3,106 matches
-
mai? A citit memoriile lui Petre Pandrea și reviste literare. Deși ar avea acum chef să scrie mai curînd despre mandarinul valah (ar fi atîtea de spus!), prioritatea o au revistele fiindcă obligațiile redacționale nu țin cont de chefuri. * În ATENEU nr. 3, Vasile Sporici prezintă și traduce un fragment din Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco, ultima carte a lui B. Fondane, rămasă inedită pînă în primăvara 1998, cînd a fost publicată de Editura Paris-Méditerranée. Primind un exemplar de semnal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
a contradictoriului este în plină afirmare, supraviețuind și dezvoltîndu-se puternic de-a lungul a peste șase decenii. Îmi mențin convingerea că doctrina lupasciană aparține deopotrivă secolului XXI și, prin caracterul ei, este o filozofie a postmodernității." * În același număr din Ateneu, Constantin Prangati continuă publicarea în foileton a Jurnalului lui G.T. Kirileanu (1872-1960). Semnalate mai de mult în acest colț de pagină pentru valoarea lor documentară, însemnările zilnice ale fostului bibliotecar al Palatului, căzut în dizgrația lui Carol al II-lea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
adevărat! Numai la noi există "poetul național" etc. Dar oare, mă întreb fără maliție, nu cumva tema însăși a anchetei din Ramuri denotă oarece provincialism? Atenție, iuibiți colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție. Cîteva texte vin cu lucruri noi și cu puncte de vedere interesante. Nimic provincial în Ateneul de pe august! * Și Orizontul timișorean (nr. 7) e consacrat unei probleme așa-zicînd locale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție. Cîteva texte vin cu lucruri noi și cu puncte de vedere interesante. Nimic provincial în Ateneul de pe august! * Și Orizontul timișorean (nr. 7) e consacrat unei probleme așa-zicînd locale: Transilvania și Banatul. Coincidență sau nu, iată că publicațiile din țară au fost preocupate în vara care a trecut de tema provinciei. Numărul din Orizont este excepțional
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
urmăresc toate edițiile de până astăzi și totuși o anume emoție nu mă ocolește nici acum, mai cu seamă că programul anunțat promite momente de mare satisfacție: 8-28 septembrie, 21 de zile cu câte 2 concerte zilnic - unul cameral la Ateneu și unul simfonic la Sala Palatului (oare instalația pentru ameliorarea acusticii va deveni în fine realitate?) și 4 întâlniri cu Mozart by night la Ateneu până în miez de noapte (să sperăm că cei 9000 de infractori nu vor fi eliberați
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
mare satisfacție: 8-28 septembrie, 21 de zile cu câte 2 concerte zilnic - unul cameral la Ateneu și unul simfonic la Sala Palatului (oare instalația pentru ameliorarea acusticii va deveni în fine realitate?) și 4 întâlniri cu Mozart by night la Ateneu până în miez de noapte (să sperăm că cei 9000 de infractori nu vor fi eliberați până atunci pentru a li se oferi ocazia să acționeze la punct fix!). S-ar putea pune întrebarea dacă un număr atât de mare de
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
nu numai el ne arată, cum timbrul vocilor umane este mărturisire de caracter și personalitate. Dramaturgie. De aici transferul deliciului de a iscodi timbralitatea, conflictul, în lumea sonorităților instrumentale. În simfonia comedie sau dramă. Hayden, Mozart Beethoven. De la Operă la Ateneul Român axa este aceeași linie dreaptă.
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
Dumitru Avakian După mult timp, după mai bine de trei decenii, l-am reaudiat săptămânile trecute pe Iancsi Körössy, iarăși, în direct, la Ateneul Român, de asemenea în Aula Uniunii Compozitorilor, la Palatul Cantacuzino. Iancsi a răspuns apelului colegilor săi, a cântat iarăși pentru publicul bucureștean în prezența colegilor, a mai tinerilor săi colegi - mă refer în primul rând la minunatul saxofonist Nicolae Simion
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
în formularea discursului variațional improvizatoric; rafinamentul armonic definește și astăzi o veritabilă osmoză cu simțul timbral, ambele susținute de vigoarea ritmică privind atacul pianistic al claviaturii. Săptămânile trecute, Iancsi Körössy a urcat pentru prima oară pe scena de concert de la Ateneul Român; a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei șaptezeci și cinci de ani, Körössy definește în continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai secolului 20. În Ateneu, Alina Nițu îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai secolului 20. În Ateneu, Alina Nițu îi consacră scriitoarei o întreagă pagină de revistă, informată și înțelegătoare. Alice Botez a fost o prozatoare și o personalitate originală în lumea literară românească din deceniile 8 și 9 ale secolului trecut. Ignorată aproape cu totul de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
prozatoare și o personalitate originală în lumea literară românească din deceniile 8 și 9 ale secolului trecut. Ignorată aproape cu totul de la o vreme, beneficiază, iată, de o reparație care ne bucură. Cronicarul nu știe cine este autoarea studiului din Ateneu și de unde și-a procurat ea atîtea informații - unele personale! - despre Alice Botez. N-a putut lăsa să treacă, fără un cuvînt de laudă, contribuția Alinei Nițu. * Revista 22 (20-26 nov.) își consacră suplimentul lunar unei dezbateri pe tema Mass-media
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
e coexistența naționalismului cu cosmopolitismul, înclinația spre instituțiile europene fiind ,,contemporană" cu puseurile autohtoniste. * Cu numărul din noiembrie, Flacăra apare într-un format nou, mai modern și mai atrăgător. Lansarea a fost făcută joi, 22 noiembrie, în Sala Mare a Ateneului Român, în cadrul unui veritabil spectacol semnat de Doina Levintza. Flacăra împlinește 90 de ani de cînd a fost fondată de Constantin Banu, în 1911, acela care scria (citat de G. Arion, actualul director al revistei): Nu știu ce e mai de osîndit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
Pavel Șușară Galeria de artă Ateneele Cărții, situată la parterul Bibliotecii Centrale Universitare București, a fost inaugurată recent printr-o expoziție semnată de Alexandru Ghilduș. Atît faptul că s-a mai născut o galerie, și acesta nu este chiar unul singular, după cum se va vedea cu
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
n-o mai punea la socoteală, decât în medii academice. L-am cunoscut foarte bine. Era un tânăr sclipitor și care mă intimida întotdeauna datorită cunoștințelor sale felurite, precum și umorul lui sec, mittel-Europa... Și fiind el portar de noapte la Ateneu și arătând foarte bine, elegant îmbrăcat și manierat cum era, îi atrage atenția unui om de afaceri german care se împrietenește cu el, după ce discutaseră vreo oră aproape despre Faust al lui Goethe, cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
a provocat producerea catharsis-ului, a întins o punte de salvare umană și morală. O asemenea întîmplare nu te poate lăsa indiferent. Și ca să se închidă cercul, am primit o invitație la un concert Mozart susținut de Orchestra Medicilor la Ateneul Român. Nu am calitatea profesională să comentez nivelul interpretării. Faptul însă că după ore istovitoare de spital medicii au puterea să-și transforme hobby-ul într-un act artistic profesionist (susținut extraordinar de Stryker Horomedica Osteonics și de Fundația Spitalul
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
de Fundația Spitalul de Urgență), nu face decît să-mi amplifice admirația și respectul. Tradiția și umanismul se mai transmit încă în această breaslă. Marii doctori și profesori nu lipsesc de la nici o premieră teatrală. I-am regăsit, emoționați, și la Ateneul Român, plin pînă la refuz. Sobrietatea, eleganța și căldura purtau ceva din rafinamentul unei lumi de altădată care intra în armonie cu arhitectura Ateneului, cu muzica lui Mozart, cu vioara Stradivarius (din 1729) a maestrului Eugen Sîrbu, un nume cu
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
Marii doctori și profesori nu lipsesc de la nici o premieră teatrală. I-am regăsit, emoționați, și la Ateneul Român, plin pînă la refuz. Sobrietatea, eleganța și căldura purtau ceva din rafinamentul unei lumi de altădată care intra în armonie cu arhitectura Ateneului, cu muzica lui Mozart, cu vioara Stradivarius (din 1729) a maestrului Eugen Sîrbu, un nume cu rezonanțe mondiale. Cioran spunea undeva: "...muzica, această providență a celor pe care totul îi dezamăgește, pentru că ea singură ne consolează în mijlocul nonsensului universal." Forme
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
exercițiu istovitor. Sau să cauți locurile unde spiritul individual al vreunui mare scriitor reușește să ne transmită semnale că oamenii nu se pot transforma decît la suprafață. Așa se poate citi, cred, discursul lui Tudor Arghezi rostit în 1960 la Ateneu. Nu poate trece neobservată finețea cu care metonimia salvează de la ridicol conținutul. Nu se face elogiul partidului, ci un fel de compunere mai degrabă ermetică, în jurul unui simbol: secera și ciocanul. Citit fără referent, textul nu-l face de rușine
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
am falsificat și disprețuit jurnalistica. Înainte de a avea învățători sătești, am făcut școli prin sate și înainte de a avea profesori capabili, am deschis gimnazii și am falsificat instrucțiunea publică. Înainte de a avea o cultură crescută peste marginile școalelor, am făcut atenee române și asociațiuni de cultură și am deprețiat spiritul de societăți literare. Înainte de a avea o umbră măcar de activitate științifică originală, am făcut Societatea academică română, cu secțiunea filologică, cu secțiunea istorică-archeologică și cu secțiunea științelor naturale, și am
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
Cronicar Jurnalul lui Leca Morariu Centrul de interes al revistei băcăuane ATENEU continuă să fie, și în nr. 11, publicarea în serial a jurnalelor inedite ale lui Leca Morariu (text stabilit și comunicat de Nicolae Cârlan) și G.T. Kirileanu (text îngrijit și comunicat de Constantin Prangati). Păcat că nu s-a găsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
și cu povestea mea. "NU VĂ FIE FRICĂ!..." Doi foști colegi ai mei filologi, cu unul dintre ei purtam, cîndva, discuții palpitante despre Muzeul }ăranului Român, sînt și artiști. Artiști importanți, cu studii, cu turnee internaționale și concerte ținute în atenee și filarmonici. Au încercat să nuanțeze puterea cuvîntului, să-l exprime și altfel. Au poposit în două culturi. Cea rusească și cea spaniolă. Tradiționale. Cu o voce dramatică impresionantă, gravă, ludică - Maria Răducanu - și cu o ghitară clasică fermă, hipersensibilă
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
a putut fi observat în evoluția muzicianului performer oaspete al concertului, a pianistului Mathias Weber, solist al Concertului în la major de Franz Liszt. Am rememorat cu toții acele evenimente muzicale care - de-a lungul timpului, aici în marea sală a Ateneului Român - au fost marcate prin talentul, prin meșteșugul dirijoral datorat celor doi muzicieni comemorați. Mă gândesc la prezentarea în concert, sub bagheta lui Mihai Brediceanu, a operei Orfeu de Gluk, concert realizat cu decenii în urmă cu participarea acelei unice
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
Siracuse University. Pe maestrul Sergiu Comissiona, ultimele două decenii l-au consacrat drept mare constructor al unor colective simfonice de importantă anvergură internațională, de asemenea drept creator de evenimente în contextul vieții muzicale românești și internaționale. Ultima sa apariție la Ateneul Român a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an în compania Orchestrei Filarmonice bucureștene; în luna decembrie a anului trecut a condus cu mare succes ultimul turneu parizian al Orchestrei Naționale Radio; în toamna trecută a participat la
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
o muzică unei expresii solare, quasi juvenile. Drept un mare eveniment al vieții noastre muzicale a fost percepută prezentarea sub bagheta domniei-sale, în urmă cu câțiva ani, a Oratoriului bizantin de Crăciun, de Paul Constantinescu. Pentru sfârșitul actualei stagiuni, la Ateneul Român, era pregătită evoluția domniei sale într-un mare concert vocal-simfonic în compania baritonului Eduard Tumagian. A realizat înregistrări la case de discuri de mare prestigiu cum sunt CBC, Deutsche Grammophon, Philips. Chiar și în ultimii ani Sergiu Comissiona a dirijat
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]