26,442 matches
-
face că în țările participante la cultura și civiizația europeană, cum era și România înainte de invadarea ei de către armata roșie, se citează și lucrări aflate în manuscris, se menționează informațiile transmise pe cale orală de către studenți, asistenți, colegi. Într-o asemenea atmosferă plagiatul nu-și găsește locul și, în cazul în care se produce, el este sancționat prompt, fără milă. Aproape jumătate de secol de stăpânire bolșevică a distrus spiritul clasic. Valorile europene caracteristice României adevărate au fost desconsiderate, mentalitatea alterată în
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
apărarea! Nu știm cum se va încheia povestea ministrului Sănătății, dar este incalificabil că afacerile de plagiat să fie justificate și lăsate fără sancțiune dură atât de lungă vreme. Și cazul ministrului nu este singular. Pentru a curma o asemenea atmosferă viciată, nedemnă de o țară europeană, spiritul clasic trebuie să se impună. Să-i redăm clasicismului greco-latin puterea de a-și împlini și la noi vocația de a fi “regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
De pildă, povestirea Întâlnirea dezvăluie un atent observator al nopții orășenești - trebuie spus că mai toate povestirile au ca fundal noaptea, ea însăși un fel de personaj care adăpostește taina, misterul, - dar Vasile Datcu este și un bun creator de atmosferă. O atmosferă, bineînțeles, propice derulării fabulosului. Doi profesori pleacă de la o ședință prelungită până noaptea târziu, înspre librăria orașului. Pe drum, unul dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
povestirea Întâlnirea dezvăluie un atent observator al nopții orășenești - trebuie spus că mai toate povestirile au ca fundal noaptea, ea însăși un fel de personaj care adăpostește taina, misterul, - dar Vasile Datcu este și un bun creator de atmosferă. O atmosferă, bineînțeles, propice derulării fabulosului. Doi profesori pleacă de la o ședință prelungită până noaptea târziu, înspre librăria orașului. Pe drum, unul dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din marginea satului
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
acolo închipuiri colorate și vesele...” Întâmplarea are loc primăvara și poate fi pusă pe seama reînvierii naturii ca un șoc al schimbării timpului, ca o halucinație primăvăratică... Există în această poveste ca și în toate celelalte frumoase pagini care creează o atmosferă adecvată răsfrângerilor imaginarului. Imagini datorate unui poet al naturii: „e o stare fecundă în aer, plesnesc frunzele în taina mugurilor cenușii...” Brăilean prin adopție, Vasile Datcu iubește orașul cu case frumoase, cu oameni imaginativi și păstrători ai unor povești stranii
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
praf ascultătorului forma monedelor furate și ascunse într-o scorbură - rămân încremeniți când gazda, povestitorul adică, le arată o monedă aidoma celei desenate în praf de moșneagul povestitor al întâmplării. Autorul oscilează între real și imaginar, creând, cum afirmam, o atmosferă aptă să sugereze când uimirea și teama de neînțeles, când atracția enigmei sau a misterului. Fabulosul, uneori feeric, se împletește cu angoasa, cu neliniștea, cu inexplicabilul, într-un text sugestiv, plin de savoare. Scriitorul Vasile Datcu are auzul fin și
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
sugestiv, plin de savoare. Scriitorul Vasile Datcu are auzul fin și înregistrează nuanțat vorbirea personajelor (mai ales când e vorba de săteni). El aude „monstruos” și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează atmosfera dintr-un sat aflat în uimire (Uriașul), iar dialogul dintre un intelectual colecționar pasionat și niște țărani care-i cară acasă un prețios dulap vechi, într-o căruță hârbuită, trasă de niște mârțoage, pare o scenă dintr-o comedie. Limbajul
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
lemnului, și anume culoarea, cel care duce procedeul pînă la nivel de colaj sau, mai exact, de centru dur al unei structuri spațiale care, dimpotrivă, mizează pe grație și pe o anumită capacitate de vibrație în contactul direct cu golul atmosferei, este Marius Tănasă. Asociind expresia frustă și dură a metalului unei structuri din lemn extrem de fragile, aproape minimaliste, el îi provoacă, acesteia din urmă, un efect de potențare a gracilității pînă în pragul conversiei semnului plastic în semn sonor și
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
acut primejdia -, lingăii de hemoroizi din presă și televiziune încep să bată discret în retragere, pregătindu-și revirginizarea pentru a satisface poftele viitorul stăpân, oamenii cu bani își deschid baierele pungii și pentru autsaiderii din opoziție, într-un cuvânt, o atmosferă de boală incurabilă emană din curtea „emanaților”. Dacă punem la socoteală și tot mai plauzibila trântire a ușii în nas de către Europa, situația nu e trandafirie deloc. Poate c-a sosit momentul ca între o chermeză și alta pe soclul
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
numita ingratitudine a autorului față de cei care l-au ajutat în momente grele ale existenței sale este infirmată cu mai multe contraexemple. Deși abundă în documentație și exemplificări, cartea Dorinei Grăsoiu nu cade în păcatul unui text arid, ci reconstituie atmosfera „încărcată” a presei acelor ani, manipulată de interese politice sau de orgolii rănite ce trebuie răzbunate. Caragiale și-a uimit contemporanii nu numai prin abordarea alternativă a unor registre opuse în producțiile sale literare, ci și prin spiritul cameleonic în
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
de tinerețe al lui Petru Creția, citit și citat de autor) propune înțelegerea mării ca univers estetic, ca metaforă a unei psyche arhetipale, modelată de forța selenară. Din aceeași sferă elină, amintim, pentru originalitatea și finețea investigării lirismului safic, studiul Atmosfera în poezia safică, de Vichi Dumitru. Din secțiunea a treia, cea latină, cu greu am putut alege, printre atîtea reușite, articolul lui Constantin Traian Georgescu, Pseudolus și urmașii săi, erudită și plină de umor urmărire, peste veacuri, a avatarurilor sclavului
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Epocă oneroasă cu al cărei început stihurile în cauză sînt congruente, dar a cărei monstruoasă extensie se află prognozată în sumbrețea lor vizionară ori cel puțin în echivocul lor ce sugerează suspiciunea, destabilizarea, dezechilibrul. Aidoma unei fine antene lansate în atmosfera istorică, sensibilitatea poetului manifestă o tulburătoare alertă. O meteorologie morală ostilă îi impregnează textele. Iată, încă în volumul Plantații, din 1945, alaiul dezmoșteniților evoluînd printr-un mediu rebarbativ: „Eram cerșetori de la Nord, de la Sud,/ laponi și creoli întomnați,. numai Vărsătorul
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
filosofia de dincolo de personaje, amestecul de ridicol și sublim bine dozat în replici, în ipostazele construite de regizor. Am observat și un fel de paradox. “Unchiul Vanea” este o punere în scenă de referință pe care o prețuiesc, cu o atmosferă excepțională, în care recunoști pulsiunile de la începutul unei mari iubiri între trupă și regizor. Se văd în spectacol luminile declanșate de pasiunea întîlnirii între creatori, preludiul cunoașterii depline, euforiile fiecărei secunde petrecute cu celălalt. Ca în iubirea dintre un bărbat
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
constant cu transcrierea brută a inscripțiilor și mesajelor sexuale din toalete. Cobra, bărbatul șters care o însoțește în primele două călătorii, este doar o proptea narativă și nici măcar atât, căci nu lui îi dă Alisa replicile. Pentru a mai învia atmosfera, naratoarea dialoghează fantezist cu motanul Alleng (spiritul lui Ginsberg) și cu Ezra (Pound), apoi cu De la Vega, în timp ce toți cei care mai apar în carte sunt botezați pe loc: Socrate, Cercelatul, Pișat Rece, Girlie, Tarzan cel Gureș etc. Sunt surprinse
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
este o condiție a supraviețuirii și identitatea difuză un echivalent al existenței. Sensibile și glaciale în același timp, lucrate în amănunt și stăpînite în ansamblu, violente și tandre în egală măsură, exacte pe spații mici și misterioase prin întreaga lor atmosferă, Cromografiile ar putea anunța un poet de un extrem rafinament și cu o enormă conștiință a creației, dar cum nu și-a propus nimeni să demonstreze încă o dată cît de previzibile ne sînt reprezentările, se poate conchide foarte simplu: ele
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
cândva după conceptele literaturii proletcultiste, a modificat acum perspectiva interpretării operei orientându-se mai mult spre analiza poeticității. În ziua de 20 august anul acesta, la sediul Asociației de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea, a avut loc, într-o atmosferă sărbătorească, ceremonia lansării cărții Mihai Eminescu, poezii și proză literară, versiunea chineză. La solemnitate au participat președintele României, Ion Iliescu, și alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
să capete astăzi statutul de zonă rezidențială. Dar spiritul periferic e pretutindeni, mai mereu stăpîn. E cît se poate de vizibil și în centru, singura parte a orașului care, pentru scurt timp, între 1920 și 1940, reușește să se sustragă atmosferei de margine. Bucureștiul, spune Adrian Majuru, e o iluzie de oraș: Capitala „nu a reușit să se descotorosească de amprenta unei adunături de sate transformate în aparente periferii ale unui tîrg negustoresc. Dintre aceste așezări, spații moderne au devenit doar
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
de a se dedica cu conștiința, cu sufletul, cu gândul lor întreg unei anumite probleme artistice. Și care s-au rătăcit. “...am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris” - Liceul l-ați făcut tot la Fălticeni, într-o atmosferă de efervescență intelectuală de care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar alții s-au diluat în atmosfera împrăștiată a împrejurărilor. - Ați urmat, apoi, Academia de Belle Arte din București. - Când am ajuns la București, a fost un moment de mare emoție. Era o ocupație mai deosebită, cea pe care mi-o alesesem. În primii ani am avut
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
inteligență și tenacitate interesele strategice ale partidului său, conștient fiind că roadele muncii sale ar putea fi însușite de alții. În vara anului 2002 Valeriu Stoica a fost nevoit să demisioneze din fruntea PNL, pentru că în partid se crease o atmosferă ostilă proiectului său de a construi o forță politică aptă să devină o contrapondere reală la PSD, în principal prin realizarea unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat și a
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
așa că l-a remarcat imediat pe Tzara. Într-o seară, l-a adus cu el pe Vladimir Ilici. Lui Marcel Iancu nu i-a venit să-și creadă ochilor - confirmă, de altfel, vizita în Jurnalul său: Prin fumul des, în atmosfera plină de zgomot, declamații și cîntece, se prefirau apariții neașteptate, precum impresionantul chip mongol al lui Lenin, înconjurat de un grup.5) Ba chiar i s-a atribuit lui Karl Radek ideea de a le fi «suflat» tinerilor de la Cabaret
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
generația ei: „Fără îndoială că epoca de azi, atît de complexă, de multiformă, de problematică și problematizantă, de bogată în valențe prezente și posibilități latente, interesantă și «stupefiantă», își are poezia pe care o merită și care o reprezintă. În atmosfera efervescentă și fecundă a momentului pe care îl trăim, aceste considerații despre angajarea poetică constituie unul (sic!) dintre multiplele forme posibile și practice ale angajării reale în mai marele angajament istoric al țării” (pp. 12-13). Citite astăzi aceste vorbe sună
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
1980, ar putea crede că ele au fost rostite (sau scrise) în glumă. Pe de altă parte însă, la o privire atentă se observă că dincolo de lexicul provenit din fondul principal de cuvinte al limbii de lemn din perioada ceaușistă („atmosfera efervescentă și fecundă”, „angajare poetică”, „marele angajament istoric al țării”), frazele sunt complet ambigue la nivelul judecăților. Nu e deloc clar dacă formularea „epocă bogată în valențe prezente și posibilități latente” spune ceva despre respectivul timp prezent și, mai ales
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
Revizorul lui Pintilie din ’72, un spectacol despre care vorbim adeseori în întîlnirile noastre pentru sumar. Ani de zile am studiat fiecare linie, fiecare tușă, îngroșările, hașurările, indicațiile scrise în prelungirea unui obiect, am măturat în sus și-n jos atmosfera bine conservată a unui mare spectacol făcut de mari artiști, mi-am populat desenul cu actori și cu mișcările lor, m-am plimbat pe pasarelă, m-am mutat de pe un scaun pe altul, am refăcut, secvențial și fragmentar, momente dintr-
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
oriental; degetele lungi se crispaseră, vinele gâtului se umflară apoplectic...” (Tiranul năbușit). Viitorul deputat de Roman (în perioada 1928-1932) își dublează pamfletele ad-personam cu pamflete ad-rem, demascând fără rezerve, în tușe îngroșate până la refuz, confuzia și vacarmul zilelor parlamentare sau atmosfera tenebroasă a tripoului scriitorilor români. Când spunem că articolele lui Ion Vinea pe teme literare din perioada menționată sunt mai puțin numeroase, nu trebuie să pierdem din calcul faptul că nici intervalul cuprins nu este unul dintre cele mai generoase
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]