876 matches
-
stâng de unde este antrenat apoi în marea circulație. Inima este un organ cavitar, între atrii și ventriculi și între ventricului și artere existând un sistem valvular care impune sângelui o circulație unidirecțională. Pomparea ritmică a sângelui se face prin contracția atriilor și ventriculilor. Mușchiul cardiac (miocardul) este învelit de pericard, alcătuit dintr-o foiță viscerală și una parietală, între care se află o cantitate mică de lichid cu rol lubrefiant. Rolul funcțional al pericardului constă în limitarea umplerii cardiace în timpul diastolei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
formează sistemul autonom excitoconductor al cordului care formează stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și drept, rețeaua Purkinje. Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) este situat în peretele atriului drept, aproape de locul de vărsare a venei cave superioare, la el sosind și venind eferențe și aferențe vagale. Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat posterior în peretele interatrial, deasupra septului ade inserția valvei tricuspide. Cei doi noduli sunt conectați anatomic și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stâng, destinate fiecare ventriculilor respectivi. Ramurile fasciculului His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei valvule) iar atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin valva bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8 s și constă în succesiunea unei perioade de contracție a miocardului (numită sistolă), cu o perioadă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a terminat sistola atrială. În cursul sistolei atriale sângele nu poate reflua în venele mari care se varsă în atrii deoarece valvulele de la baza lor sunt închise. După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o valoare care o depășește pe cea intraatrială și ca urmare se închid valvele atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară se deschid valvele atrioventriculare și sângele pătrunde din atrii în ventricule. Acest proces are loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de 0,42 s, până la începerea următorului ciclu cardiac printr-
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de 0,42 s, până la începerea următorului ciclu cardiac printr-o nouă sistolă atrială, atât atriile cât și ventriculele sunt relaxate - diastola generală a inimii (fig. 10). Într-un minut inima unui om adult se contractă de 72 75 de ori. Creșterea frecvenței contracțiilor se face mai ales prin mărirea duratei diastolei, cea a sistolei modificându
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot fi ascultate în aria de proiecție a cordului sau pot fi înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote principale și două zgomote secundare. Zgomotele principale: primul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
numit pauza mică iar de la zgomotul diastolic la zgomotul sistolic se scurge un interval de timp mai lung - pauza mare. Zgomotele secundare (zgomotele trei și patru): al treilea zgomot cardiac este dat de vibrația valvelor atrioventriculare la trecerea sâncelui din atrii în ventricule la începutul diastolei, se percepe între zgomotul diastolic și zgomotul sistolic mai ales la persoane tinere al patrulea zgomot cardiac nu se percepe acustic ci numai fonocardiografic, este un zgomot atrial ce apare în hipertrofia atrială Șocul apexian
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul nodulului sinoatrial în toată masa mușchiului. De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s în masa atriului drept, apoi, cu o întârziere de 0,01-0,02 s, în a celui stâng. Aceasta corespunde sistolei atriale. După 0,04 s impulsul contractil ajunge la nodulul Aschoff-Tawara. Aici unda de depolarizare întârzie 0,11-0,12 s, viteza de conducere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din atriul drept în faza presistolică a ciclului cardiac produce o aspirare a sângelui “din față”, forța respectivă numindu-se “vis a fronte”. b) Aspirația toracică. În cursul inspirației presiunea intratoracică scade ceea ce produce distensia venelor mari și implicit scăderea presiunii intravenoase
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Pulsațiile arterelor satelite reprezintă un alt factor de împingere a sângelui spre cord. Presiunea sângelui este de 12-18 mm Hg în venule, 5,5 mm Hg în venele mari extratoracice și 4,6 mm Hg la deschiderea venelor cave în atriul drept (chiar 0 în clinostatism). Interdependența dintre viteza de circulație a sângelui, presiunea acestuia, rezistența și suprafața de secțiune vasculare este ilustrată de fig. 22. 3.6. Adaptarea cardiovasculară la efort În timpul unui efort fizic intens necesitățile de oxigenare ale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cum am menționat anterior - și pe alți frați, s-a întors în Italia. Iar aici, după ce a înțeles mai bine cauzele dezordinilor, nu s-a dus la agitatori, ci la domnul papă Honoriu. Stătea așadar părintele cu mare umilință în atriul domnului papă, neîndrăznind să bată la ușa unui așa mare principe, și aștepta cu răbdare ca acesta să iasă întâmplător. Iar când a ieșit, fericitul Francisc, făcând o plecăciune în fața lui, i-a spus: «O, părinte papă, Dumnezeu să-ți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]