231 matches
-
târgului dintre noi care este numele vostru și unde puteți fi găsiți. — Numele meu este Isaac și sunt fiul lui Manase florentinul. Neam de neamul nostru au lucrat aurul și pietrele prețioase, acum ne facem negoțul în Istanbul pe ulița aurarilor - a zlătarilor, cum ar spune măria ta. — Eu sunt Șaul cel Negru, pentru că mai am un văr tot Șaul, și el aurar, doar că eu sunt mai întunecat la față ca dânsul. Lucrăm amândoi pe lângă tatăl meu, el fiind orfan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Neam de neamul nostru au lucrat aurul și pietrele prețioase, acum ne facem negoțul în Istanbul pe ulița aurarilor - a zlătarilor, cum ar spune măria ta. — Eu sunt Șaul cel Negru, pentru că mai am un văr tot Șaul, și el aurar, doar că eu sunt mai întunecat la față ca dânsul. Lucrăm amândoi pe lângă tatăl meu, el fiind orfan de mic. Suntem cunoscuți, deși am venit de puțină vreme în Istanbul. — Așteptați pe sală până o să vină fiul meu să vă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mire: — Hm! Dacă pentru niște amărâte de clanțe de ușă a fost atâta bătaie de cap și atâta cheltuială, își merită soarta Brâncovenii, că prea au fost nesățioși. Auzi, să pună ei să se lucreze clanțele la meșteri argintari și aurari! Și unde? Tocmai la Brașov! Nu mai aveau ce face cu aurul, asta este. Spătarul nu mai asculta, vorbele comesenilor se încrucișau peste el, gândul purtându-l în imagini la Mogoșoaia. Era liniștit pentru că știa că ispravnicul cel bătrân are
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
oprea s-o fac, anulându-mi cumva voința. Ne-am așezat pe bancă și bătrâna a scos din traistă un crucifix. N-am văzut un altul mai frumos. Era din aramă bătură cu ciocanul, o tehnică veche, folosită de țiganii aurari. Răstignitul avea o expresivitate remarcabilă. Țiganca mi-a spus că-mi va dezvălui viitorul de pe crucifix, dar că trebuie să plătesc că altfel ele pierd darul ghicitului. De fapt, numai cea vârstnică vorbea, cea tânără tăcea, având ochii pironiți pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca și alte case - monument cu arhitectură deosebită. Se adaugă cele două construcții ecleziastice Biserica din Deal și Biserica Mânăstirii. Renumite sunt și turnurile cetății: Turnul cu Ceas, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor. Dintre acestea, Turnul cu Ceas, simbolul orașului, atrage cel mai mare număr de turiști. Sub un enorm acoperiș ascuțit, turnul ascunde un mecanism de ceas fabricat în secolul al XVII-lea, de meșteșugarii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Glasul sună a dispreț: — Taică-său e bijutier... E așadar interesat de comerțul cu perle și pietre prețioase din Est, cugetă în tăcere Gallus. Libo bate sacadat cu pumnul în tăblia patului ca să-i atragă atenția: — A ajuns șeful colegiului aurarilor! Se sufocă. Tușește. Scuipă îl lături. Auzi tu! Nu mai sunt destui cetățeni liberi la Roma. E ne voie ca fostul sclav al lui Sempronius Flaccus să conducă una din tre cele mai prestigioase bresle fondate de Numa...! Asinius Gallus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
incomodelor - pe atunci - vehicole. Dacă în prima treime a secolului al XVII-lea, pe la orele 6-7 dimineața te-ai fi găsit la Veneția, ai fi văzut gondole ticsite de funcționari somnoroși - aprozi în genere - ducându-se la muncă, de meșteșugari aurari, fierari tăcuți întorcându-se de la schimbul trei, de țărănci din împrejurimi încărcate cu coșuri de legume, fructe, de dădace cu bonetă mergând să facă piața, de dieci grăbindu-se spre slujbă și de cel mult trei-patru curtezane obosite venind din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la 14 septembrie 1746 (7255) o casă cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste pe Ulița Bărboiului” - am reluat eu vorba. --Pe lângă ceilalți meseriași din armenime, iaca și un “zlătar” (aurar n.n). Despre zlătar aflăm din zapisul întocmit la 15 ianuarie 1752 (7260) de surorile Catrina și Maria, care, împreună cu soții și copiii lor, vând lui Ioniță Arghirie negustor “niște locuri de casă... ce iaste lângă Bărboiu, lângă casa Măricuții
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
unui dogar, frumoasa Gertrude, care pozase în locul inaccesibilei Uta von Naumburg, a gustat din mâncare; vizitiul cu privirea întunecată a cărui imaginase devenise întruchiparea contelui Syzzo nu se mai putea sătura de atâta burtă de vacă; iar micuța fată a aurarului, ale cărei gropițe din obraji i-au fost transferate fiicei regelui polon, Reglindis, a mai cerut și ea un polonic. Încă de pe vremea RDG, când în sfârșit mi-au fost aprobate de către autoritățile acestui stat atât de penibil de închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îndrăznit: Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Artista a brodat în fir de aur, argint și mătase un rând de 12 îngeri, două rânduri de câte 6 serafimi, pe Fecioara Maria, pe Arhanghelul Gavriil și buchete de flori. Inscripția brodată în limba slavonă are următorul text: Acest aurar l-a făcut Io Duca Voievod și doamna sa Anastasia și l-au dăruit la noua lor ctitorie Mănăstirea Cetățuia, în anul 7177 (1669)”. Tot mănăstirii i-a fost donată o evanghelie manuscris, în limba greacă. Astăzi, ea se găsește
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ed. Dacia, 2007; Poezia contemporană sibiană, volum colectiv, cu ilustrații de Ștefan Orth, Ed. Honterus, Sibiu, 2007; Visteriile cetății, 18 poeți sibieni, volum colectiv bilingv, Institutul Cultural Român, București, 2008; Senin ca-n ou, versuri, Ed. Vinea, București, 2009; Piața aurarilor, volum colectiv, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2009; Vară de sidef, roman, Ed. Imago, Sibiu, 2010; Eternități de o clipă, volum colectiv, Ed. InfoArt Media, Sibiu, 2010; Puncte de reper, volum colectiv, Ed. Ardealul, Târgu Mureș, 2011; Vânare de vânt, versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
murit la 1657, august.”( Arhiereu Narcis Crețulescu, Inscripțiile Monastirei Neamțu, în revista Arhiva, Anul XXI, nr. 2, Iași 1910, p.87) Inscripția de pe epitrahilul Mitropolitului Varlaam Moțoc din Mănăstirea Secu: „La Mănăstirea Secul este epitrahilul Mitropolitului Varlaam Moțoc, făcut ca aurar pus în două, marginile încheete cu nouă bumbi de argint auriți. Pe amândouă laturile sunt cusute cu fir bun de aur și argint, icoane - tot câte două părechi de ființi așa: 1. Doi serafimi țin o inscripție: „Șisto Krilat” (cu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
la putere“. Împăratul porunci să-i fie adus așa cum era, în lanțuri, iar când îl văzu și lanțurile căzură în fața lui ordonă - iar faptul intră în cărțile de istorie: — Înveșmântați-l potrivit rangului său. Ca răsplată pentru credința lui, un aurar va face un lanț de aur având greutatea acestor lanțuri de fier. Nici unul din ei nu știa în ce mod dureros avea să-și exprime Herodes recunoștința. Aniversările Veni și prima zi de august, așa-numitele kalendae din Augustus mensis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ușoare, în stil grecesc, iar uneori chiar cothurni, cu talpa de plută. Într-o zi își puse, pentru o ceremonie - și fu remarcat, încât avea să se povestească și după două veacuri -, o armură ușoară de paradă, opera unui meșter aurar, realizată nu se știe când de un bijutier necunoscut, elen sau sirian, despre care se spunea că îi aparținuse lui Alexandros Macedoneanul. Conștient de farmecul militar, de această platoșă din argint și aur își prinse pe umăr o chalmys de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai descifra eșecul, își desființează orice șansă, se consideră moartă și uitată, liberă, deci îndreptățită a-și imagina orice. Moarte și înviere, la fel de mincinoase. — Adevăratul nume al florentinului ? Piero di Lorenzo ar fi trebuit să se numească. După tatăl său, aurarul Lorenzo Climenti : Lorenzo di Piero d’Antonio. Renunțase la filiația firească, la continuitatea numelui care lega de trecut și de natură, pentru a-l păstra doar pe cel împrumu tat de la dascălul său, Cosimo Rosselli. Fiul ei n-ar putea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
păstra doar pe cel împrumu tat de la dascălul său, Cosimo Rosselli. Fiul ei n-ar putea, însă, demonstra, doar prin acest amănunt, ruptura artistului de familia sa ! Ce-ar mai spune, aflând că tatăl acestui Piero n-a fost doar aurar, fie și iscusit, ci, după unii, pictor el însuși ? Cum era, de altfel, se știe, și fratele său, Balbo. Trufia celui devenit Piero di Cosimo și a celor ce i-ar semăna ! — Poți imagina, spune, poți ? Studenta îmi evocă primele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
crescut-în 1327, regele Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau foarte dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele negative ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care pretindea că le-a făcut Mihalic de Hodocin, nu a avut loc nici o încercare serioasă de depistare a zăcămintelor de aur și argint și de exploatare a lor. Aurul continua să fie cules din râurile de munte, de către țiganii aurari, în aceleași condiții și cu aceleași mijloace ca și în veacurile precedente. O dezvoltare puternică în comparație cu perioada premergătoare epocii care face obiectul studiului nostru a cunoscut însă extracția pietrei, ca urmare a folosirii ei în construcții și în industrie într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și din sat în sat cu urșii pe care-i prind de pui din Carpați și pe care-i învață diferite dansuri". Există lingurari și lăieși, oameni fără Dumnezeu și fără căpătîi. Aceștia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să facă o cupă de aur, / O cupă de aur cu margini / de argint, / Pe placul preasfintei Fecioare. / Și unde o ducem? / O ducem la biserică. / Și unde o așezăm? / Pe altar, gospodare! / Poarta s-a deschis singură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e) cuvinte formate din cinci silabe seninătate, vecinătate etc. (Caracostea, 2000, pp. 301-317, vezi și Munteanu, 2005, p. 145); * silabe paronime
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în mod special în arta filigranului și a orfevreriei cloazonate, care constă în montarea pietrelor prețioase colorate sau a metalelor în mici compartimente de aur pe fond de aur; singurul artist din vremea aceea, al cărui nume îl cunoaștem, era aurar: Saint Eloi, ministru al lui Dagobert și episcop de Noyon. Biserica a știut să continue să construiască în tradiția paleocreștină, să păstreze limba latină și numeroase texte antice și să adopte practicile barbare pentru elaborarea unei arte sacre. La sfîrșitul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
auzi un rîs stins, nefiresc, batjocoritor și totuși jalnic. O, Pip, rîsul tău nefericit, privirea ta leneșă dar totuși neobosită, schimonoselile tale stranii se amestecau în chip semnificativ cu neagra tragedie a tristei corăbii, care-și băteau joc! Capitolul CXIII AURARUL Pătrunzînd tot mai adînc în zona de vânătoare din marea Japoniei, Pequod făcea pregătiri febrile. Adesea, pe o vreme calmă și plăcută, marinarii rămîneau cîte douăsprezece, cincisprezece, optsprezece sau douăzeci de ore în ambarcațiunile lor, vîslind de zor sau arborînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]