74,189 matches
-
o lejeritate de invidiat. Scrisă bine, cu nerv și umor, exactă, cu un subiect spectaculos și cu un personaj misterios, fără a se întinde pe multe pagini, Portretul unui dandy român are toate datele pentru a deveni un best-seller. îi atragem atenția autorului că istoria literaturii noastre e plină de scriitori interesanți care abia așteaptă să devină personajele unor astfel de portrete.
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
vedere ("Transparența este prima bază a eticii", declară d-sa), îl îndeamnă a se "disculpa" pentru o "rătăcire" mult mai puțin sesizantă decît a foarte multora și totodată a supune unui examen extrem de pertinent fenomenul de care s-a lăsat atras într-un anume grad și de care se dezice cu tărie. Ambele aspecte ale discursului în cauză înfățișează un deosebit interes. Ce găsim în "fierbintea vară a lui 1944", în Franța aflată sub ocupația trupelor hitleriste, cea atît de producătoare
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
la romantici (cu diferențe și apropieri nuanțate între autori ca Eminescu, Novalis, Jean Paul, Arnim von Achim, Hoffmann) și felul în care visul era perceput de epoca modernă. Simbolismul, curentul care cu adevărat "supralicitează inconștientul", este văzut ca "reacție prevestitoare, atrăgînd atenția asupra primejdiilor care pîndesc în epoca modernă sensibilitatea poetică", alături de suprarealism în abordarea visului ca punct central al meditației și creației poetice. Grupînd capitolele în funcție de perspectivele diverse asupra visului, considerații despre diverse epoci se amestecă, dar pe ansamblu cartea
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar și un Blanchot anticalofil și cam tot Noul
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
găsească tâlcul ascuns, pe care-l făcea accesibil cititorului de rând cu cuvintele cele mai simple și mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
pentru domeniu sunt tocmai așa-numitele documentare observaționale, care includ mulți timpi reali și cadre nesfârșite, priviri insistente asupra detaliilor și asupra ritmului firesc al personajelor și al mediului. Poate părea bizar, dar nu acestea sunt cele care și-au atras respectivul reproș - ci filmele care nu au justificat materialul filmat printr-o coerență epică ori intențională, dacă nu chiar printr-o mizanscenă. Pe de altă parte, un paradoxal efect secundar a fost acela că la asemenea lungimi de film "artistic
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
natural... Poate nu gustați astfel de lucruri... Atunci, să vedem altfel... Să ne închipuim că, într-o zi, copil mic fiind, jucându-te cu cățelușul tău căruia îi zici HAM, acesta, HAM, te strigă deodată pe nume, Gigele! și îți atrage atenția exact ca bunica: Gigele, nu te mai scobi în nas!... Deprinzând alfabetul, să nu te bată într-o zi gândul că ești lup în a-ntâia primară, și să nu te apuci să scrii din punctul lui de vedere
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
culorile. De cînd a devenit chestor, șeful Poliției din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadorisește pe chestor cu o poză uriașă în pagina întîi pentru curajul de a le atrage atenția politicienilor că iau decizii cu risc mare la adresa securității naționale, atrăgînd atenția în special asupra reeșalonării datoriilor unor firme, asupra contactelor crimei organizate cu Puterea și asupra promovării unor politici economice populiste. Șeful Poliției n-a uitat să amintească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadorisește pe chestor cu o poză uriașă în pagina întîi pentru curajul de a le atrage atenția politicienilor că iau decizii cu risc mare la adresa securității naționale, atrăgînd atenția în special asupra reeșalonării datoriilor unor firme, asupra contactelor crimei organizate cu Puterea și asupra promovării unor politici economice populiste. Șeful Poliției n-a uitat să amintească nici de efectele corupției. Cum nu ne vine să credem că pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
înseamnă pură ticăloșie, din moment ce ei constituie majoritatea (șase oameni din unsprezece!) "Dizidenți", adică dezertori de la misia asumată, sunt "onișorii", pentru că ei au virat de la "linia oficială" a CNSAS-ului! Dacă am a reproșa ceva acestei majorități e că se lasă atrasă în toate cursele întinse de minoritatea din interior cu complicitatea unei minorități din exterior. Lucrurile pot și trebuie tranșate în mod democratic și legal, adică în interiorul instituției, și nu prin pelerinaje penibile pe la tot felul de organe și organisme putrede
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
popoare ai căror muritori șiau făcut un rost. Am venit pe continentul fericirii și al tuturor posibilităților, ademeniți de superbele oferte canadiene, care promiteau luna de pe cer, inclusiv locuri de muncă, variate și multe. Chemările tentante aveau menirea de a atrage mințile luminate, populația fiind redusă, atât ca număr, cât și ceva mai sus. Ajungând aici, În urma unor cheltuieli exorbitante, am găsit aniteza. Șomajul este oferit cu generozitate și xenofobia cu multă dărnicie. M-am pălmuit singur și am Întrebat: Oare
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
lucreze la o mare editură, să se ocupe de muzică, deși era foarte puțin înzestrat pentru viața colectivă, pentru ambițiile sociale și a avut perioade de autism încă din copilărie. Exista o singurătate mai veche, de dinaintea vieții sociale, care îl atrăgea și abia de cîțiva ani s-a putut dedica acestei atracții, desolidarizîndu-se de grup, încercînd să-și recîștige trăirea euforică proprie fătului în cele nouă luni intrauterine și pruncului din primele 18 luni atmosferice. În opoziție cu prima lume, cea
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
sub scenariul magic, cu întregul lui arsenal de mijloace, se descopăr, în scriere ascunsă, simboluri privind istoria adevărată. Mai Întâi, incitată de scrierea substantivului din titlu, când cu majusculă, când cu literă mică, încerc o explicație și o opțiune. Naratorul atrage atenția că personajul e bătrân, foarte bătrân, "fără nume". Se poate deduce că termenul "berevoi" e un regionalism care numește meșteșugul solomonarului și de aici supranumele lui. Cuvântul arhaic are rezonanță slavă și s-ar putea să derive din "beregovoi
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
qualitas occulta de a-i manipula pe ceilalți angajați în scenariu. De aici mai departe naratorul însuși pare că și-a pus pe cap scufia vrăjită a magicianului, cititorul uită istoria sublimată, nu tocmai abil, în ficțiune și se lasă atras de ritualul tainic, nu lipsit de dramatism. În ce constă ritualul? De la ce tip de magie tradițională se revendică? Și, dacă arta magiei "urmează strict regulile naturii", cum spunea Frazer, solomonarul acționează prin "magia mimetică". Gândirea lui, în stare de
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
că, exceptînd ortografia și punctuația, în celelalte domenii ale limbii tot ce putem încerca este să recomandăm, nicidecum să legiferăm. Corectitudinea ține în limbă de normă, nu de legalitate. Al. Graur a publicat pe vremuri un succint Îndreptar în care atrăgea atenția asupra rostirii greșite a unor cuvinte: se spune municipiu, nu muncipíu. Dincolo de aluzia la felul cum rostea cuvîntul Ceaușescu însuși, Graur nu-și făcea iluzia că poate obliga pe tot vorbitorul să folosească prima formă. O diferență între lege
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
virtuozitatea stilistică (remarcabilă) care plutește, ca să spun așa, singură în spațiu. Iată o metaforă prin care Star Trek, Star Wars și Ulise stau foarte bine alături...Să ne întoarcem în mările noastre. Citiți acum, cu întîrziere, Dimineața pierdută. Ce vă atrage în romanul Gabrielei Adameșteanu? Ce părere aveți despre romancierii noștri de azi? în Dimineața pierdută îmi place extraordinar densitatea umană a personajelor, diferențierea lor, precizia cu care autoarea le reproduce limbajul, cunoașterea nemaipomenit de exactă a Bucureștilor și a tragediei
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
de reprezentanții corectitudinii politice. Unde vă situați Dvs., pe ce poziție? Ca și în cazul comunismului, pe aceea de spectator uluit. O antrenare cu manechine în sala de arme... Impresia mea, de persoană care a fost și continuă să fie atrasă de teoria literară este că și aici, ca la Turnul Babel, îndrăzneala cercetătorilor fiind prea mare, zeii literaturii au încurcat limbile, așa încît constructorii ( sau "decontructorii" ) nu se mai înțeleg unul cu altul, din cauza terminologiei. De fapt, cei mai mari
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
sugerînd o întîietate a limbii dacilor față de latină (ideea o avea și Petru Maior, acum două sute de ani). Ba chiar suntem informați, cu mare orgoliu patristic, că a fost descoperită scrierea în limba contemporanilor lui Decebal. Pe scurt, toată lumea e atrasă de aceste lucruri, la care toată lumea crede că se pricepe. Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce n-am crede că dacii scriau sau că limba de astăzi o moștenește de-a
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
-l vezi vreodată poate să-și asmută moartea asupra ta ca un cîine de vînătoare asupra potîrnichii și s-o trimită să te vîneze din depărtări de necuprins... Dar, să lăsăm asta. Tu ai un gît frumos. Un asemenea gît atrage mîinile femeilor și sabia soldatului. Iar eu văd soldați în cizme, se bărbieresc cu sabia cu canaf auriu și-or să ți-l reteze cu sabia. Fiindcă, uite, văd clar și capul tău. E pe tipsie ca și capul lui
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
o femeie: într-un fel vara, și într-altfel iarna; mai știa că vinul vîrtos se pritocește vara, iar cel slab iarna. Asta era tot ce știa Leandru despre femei din taifasurile din familie, dar fata fără degetul inelar îl atrăgea. În acele zile îl aștepta undeva fabula rasa, "povestea lui goală" care îl implora ca în fine Leandru să se mute în ea. Prin lacul Ohrid curge rîul Drim împărțindu-l în două. Într-o seară Despina și Leandru puseră
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în circuitul performanței, să gospodărească, consistent, la chipul sălii, pălit de prea multă nepăsare, să aducă un iz mai dinamic unui loc cu o istorie importantă. Să nu uităm că după Piatra-Neamț, Teatrul din Oradea a avut aură și a atras nume cu forță, cu statut, unii artiști nonconformiști, alții mai clasici, unii hipioți sau avangardiștii momentului, debutanți sau nu, alții conservatorii genului clasic. Nu am avut timp să stau prea mult de vorbă cu actualul director. Habar n-am cum
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
prezentul și viitorul teatrului. În acest demers, pe care mai mult îl intuiesc decît îl cunosc, Lucian Silaghi și-a luat ca secund o importantă actriță a trupei, Elvira Platon Rîmbu, devotată locului, foarte motivată ca regizorii importanți să fie atrași spre un spațiu unde artiștii își doresc să se întîmple, iarăși, ceva. Și cred, în acest sens, că spectacolul lui Măniuțiu este de bun augur, el ridică ștacheta lucrului regizorului cu actorul, al muncii în echipă, într-un timp precis
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
tiparele culturale europene. Cosmosul european mai are însă o caracteristică, și asta încă din Antichitate: el este inventiv, el se îmbogățește permanent, pe de o parte generând noi motive, de pildă doctor Faust, Don Juan, fortuna labilis, pe de alta, atrăgând în sfera sa de influență, probabil chiar din timpuri homerice, toposuri caracteristice altor universuri de cultură, înțelepciunea orientală, Seherezade, Nirvana, spiritul de sacrificiu al samurailor și altele numeroase. Europeanul convertește în artă realitățile istorice și cosmice, curiozitatea cu care a
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a Greciei clasice, care se lasă cucerită numai de cei înzestrați cu capacitatea de a percepe și de a fi pătrunși de frumosul în sine!
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]