1,004 matches
-
o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința verbală: „Enumerați cât mai multe asemănări și deosebiri între fenomenele x și y”, profesorul indică, gestual, maniera rezolvării așteptate (două coloane, una pentru asemănări, alta pentru deosebiri) și prin ton Ă importanța deosebită a sarcinii solicitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-zgomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-obraznice etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor. Dacă, de regulă, comunicarea verbală este purtătoarea dimensiunii referențiale a actului comunicării, paraverbalul și, vom vedea, nonverbalul sunt implicate mai ales în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se reduce la stăpânirea conținuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă referențial și explicit un anumit conținut categorial, în același timp, prin componenta parași nonverbală se exprimă atitudini. Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu „reparațiile” de rigoare; societatea poate deveni un mediu educativ alături de instituția specializată, fără a i se substitui; b. dezvoltă două funcții: una primară, constând în livrarea de „servicii” (elevilor) și „produse” (societății); alta, secundară, furnizează populației din zonă modele atitudinale, comportamentale, norme morale etc.; c. este, cu precădere, un sistem deschis, precum în schema alăturată, pe care ne-o propune François Petit (figura 1). Figura 1 Dacă multe dintre variabilele ce intră în sistem sunt însă controlabile, mai puțin previzibile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei autentice formări, pe primul loc se situează acum atitudinile. În postură de formator, profesorului i se cere să posede el însuși anumite atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul specialității sale, competența psihologică devine obligatorie. Aceasta explică selecția aptitudinală (ceea ce poate să facă) Ă pe care o practică sistemul occidental în cazul celor ce optează pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevul Ă dacă vrea, sau dacă i se impune Ă doar să le „încălzească”. Menirea sa este de a-l conduce pe elev către dorința și instrumentele care să-i permită „alegerea” și „prepararea” independentă a „meniului”. Rolul de mediator atitudinal și cognitiv între cel ce se formează și sursele informării sale incumbă alte stagii educaționale și didactice (Barthélémy, A., 1997). Se schimbă chiar poziția profesorului în raport cu conținuturile învățării. El le poate alege pe cele mai potrivite obiectivelor urmărite, refuzând să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la activitățile care permit optimizarea concepțiile lor în beneficiul companiei. În schimb, managerii cu atitudini mai puțin pozitive au ocazia să participe la programe de training pentru a-și perfecționa propriile atitudini și abilități. Astfel, înțelegerea și evaluarea acestor noțiuni atitudinale determină creșterea reușitei managerilor și a companiei (p. 23) În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În plus, există argumente teoretice și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și Scandura, 1986; Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Runco și Basadur, 1993) și al identificării indivizilor înclinați spre inovație sau adaptare (Kirton, 1976, 1992; Kirton și McCarthy, 1988). Unul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și Scandura, 1986; Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Runco și Basadur, 1993) și al identificării indivizilor înclinați spre inovație sau adaptare (Kirton, 1976, 1992; Kirton și McCarthy, 1988). Unul dintre programele mai avansate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității. Mai mult, studiile experimentale au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate, care analizează procesele cognitive, afective și atitudinale și chiar anumite procese fiziologice. În mod ideal, astfel de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar permite, la rândul lui, elaborarea unor predicții utile cercetărilor viitoare. Studii-replică Fără îndoială că replicile cercetărilor pot fi valoroase, din moment ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
efectele instructajelor asupra atitudinilor (vezi Hyman, 1964; Runco și Basadur, 1993). Probabil că manipulările informaționale le oferă subiecților cunoștințe și strategii procedurale utile rezolvării problemelor, dar este, de asemenea, probabil că manipularea modifică atitudinile subiecților față de creativitate, iar efectul oscilațiilor atitudinale asupra performanțelor subiecților poate întrece efectul informațional. Un asemenea impact global al manipulării experimentale (denumit efectul Hawthorne; Rosnow și Rosenthal, 1997) este un fenomen comun și poate apărea relativ frecvent în cercetările de acest tip fiindcă, așa cum am menționat anterior
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poate apărea relativ frecvent în cercetările de acest tip fiindcă, așa cum am menționat anterior, atitudinile reprezintă aspectul cel mai vulnerabil și mai instabil al complexului de creativitate (Davis, 1992). Cercetările viitoare pot determina dacă efectele instructajelor se datorează variațiilor informaționale, atitudinale sau conjugării lor. Cercetările de teren sugerează că sunt implicate variațiile ambilor factori (Basadur et al., 1990; Runco și Basadur, 1993) și reprezintă, în fapt, o problemă de tip multivariat ce poate fi abordată cu succes de studiile experimentale. Fără
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201 Valoarea artei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru motivul invocat de Solon: „Totdeauna vine, În cele din urmă, pedeapasa”. Conformism, oportunism atitudinal „Parveniții sînt ca maimuțele, avînd aceeași dibăcie ca ele; te uiți la ei de jos În sus, le admiți agilitatea la cățărat; dar cînd ajung la culme, nu mai vezi decît părțile lor rușinoase.” (H. de Balzac) Mediocritatea ajunsă sus
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este asigurat de sindicate și de persoanele care aparțin minorităților etnice și religioase. Cercetările din domeniu au invocat mai multe categorii de factori pentru a explica slaba implicare cetățenească din fostele țări comuniste. Acestea se întind de la moștenirea culturală și atitudinală a comunismului (parohialism, lipsa încrederii interpersonale și instituționale, cultură civică precară) și deprivările mai profunde la care sunt supuși cetățenii noilor democrații în deceniile de tranziție (lipsa resurselor materiale și fizice sau restrângerea rețelelor de legături „slabe”) la caracterul exogen
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se adresează - populația țintă, cum ar fi: tipul profesiei, nivelul cunoștințelor, deprinderilor și experienței în domeniul în care se realizează pregătirea - și deci precizarea clară a nevoilor de învățare raportate la standardele profesiei, profilul vârstei și eventualele probleme motivaționale sau atitudinale. 2. Identificarea trebuințelor participanților va influența stabilirea obiectivelor, alegerea activităților și a strategiilor educaționale. De multe ori volumul informațional este atât de amplu și variat, încât devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări superficiale a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai diversă, cu atât mai general va fi conținutul transmis (Muchinsky, 2000). 2. Spre deosebire de prelegeri, conferințele permit o comunicare biunivocă, fiind mai eficiente când numărul participanților este mai mic. Această metodă favorizează achiziționarea de noi cunoștințe, dar și anumite schimbări atitudinale, ca urmare a discuțiilor și interacțiunilor dintre membrii grupurilor. 3. Prin modul lor de prezentare, materialele audio-vizuale (filme, diapozitive, casete video) captează mult mai ușor interesul participanților, oferă posibilitatea de a opri demonstrația în anumite momente pentru a surprinde și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dovedi foarte repede a fi doar o schimbare de formă, adesea blocată și obstrucționată de o serie de factori ce țin de tipul și modul de structurare și înțelegere a relațiilor formale și informale din cadrul organizației. Pattern-urile comportamentale și atitudinale structurate în timp în cadrul unei organizații sunt nu numai mult mai dificil de schimbat, datorită inerției lor, dar reprezintă practic cele mai importante „structuri de rezistență la schimbare”. Pentru a induce o schimbare efectivă este necesară atât înțelegerea culturii organizaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
-i accepta oferta... Μ Registrul stărilor și actelor comportamentale duplicitare este, din păcate, Într-atât de bogat și de subtil În lumea umană, Încât, pentru a ne apăra, trebuie să facem uneori un adevărat efort de imaginație și de iscusință atitudinală. Iată, de exemplu, cele nouă Încercări prin care Confucius testează gradul de sinceritate al oamenilor: „Confucius a spus: «La inima oamenilor este mai greu de ajuns decât la apele de munte șcare curg prin văi sau defilee greu accesibile - n.n.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
emoționale de la mirific la grotesc. Practic, sunt vizate toate procesele și dimensiunile psihicului uman. Acțiunile de influențare urmăresc sensibilizarea, ruperea echilibrului câștigat, pentru ca apoi să se implementeze noile coduri de gândire și comportament, să se ajungă la un nou sistem atitudinal în acord cu dorințele și intențiile propovăduitorilor. Exlicațiile și îndemnurile converg către două viziuni. Una sugerează inferioritatea omului în raport cu măreția altor fenomene sau entități, iminența unor evenimente dramatice pentru viața omului și umanității, necesitatea de a înțelege adevărul adevărat despre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
istorie orală”. Totuși, o atare modificare a strategiilor tradiționale nu schimbă faptul că utilizarea surselor multiple de probe este inerentă studiului de caz, spre deosebire de celelalte strategii. Sursele multiple Îi permit cercetătorului să abordeze o sferă mai extinsă de aspecte istorice, atitudinale și comportamentale. Însă cel mai important avantaj va fi elaborarea unor linii de investigație convergente, un proces de triangulare menționat În mod repetat În secțiunea precedentă a acestui capitol. În concluzie, orice descoperire sau concluzie a unui studiu va fi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
populație care nu făceau parte din proletariatul industrial. Forma practică cea mai puternică a acestei paradigme a „mentalităților” a fost așa-numita „revoluție culturală” din China. În România, ea a luat forma unei doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se prelungeau în comunism și împiedicau populația să acționeze potrivit valorilor și ideologiei oficiale. Motivul pentru care comuniștii - teoretic, cei mai convinși de determinarea ideilor de către realitatea socio-economică - propovăduiau o teorie a supraviețuirii „mentalităților” dincolo de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal axiologic și atitudinal relativ stabil; conflictul dintre generații (generation gap), resimțit atât de acut și în familie, este cu precădere un dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
folclorul românesc o serie de zicale pe tema căsătoriei, căsniciei, a creșterii și educării copiilor. Un caracter mai sporit de proiecție și complexitate îl are tehnica numită „ca și cum ar fi auzit” (Goode, Hatt, 1952). Subiectului i se prezintă itemi neutri (atitudinal) în legătură cu o valoare, instituție, obiect social și i se cere să îi claseze după gradul de favorabil-nefavorabil pe o scară cu șase intervale, să judece atitudinea unui om pe care l-ar auzi spunând astfel. Abaterile de la valorile itemilor stabilite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]