solemnități, regimul, cineva numind-o malițios „muză oficială a celei de-a treia Republici”. Sfidându-și mediul social, se recunoaște atee și voltairiana, îl agreează pe plebeianul Émile Zola, agită adeziuni radicale de stânga - în 1894 combate și ea de partea dreyfusarzilor, atrăgându-și ocara „Gavroche de Byzance” -, în 1914 compune poemul Moartea lui Jaurès, în memoria „apostolului” socialist asasinat, Léon
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
studenții din anul I s-ar impune tocmai în sensul reabilitării acestei vocații dialogice a teologiei. Teologia este un act neîntrerupt de mărturisire a revelației lui Dumnezeu prin conversația cu Scripturile, cu tradiția Bisericii și cu toate culturile religioase ori atee care refuză - tacit sau explicit - Vestea cea Bună. Școlile de preoți trebuie să restituie acest caracter receptiv și totodată profetic al teologiei, chemată să mărturisească zilnic despre universalitatea adevărului. Pentru a sta mai bine pe propriile picioare, Biserica trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi ignorat chiar gesticulațiile minore ale revoltaților de serviciu. Tocmai „bunul-simț” al credinței îmi spune că lehamitea generalizată a inteligenței creștine și lenea de a reflecta cotidian asupra implicațiilor publice ale Crezului Bisericii nu reprezintă altceva decât moștenirea unei modernități atee care subzistă neproblematic în noi. Cu doar câteva excepții, am subscris cu toții la comandamentul privatizării credinței, al cosmetizării limbajului confesiunii și al domesticirii adevărului. Botezul este o slujbă de familie, spovedania pare înțeleasă de tot mai mulți (preoți și laici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Dacă modernitatea occidentală este înțeleasă ca o entitate culturală marcată încă de un etos creștin (ceea ce este negreșit adevărat, gândindu-ne la istoria medicinei 1), atunci postmodernitatea apare ca o ruptură radicală. Dimpotrivă, dacă modernitatea este considerată o paradigmă necesarmente atee (care presupune moartea Dumnezeului viu al lui Avraam, Isaac și Iacob), atunci postmodernitatea nu face decât să-i pună în discuție posibila revenire (precum în opera lui Walter Benjamin). Postmodernitatea creditează doar eshatologia spectrală. Sunt argumente pentru a susține totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deșertului; ariditatea nisipului măsoară trecerea timpului cosmic; existența nu pare să aibă decât o consistență granulară. Când oftăm îngândurați și zicem „deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune”, nu facem decât să incriminăm lotul comun de ambiții și decepții subiective; pasiunile umanității atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Moisescu. Este, iarăși, adevărat, că prăbușirea comunismului l-a adus pe Stăniloae, dintr-odată, ca pe mulți alți intelectuali marginalizați de regim, pe scena publică. De mai mult timp Filocalia sa devenise un simbol al rezistenței românilor În fața ideologiei marxiste, atee și anticreștine. Tocmai În această atmosferă de entuziasm și frustrare post-revoluționară, atât de bine cunoscută unora dintre noi, Părintele Dumitru a luat hotărârea de a-și continua proiectul, de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel, tot
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Valeriu Perianu Această junglă rotundă este olimpiada conviețuirii unde se nasc urmași refolosiți din violuri împerecheate legal între specii dispărute și oameni animale politice legume poetice insecte atee și microbi de rit vechi Deasupra tuturor teoriilor maimuțele pravoslavnice țin post masturbându-se să păstreze virgină ereditatea care le-a degenerat în oameni.
Teoria darwinistă. In: ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_565]
-
cât se Îndepărtează de ele... * Portalul dreptunghiular al bisericii romane din secolul al XI-lea, cu silueta străveche veghind din Înălțime mașinile colorate care se rostogolosc de-a lungul autostrăzii. Bătrâna biserică i-a reamintit discursul religios al acelei țări atee? Traian Întinde mâna după pastila de Tic-Tac și o Împinge cu limba Într-un colț al gurii, ca să poată vorbi mai departe. Eram grăbit, cum ți-am spus, așa că nu am avut prezența de spirit să Îi fi Întrebat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
în care are loc întâlnirea dintre gândirea filosofică și mesajul creștin. Filosofia religiei este reflecția filosofică asupra fenomenului religios, a condițiilor sale de posibilitate și a structurilor sale. Filosoful religiei poate ajunge la concluzii independente de învățătura creștină și chiar atee. În schimb, filosofia religioasă este o filosofie care, în elaborarea propriei propuneri teoretice, se conclude în transcendență, căreia îi demonstrează necesitatea, sau oricum, o consideră posibilă și oportună dezvoltării propriei viziuni asupra lumii și a vieții. Expresia filosofie creștină are
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în umbra zeului absent experiența răutății focalizate spre paradigma celuilalt? Ce înseamnă pentru el răutatea ca stare ne-omenească? Și cum definește, din perspectiva respingerii transcendenței, ne-omenescul ca realitate și concept? Aflat într-un perimetru ontic diametral opus viziunii atee, misticul privește asumându-și totalitatea existenței dinspre, către și întru transcendență. Pentru el, ne-omenescul răutății nu poate fi restrâns doar la definirile oferite de analiza ateului. Această analiză poate fi justă dar se dovedește aici insuficientă. În versiunea misticului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
postulată dintru început ca un edificiu inviolabil. Ceilalți sunt obsesia ființei umane pătrunse de răutate, ghimpele metafizic ce îi sfâșie conținutul existențial. Prin acest răspuns dat la interogarea ce-l vizează, eul demonizat în versiunea mistică și animalizat, în cea atee, încearcă să-și confirme superioritatea conferindu-i valoare de adevăr indubitabil. Privindu-se în oglindă el își perindă vederea prin câmpiile unui peisaj al înfrângerii celorlalți, al neutralizării impulsiunilor de personalitate ale acestora. În tensiunea întâlnirii cu semenii, răutatea eului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
craniu, dreapta intuitivă și stânga matrițelor, fiecare emisferă folosindu-și propriile percepții, idei și asocieri. Weber asistase la testarea independentă a personalităților celor două jumătăți de creier ale unui subiect. Stânga afirma că are credință în Dumnezeu; dreapta se declara atee. Voluntar: în 1983, Libet trimisese la plimbare ideea asta, chiar și în cazul creierului normal. Le-a cerut subiecților să se uite la un cronometru care măsura în microsecunde și să noteze momentul în care hotărau să ridice un deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vocea doctorului. Zeliha Îl privi Întrebător. Oare disprețul pentru rugăciunile electronice i se citea atât de limpede pe chip? Nu că i-ar fi păsat prea mult. Dintre toate femeile din familia Kazanci era singura care era În mod declarat atee. În copilărie Îi plăcea să-și Închipuie că Allah era cel mai bun prieten al ei, ceea ce, desigur, nu era un lucru rău, doar că cealaltă cea mai bună prietenă a ei era o fată flecară și pistruiată care la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
jumătate de minut, Zeliha a fost Încredințată că se afla În pragul unui nou Început. „De ce nu m-ai lăsat, Doamne, s-o fac?“ s-a auzit mumurând, Însă, de Îndată ce cuvintele i-au ieșit din gură, a cerut Înspăimântată iertare ateei din ea. Iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă. Îndepărtându-se pe sub curcubeu, Zeliha se Îndrepta șchiopătând spre casă, strângând În brațe serviciul de ceai și tocul rupt, simțindu-se totuși mai puțin descurajată decât se simțise de câteva săptămâni bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
există și știe atât de multe, de ce nu face nimic cu știința aia a Lui? De ce lasă lucrurile să se Întâmple În felul ăsta? Nu, mătușa Zeliha e hotărâtă, În nici un caz nu va ceda religiei. A trăit ca o atee și așa va muri. Sinceră și pură În blasfemia ei. Dacă Allah există Într-adevăr undeva, ar trebui să aprecieze mai degrabă această acuzație sinceră a ei, specifică doar câtorva aleși, decât să plece urechea la vorbele dulci din rugăciunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Nu subestima binele din tine, a răspuns Petite-Ma. În momentul acela mătușa Zeliha lansat o remarcă ce ar fi trebuit să pună capăt discuției aceleia o dată pentru totdeauna. Nu sunt persoana potrivită pentru Însărcinarea asta. Poate că sunt o atee confuză, Însă cel puțin am curajul să rămân așa! — Du-te și-ți spală gura cu săpun! a izbucnit bunica Gülsüm cu o căutătură Încruntată, auzind discuția. Însă după aceea mătușa Zeliha a evitat cu totul subiectul. O jumătate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
culturi, grupuri, curente, mișcări sau personalități sunt echivalente și au o egală importanță pentru grupul respectiv. Suntem pe cale de a pierde reflexul de a valoriza în termeni de adevărat/fals concepțiile despre lume diferite de ale noastre. Viziunile materialiste, pozitiviste, atee nu dispun de mai multe argumente de certificare și validare decăt viziunile religioase, mitologice, șamanice sau de altă natură.” Corin Braga surprinde în De la arhetip la anarhetip denaturarea valorilor de orice natură în societatea actuală. Postmodernitatea atât de apreciată duce
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
Hobbes este cel de „suveranitate”. Mai întâi suveranitatea omului față de el însuși, a omului asupra naturii și, în cele din urmă, a omului asupra divinului. Fenomenologia acestei transgresiuni este prea subtilă pentru a o identifica neapărat ca fiind de sorginte atee: dimpotrivă, ea derivă dintr-o interpretare aparte a referatului biblic despre creația omului (Fac. 1,17 sq). Accentul hermeneutic se deplasează din teritoriul analogiei iconice („după chip și asemănare”) către imperativul domestic al stăpânirii („umpleți și stăpâniți pământul”). Conceptul proprietății
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nevoie să se îndrepte către teologie pentru a obține cunoașterea de sine”1. Dispusă în această sintaxă, teologiei îi revine penibila sarcină de a colporta „sensuri” ascunse științelor sociale, al căror obiect de cercetare rămâne situat într-o geografie simbolică atee. Această teorie se transformă în cele din urmă într-o narațiune redemptivă care concurează, fie și indirect, statutul regal al teologiei. Refuzând să transforme teologia creștină dintr-o practică cognitivă fundamentală într-o artă a improvizației contextuale, John Milbank se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în grupul arhitecților tineri, cu care avea de a face, această versiune, în spiritul teoriilor sale din memoriu. Esteții susțineau însă, dimpotrivă, că Ioanide construia o biserică creștină cu elemente păgâne. Bazilica lui era o simplă demonstrație geometrică rece, aproape atee, un joc gratuit de linii severe. Bănuiau că Ioanide înțelege ca pilaștrii să fie iluminați cu reflectoare puse la bază și întoarse în sus, astfel încît, împreună cu cupola de sticlă reverberată pe dinăuntru, masivul de ciment să devină un desen
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inevitabilă. Refuzând orice formă sincretistă propusă de ambientul păgân și arătând o anumită detașare de tot ceea ce era considerat lumesc, religia creștină a apărut în ochii autorităților romane, și nu numai, ca o superstiție ce trebuia extirpată, fiind considerată fundamental atee. Ambiguitatea lui Traian, în luarea unei decizii hotărâtoare față de creștini, ne mărturisește inexistența la acea dată a unei măsuri juridice clare. Între timp, procedurile anticreștine nu aveau loc pentru vreun delict criminal, ci pentru simplul motiv că ucenicii lui Cristos
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noile intuiții spirituale începînd a dobîndi astfel o semnificație universală, fapt ce s-a amplificat cu cît ne apropiem de zilele noastre, dînd sens termenului de globalizare și sintagmei de "nouă ordine mondială", prin care se încearcă impunerea unei religii atee, o religie a banului, grosier materialistă, fizicalistă, în folosul unei elite plutocrate care conduce lumea. Au apărut într-adevăr tot mai multe probleme comune, globale, astfel încît binomul Orient-Occident pare depășit în analiza ideilor. Este și opinia lui Hajime Nakamura
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
chiar prin lichidarea sa ca entitate autonomă, ea aceasta fiind obligată să se unească cu cea ortodoxă. Anul 1948 s-a dovedit crucial pentru Biserică. Instaurarea definitivă a sistemului totalitar a transformat Biserica într-o instituție marginalizată, tolerată de conducerea atee, activitatea ei limitându-se la cadrul parohial și la lăcașul de cult al fiecărei parohii. Acest an a coincis și cu declanșarea unui control permanent, exercitat asupra credincioșilor prin așa-numiții „inspectori de culte”, din cadrul Ministerului Cultelor, iar mai târziu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și să-și împlinească destinul prin manifestarea încăpățânată a puterii sale de a exista. Marea care trebuie traversată? Filosofia idealistă în tripla ei formulă platoniciană, creștină și germană. Șuvoiul? Acest faimos râu Alfeu? Filosofia hedonistă: materialistă, senzualistă, existențială, utilitaristă, pragmatică, atee, corporală, întrupată... Propun în cele ce urmează să povestesc marile episoade ale acestor aventuri grandioase de la Leucip până la Jean-François Lyotard, ultimul din seria marilor dispăruți, adică mai bine de douăzeci și cinci de secole de culoare, de lumină, de împestrițări solare, de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în același univers ca oamenii și nu prezintă niciun pericol pentru aceștia. În metafizică, riscul vine nu atât dinspre ateism sau dinspre existența zeilor, cât dinspre lectura orizontală sau verticală a lumii: divinitățile imanente prezintă mai puține riscuri decât viziunile atee și transcendente asupra lumii... Conștiința că avem zei e suficientă pentru a dovedi existența lor, afirmă Epicur. De altfel, mulțimea se înșală atunci când și-i imaginează pe zei accesibili prin rugăciunile oamenilor. În mod evident, filosoful își aduce aminte de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]