873 matches
-
presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment se deschid valvele atrioventriculare începând umplerea ventriculară. Faza de umplere ventriculară rapidă Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma unei pâlnii prin care sângele trece din atriu în ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în PEA adevărată; funcționarea (sever/ moderat) limitată a pompei cardiace indică prezența unei insuficiențe miocardice; mișcare parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de pseudo-PEA; absența mișcării parietală + absența pulsului + ritm regulat indică diagnosticul de PEA adevărată; pereți ventriculari hipercontractili + atriul drept și ventricul drept cu umplere incompletă + kissing al mușchilor trabeculari (colaps ventricular)+ hipotensiune arterială + tahicardie - indică prezența hipovolemiei; dilatarea cordului drept, semnul “D” impun suspiciunea de embolie pulmonară; evidențierea unui revărsat pericardic sau a semnelor de tamponadă cardiacă indică
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1114]
-
și prin cateterele introduse anterior se începe operația de by-pass cardiopulmonar. În momentul ajungerii grefei cardiace în sala de operație se induce hipotermia sistemică la 260C și se clampează aorta și venele cave. Inima este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
grefei cardiace în sala de operație se induce hipotermia sistemică la 260C și se clampează aorta și venele cave. Inima este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
este îndepărtată prin incizii efectuate la mijlocul atriilor și deasupra orificiilor aortice și pulmonare astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
astfel încât rămân pe loc jumătatea posterioară a atriilor, zona de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva zile postoperator. Tratamentul imunosupresor asociază Ciclosporina cu Azatioprină și Prednison, iar mai nou
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de implantare a venelor pulmonare, venelor cave și sinusul coronar. Se aduce grefa în câmpul operator. Se excizează atriul stâng între orificiile venelor pulmonare și se suturează cu fir continuu la atriul stâng al primitorului; în același mod se suturează atriul drept, aorta și artera pulmonară. Întreruperea by pass-ului cardiopulmonar necesită susținerea suportului cardiac inotropic și vasodilatator pentru câteva zile postoperator. Tratamentul imunosupresor asociază Ciclosporina cu Azatioprină și Prednison, iar mai nou și anticorpi monoclonali OKT3. Complicațiile postoperatorii cele mai frecvente
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
ceea ce va permite ridicarea blocului cardiopulmonar și transportul acestuia într-o soluție conservantă la 40C până în unitatea medicală unde se efectuează operația de transplant. La primitor după practicarea by-passului cardiopulmonar inima este rezecată împreună cu plămânii, artera pulmonară, venele pulmonare și atriul stâng. Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
permite ridicarea blocului cardiopulmonar și transportul acestuia într-o soluție conservantă la 40C până în unitatea medicală unde se efectuează operația de transplant. La primitor după practicarea by-passului cardiopulmonar inima este rezecată împreună cu plămânii, artera pulmonară, venele pulmonare și atriul stâng. Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
Atriul drept cu zona de implantare a venelor cave este păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului drept. Se efectuează sutura cu fir continuu a traheei, atriului drept și aortei. Accidentele intraoperatorii sunt reprezentate predominant de hemoragiile necontrolabile în cursul disecției mediastinului care cresc rata mortalității până la circa 10%. Postoperator pot apare paralizia diafragmului datorită leziunilor nervului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
păstrat. Se practică disecția atentă a nervilor frenici, vagilor și nervului recurent stâng. Se aduce grefa cardiopulmonară în câmpul operator trecând plămânii posterior de nervii frenici, cel drept și îndărătul atriului drept. Se efectuează sutura cu fir continuu a traheei, atriului drept și aortei. Accidentele intraoperatorii sunt reprezentate predominant de hemoragiile necontrolabile în cursul disecției mediastinului care cresc rata mortalității până la circa 10%. Postoperator pot apare paralizia diafragmului datorită leziunilor nervului frenic și dilatația gastrică acută produsă prin lezarea nervilor vagi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
abordul se face prin toracotomie posterolaterală. By-pass-ul cardiopulmonar nu este întotdeauna necesar. Se practică sutura bronșiei principale la care pentru o mai mare siguranță se asociază o plastie cu un fragment din marele epiploon, apoi se efectuează sutura venoasă, a atriului stâng la nivelul implantării venelor pulmonare și cea arterială. 18.5.6. TRANSPLANTUL INTESTINAL În prezent această intervenție chirurgicală este în etapa de experiment clinic, dar odată cu descoperirea noilor variante de imunosupresie și terapie antivirală există perspective de a fi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]