982 matches
-
aflate deasupra oricărei Îndoieli, adesea subiective, care sunt de domeniul evidenței și care nu au nevoie de o demonstrație rațională. Mai Înseamnă și normă, regulă comunitară, tradiție, Învățătură, gânduri Împărtășite, fapte, gesturi; o unitate de gândire și simțire, o coerență atitudinală. Oamenii caută puncte de sprijin, idei și norme care să corespundă aspirațiilor lor, care să-i orienteze În lumea În care trăiesc. Ei au nevoie de o nouă ordine, de o alternativă la o existență mohorâtă. Reprezentările despre lume, concepțiile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit de majoritatea populației (Îndeplinirea sarcinilor profesionale, specializările și cunoștințele, mentalitățile, cutumele și obișnuințele de a interacționa ale indivizilor, valorile atașate diferitelor tipuri de performanță, consultarea democratică a membrilor și circulația informațiilor, tabuurile și convențiile atitudinale etc.), precum și organizarea interioară a atitudinilor și credințelor fiecărui individ, a dorințelor și ambițiilor - nu se pot afirma decât În funcție de contextul social, de respectul pentru structurile organizaționale. Cultura și personalitatea sunt dependente de un cadru instituțional favorabil și de Încrederea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
manifestă tot mai pregnant necesitatea de a transforma cât mai repede învățătorul într-un factor prospectiv și propulsator al dezvoltării tinerei generații. Cadrul didactic va urmări dezvoltarea maximă a potențialului psihic al fiecărui elev, formarea structurii interne operatorii, afective, volitive, atitudinale, dezvoltarea creativității individuale și de grup, a independenței în gândire și acțiune. În acest sens trebuie regândite traseele, conținutul formării profesionale a cadrului didactic, standardele de formare profesională ințială, cu competențe ce vor trebui demonstrate la terminarea studiilor, dar și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
intra-, inter- și pluridisciplinare ale conținuturilor; - de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; - de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: - de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivațional, volitive, atitudinale (acomodarea); - de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; - de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; - de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la valori; - de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
citind biologia reproducerii, care este mult mai complexă și mai durabilă la sexul feminin (Buss, 1994Ă. Se poate întâmpla ca bărbații atractivi să evite femeile, deci și rolul parental, rezultând astfel legături erotice de scurtă durată. Sunt descrise două variante atitudinale. Atunci când femeia caută un tată pentru copiii ei, contactul sexual este amânat, iar logodna prelungită, pentru confirmarea calității sentimentelor și structurarea strategiilor conjugale. Pe de altă parte, dacă femeia caută un bărbat pentru farmecul și dotarea sa, contactul sexual este
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
invers, după o anumită vârstă, la care responsabilitățile și ierarhiile sociale precum și rolurile vieții obligă la însușirea primelor norme morale comunitare. Astfel, psihismul în dezvoltare întâlnește primele atribute care vor aparține, în timp, personalității, ele fiind de natură cognitivă, afectivă atitudinală, relațională și morală. Majoritatea caracteriologilor împart personogeneza în șase etape: - sugar sau nou-născut: 0-1 ani; - prima copilărie; - a doua copilărie; - a treia copilărie; - preadolescența: 11/12-14/15 ani; - adolescența 14/15-18/19 ani, care, după Neugarten (1988Ă, corespunde unor vârste
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activ-exploatativ și non-empatic al antisocialului vor face imposibilă relația conjugală. Orice căsătorie - menținută forțat în cadrul descris - se va repercuta direct negativ asupra eventualilor urmași. Astfel sfatul conjugal devine unica variantă pertinentă preventivă (JOHNSON, LEBOW, 2000, SHOLEVAR, SCHWOERI, 2003Ă. La nivel atitudinal, considerăm că efectele personopatice majore pot apare atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihoterapeutice implicând grupul familial au avut ca subiect familiile în care cel puțin unul din cei doi parteneri întruneau criteriile de diagnostic pentru TP borderline. Trăsăturile borderline imprimă instabilitatea vieții conjugale cu întreg cortegiul de perturbări cognitive, afective, motivaționale și atitudinale care o însoțesc. O primă condiție terapeutică este delimitarea exactă a grupului familial în raport cu familia extinsă și celelalte componente ale rețelei de suport social personale. În sens psihodinamic sunt căutate de către terapeut condiționările genetice ale comportamentului maladaptativ și se promovează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cooperarea între membrii familiei care progresiv tinde să devină necondiționată (JOHNSON, 1998, JOHNSON, 2002Ă. ZANARINI și FRANKENBURG (1997Ă insistă asupra disfuncționalității vieții sexuale a cuplului în cadrul căreia trebuiesc redimensionate modalitățile de exprimare și favorizată estomparea amintirilor dezavantajante care cultivă rigiditatea atitudinală și perturbă iremediabil momentele de intimitate. Terapeutul poate fi pus și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că aceasta ar dăuna relației respective. După KERR (2003Ă, SCHOLEVAR și SCHWOERI se impun clasificarea rolului fiecărei partener în cadrul cuplului inclusiv în raporturile față de copii și uneori hiperimplicarea terapeutului care poate prelua temporar atributele unora dintre roluri și redimensiona prioritățile atitudinale. Terapiile psihofarmacologice Orice strategie terapeutică trebuie să includă și o componentă psihofarmacologică. Faptul este motivat de însăși structura personalității care integrează obligatoriu dimensiuni temperamentale condiționate dominant biologic. SIEVER și DAVIS (1991Ă comentează contribuția neurotransmițătorilor din anumite regiuni ale sistemului nervos
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Integrarea personalităților patologice într-o alianță terapeutică rămâne oricum un demers dificil de împlinit. Primul obstacol rămâne absența dorinței sau nesemnificativa mobilizare într-o schimbare a pacienților. Acestui reper major i se asociază instabilitatea sau excesiva rigiditate sau chiar ostilitate atitudinală, nivelul constant de dependență dar și de introversiune în raporturile cu cei din jur și nu în ultima instanță aderența deficitară la tradițiile normale și valorile comunitare. O alianță terapeutică eficientă poate fi de asemenea dezavantajată de dimensiunile sistemului terapeutic
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de drog. BECK și școala cognitivistă au atras atenția asupra modelelor cognitive învățate în copilărie care structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
completat de persoana interogata, culege r(spunsuri la (ntreb(ri. (n afar( de (ntreb(rile ce cuprind caracteristicile socio-demografice ale persoanei (dată na(terii, locul, profesia etc.), r(spunsurile con(în (n mod general fie sinteze, fie generaliz(ri comportamentale, atitudinale, fie povestiri detaliate a unor evenimente trecute. (n primul caz, persoana interogata exprim( punctul de vedere general asupra comportamentului sau atitudinilor care îi sînt, în mod normal, proprii: "V( place s( merge(i la muzeu?". R(spuns: Da, nu sau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe parcursul tuturor pașilor de făcut în educație, al tuturor activităților prin care se realizează obiective, scopuri) etc. 420 M.-E. Amara, L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. 421 Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin descriptori. 422 Cum știu să "păstreze disciplina" în timpul orelor, în pauze, timpul pe care îl rezervă pregătirii elevilor și propriei pregătiri, modul cum știu să mențină emulația, să
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bază, precum și comportamentul care poate fi observat, la diferite nivele de generalitate. Desigur, conceptul nu realizează extrapolări forțate și nu sugerează neapărat că toți angajații împărtășesc valoarea în aceeași măsură, dar anticipează că, cel mai probabil, angajații împartășesc această deschidere atitudinală și valoarea comună într-un mod consistent. Pe o scară mai largă, H. Triandis a introdus conceptul de "cultură subiectivă" sau de "modalitate caracteristică de a percepe mediul social" (Triandis, 1972, p. viii), care se arată a fi comună unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din generație în generație. Rezumînd într-o formă concisă, cea mai largă și operațională definiție pe care o vom asuma în acest exercițiu de cunoaștere devine: cultura este implicitul social. Cultura constă, așadar, în acel ansamblu de tipare valorice și atitudinale esențiale care fundamentează comportamentele sociale funcționale și care e transmis intergenerațional, prin agenții specifici de socializare. H.M. Segall și colaboratorii (1999) subliniau anterioritatea logică și ontologică a culturii; ei ofereau o definiție minimalistă a acesteia, descriind-o ca totalitatea produselor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unor registre relaționale, ce se află la baza unui mod de viață (Munroe, Munroe, 1997). într-o asemenea perspectivă, cultura poate fi definită prin intermediul a opt factori ce o caracterizează. Avem în vedere, în primul rînd, o serie de tipare atitudinale și comportamentale ("ce se cade", "ce se cuvine"), învațate social și asumate printr-o logică implicită a "rînduielii". Merită semnalată, în acest registru, convergența sau divergența dintre atitudine și comportament, existînd posibilitatea apariției atitudinii duplicitare, atunci cînd subiecții se comportă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asumate printr-o logică implicită a "rînduielii". Merită semnalată, în acest registru, convergența sau divergența dintre atitudine și comportament, existînd posibilitatea apariției atitudinii duplicitare, atunci cînd subiecții se comportă conform "ordinii lui ce se cade", chiar dacă orientarea lor valorică și atitudinală este divergentă de conduită (precum în cazul comunismului, care a întreținut la scară largă duplicitatea expresivă). Un factor fundamental este constituit de ansamblul patternurilor existențiale (exprimate prin verbele ontologice "a fi"/"a avea" sau "a supraviețui"/"a deveni"). Comunitățile centrate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ființe neizbutind să producă răspunsuri creatoare la provocările mediului. Cultura reunește, conform lui McGrew (1992), opt trăsături care sînt asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii românești" (Patapievici, 1996, pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată, și o învățare interși transgenerațională, care este responsabilă de transmiterea culturală, după cum se poate vorbi în natură despre o transmitere biologică. Sînt studii care atestă că prin mecanisme ale eredității sociale, tiparul valoric, atitudinal și comportamental al unei comunități se schimbă abia la trei generații de la modificarea compoziției acelei comunități (Flament, 1995). Fiecare cultură națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza lor "știm" că "românul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în grup. Matsui și colaboratorii (1987) au evidențiat o tendință similară pe eșantionul japonez studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comparabile ca dimensiuni în toate filialele firmei, iar datele au fost colectate între 1967-1973, obținîndu-se 117.000 de răspunsuri la chestionarele aplicate. Instrumentul de lucru a urmărit diferitele aspecte ale experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să genereze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]