1,677 matches
-
aruncase, dar norii cenușii o ascundeau vederii. O porni agale, pășind peste rămășițele de zăpada sticloasă, ferind cu gingășie ochiuri verzi din care răsăreau ghiocei parfumați. La un moment dat, pâcla de sus fu străpunsă de suliți de soare care auriră pentru câteva momente locul unde se afla. Mai ridică o dată privirea spre bănuita muchie de unde sărise, apoi plecă mai departe, fără să conștientizeze minunea lăsată în urma privirii sale: o scară lungă, în culorile curcubeului, cobora de-acolo până la baza muntelui
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
trezit în trilul unei păsărele ce cânta chiar la urechiușa mea, n-am mai recunoscut pădurea. Din verde, ajunsese poleită în aur. Eram atât de fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa de alun și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede... Bunicul meu era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat ca
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
a rămas deschis pe masă, la poezia “Le Lac”. Veioza din dormitor, uitată aprinsă, îmbracă într-o lumină difuză podeaua lustruită și pereții zugrăviți în calcio vecchio. E cald și aproape întuneric. Soarele a apus și o ultimă rază răzleață aurește albumul de fotografii aflat pe noptieră. De pe coperta lui ovală, o femeie din epoca victoriană contemplă șalul de mătase chihlimbarie, aruncat pe spătarul vechiului fotoliu tapisat cu catifea verde. Femeia are ochi de un gri spălăcit, profil nostalgic și umeri
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
2013 Toate Articolele Autorului În luminișul cald al primăverii scântei se-aprind în ochii florilor, o brumă le atinge-n faptul serii, sărut perlat din buza norilor. Iar somnul le cuprinde-n mreje line, pe-aripa viselor zburând încet, polenul aurește pe stamine sub raza lunii, strălucind discret. Spre dimineață toate, somnoroase, rochițele cu rouă-și primenesc și frunțile-și înalță, preafrumoase, menirea pe pământ și-o împlinesc. Petalele deschise duc lumină în suflete, în inimă și-n gând, mireasma și-
POTIRUL VEŞNICIEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345769_a_347098]
-
o iubesc au pentru ea un amvon de mătase în inimi! Atunci când o văd suferind, suferă și ei, alături! Clipa apoteozei întrupată în numele Nadia Jurîmprejurul planetei, numele Nadia coexistă cu numele metropolei transatlantice, Montreal. Este în puterea metaforei să fantazeze, aurind un nimb de zeiță unui om în care s-a întrupat clipa apoteozei, căruia i s-a dat sărutul nemuririi și soarele frumuseții. Denumită „zeiță”, Nadia a restaurat omul creat pur, frumos, grandios, cu salbă de puteri și pecete de
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
ar determina pă mulți români dă frunte să nu mai aruncă pe jos chiștoacele, pungulițăle, corneții de înghețăți, cojile dă fructă sau pita dă la hoțidogi și harbungări! Cu aurul de la Roșia Montană s-ar putea monta coșuri de gunoi aurite în toată România și am deveni cea mai ecologistă țară de la Gingis Han încoace, care omorâse vreo patruzeci de milioane de oameni, ceea ce a dus, calculară savanții, la reîmpăduriri masive și reducerea emisiilor în atmosferă cu 700 milioane tone de
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CÂMPIA ȘI TU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 977 din 03 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului prin seara cea dulce cu stele pe cer îmi intră în casă câmpia și râul, brățări aurite de păsări și toamna cu frunze ce zboară-n corole de spini, dulce de mână vine c-un râu, aducându-mi un coș cu bucate, arbori de muzici răsar în tăcere din ei ieșind cuvinte virgine din care fac madone
CÂMPIA ŞI TU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347395_a_348724]
-
puțin, Adevăru-i în ... tărie ! Publius Vergilius Maro - “Timeo Danaos et dona ferentes” Democrația e-un cuvânt grecesc, Da'n România iscă doar coșmaruri Și-mi amintesc de sfatul bătrânesc: Ferește-te de greci și când fac daruri. Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (1) N-am nevoie-n viața de armura, Nu stârnesc în oameni primitivul, Patimă, invidie sau ură... Stau și mă întreb: care-i motivul ? Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (2) Când n-ai pe frunte niciun laur, Păstrează-n
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
Ferește-te de greci și când fac daruri. Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (1) N-am nevoie-n viața de armura, Nu stârnesc în oameni primitivul, Patimă, invidie sau ură... Stau și mă întreb: care-i motivul ? Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (2) Când n-ai pe frunte niciun laur, Păstrează-n ține demnitatea: Nu doar tăcerea e de aur, Ci chiar și mediocritatea. René Descartes - “Cogito ergo sum” Profesorul, filozofând, Ne spune, cu un zâmbet trist, Ca are-n viața
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire a identității, incapabilă să se autodetermine în contextul unui sincretism absolut și definitiv. Aurea mediocritas - am putea spune. 4. România - cultura și spiritualitatea ei în fața postmodernității România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
fiecare zi dar cuvintele se pitesc tot mai departe de mine trec de hotarul alb al zilei și rătăcesc prin pădurea de întuneric a nopților târzii primăvara fugară miroase-a aglice luna matroană bătrână mă mângâie pe cap și-mi aurește umbra pe care-o las pe pământ somnul mi-e tot mai străveziu temple străine îmi trec peste frunte dezgrop false tezaure și morminte goale jefuite de tâlharii care mă pândesc la cotitură câteodată găsesc cuvintele moarte zac amețite prin
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]
-
sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute.” Are o foame turbată de cuvinte: „Dacă mi-e foame și mănânc tauri/ dacă mi-e foame și mănânc ghindă/dacă mi-e foame și mănânsc auri/ dacă mi-e sticlă și mănânc oglindă/ dacă mi-e pământ și mănânc grâuri/ dacă mi-e vulturi și mănânc pliscuri/dacă mi-e apă și mănânc râuri/ dacă mi-e munte și mănânc piscuri...” Temele lui cosmice și erotice
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
icoana miraculoasă. El este închinat Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria. Altarul lateral din dreapta reprezintă „Pieta”, iar cel din stânga o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca „Regina Cerului și a Pământului”. Ambele sunt sculptate în lemn de tei, pictate și aurite la fel ca și Amvonul, care îl reprezintă pe Iisus Bunul Păstor, toate aceste trei obiecte de artă fiind unice în Bucovina. Icoana miraculoasă a fost adusă la Cacica în anul 1809. Este, de fapt, copie a icoanei de la Czestochowa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
galactic un bob aprins Din dragul protonilor de-a călători la infinit Spre dragostea a doi părinți, cu dor nestins În lumea durerii, cu iubire, din iubire-am venit! Dacă azi în corpul meu dansează superbia Și radiez lumină celulară, aurită de fotoni E pentru că Tu ai conceput să vieze feeria Liantului mirific-senzitiv, măiestrit în neuroni. Azi sunt pulbere stelară animată, fir de nisip Ce urmează să devin, Preamărite Doamne În celestul spațiu - urmând calea - de mă disip Când de Tine
ROATA VIEȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373215_a_374544]
-
cititorul ci alege calea de suflet, sub un cer “că albastrul cerului scos/ dintr-o inima proaspăt înțeleaptă”. În poezie, “moartea este născătoare de om”, până și “zborul curajului se îndoaie” în timp ce “penele rămân chiar ele neînfrânte” și totul este aurit. “VII” este volumul care înseamnă scânteia “apărută și pierdută în copilărie, regăsita la vârsta de optsprezece ani cu prețul redobândirii spiritului prin credință”, ochiul prin care poetul vede viitorul. O pleiada de autori ai momentului i-au adulmecat izul sângelui
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
ce astăzi e femeie ori bărbat. Sunt soră, mama, iubită, trupul femeii ce-n pântec te-a purtat. Dacă m-ajuți să ne-ntregim așa teluric ramul cum alcătuește pomul, mă veșnicesc prin tine cât voi exista și cât iubirea auri-va omul.(de DS) Referință Bibliografică: Mă veșnicesc prin iubire / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1702, Anul V, 29 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MĂ VEȘNICESC PRIN IUBIRE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372236_a_373565]
-
și jefuita zi națională a României, încununând trei semnificații istorice, după mai mult de jumătate de veac își recheamă oaspeții la propria aniversare, în fiecare an: Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta! Toate evenimentele regale sunt strălucitoare, cu un puls impetuos, aurite de propria natură. Ele pătrund în nemărginirea ochilor și necuprinderea conștiinței, ca o emblemă a patriotismului purtat cu ușurătate, generozitate și splendoare, în fascinanta frumusețe a sărbătorii, ca și când în răstimpuri am simți că, urcând tulburător spre inimă o căldură și
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
alți copii de seama ei. De cum se lumina de ziuă, ba chiar și cu noaptea-n cap, se uita pe fereastră, să citească vremea de-afară, apoi își punea pe cap pălăriuța ei preferată, cea cu buline albastre, mov și aurii, și ieșea în curte, să vadă cum stau treburile gospodăriei. Nu era fără rost această osteneală, căci acolo, în ograda cea întinsă, o aștepta cea mai grozavă desfătare din cursul dimineții. Era ceasul când slujnica Marta hrănea orătăniile din curte
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
-o în conversații private și tristă și veselă dar mereu sinceră și senină, așa cum este poezia ei. Să sperăm că de acum înainte polenul de cuvinte se va preface în praf magic și calea pe aleile poeziei îi va fi aurită! Mult succes! Referință Bibliografică: Versuri de dor, din polenul cuvintelor / Gabriela Ana Balan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Ana Balan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
întreagă, devenise neîncăpătoare de geto-dacii, ce veniseră să primească bucățica de inimă din aur, dăruită de Getic, pentru a fi salvați și curățiți sufletește, de toate relele, aduse de Vrăjmașul Întunecat. Suindu-se pe piatra de marmură albă, cu irizații auri și roșu-violet, sculptată după modelul stelei nordului, în raze în zece colțuri, Getic, și-a început o cuvântare, ce împreună cu bucățica de inimă din aur din piept, ce o dăruită fraților săi geto-daci, avea să le fie salvarea veșnică, împotriva
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
general și vara vine Și dă cu foc peste pămănt , În noi se coc , încă virgine Tristeți ce milioane sunt # Madame și anul care mă petrece Cu edulcorate anotimpuri efemere Mă va lăsa întunecat și rece Și-n față ?...cupe aurite cu durere . # ....... Madame , atunci cănd moartea vine, Mai vine ea de mon plaisir ?! .....(hai sictir ). Referință Bibliografică: Madame / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier : Toate
MADAME de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378670_a_379999]
-
acum foarte aproape. Oamenii de la vâsle trăgeau cu voioșie știind că pământul este din nou aproape. -Mai avem foarte puțin până în Gaza magistre și ne vom despărți, spuse Muso. -Citește acest bilet, îi răspunse Ruthavan înmânându-i acestuia un bețișor aurit la capătul căruia se afla vulturul Romei. Muso desfășură biletul și citi: ,,Eu, Tiberius Caesar Augustus imperator poruncește: Cel care poartă acest mandatum se numește Ahnbar Ruthavan, mare magistru al Persiei, astronom și învățat aflat în slujba imperiului Romei și
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
mare lucru) de regizori sclipitori (în epoleți), care, năzdrăvanii de ei, puneau la cale fel de fel de descălecate și încălecate, scoteau din teatre artiști ai poporului, dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și gata. Boborul înțelegea tot. Cam asta-i cu istoria celor doi. Acum, contemporanul nostru, inginerul, e el însuși pisar de istorie. Una foarte recentă și foarte clară pentru ochiul lui expert. Mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
om și univers, precum și între univers și divinitate. Este interesant de remarcat faptul că Blake descrie legătură stelelor cu destinul însuși în cuvinte similare cu cele ale lui Eminescu: Blake: [omul] "spre Soare se înalță / [...] și către stelele ce Zodiacu-l/ Auresc"257; Eminescu: "Stelele-n cer mișcă auritele zodii". Este, așadar, o trecere "de la vizibil la invizibil"258, de la înalt la și mai înalt. Mai tîrziu, Blake va spune: "fiindcă-așa cum e Persoană, deopotrivă viața sa e rînduita"259 (destinul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-o cămară-n amintire; el rînduiește chipurile Tuturor celor de dedesubt și ale celor de deasupra, și-n blîndu-Apus 565 Se odihnește unde căldură Soarelui se áflă; spre Soare se înalță Și spre Planeții Nopții, și către stelele ce Zodiacu-l Auresc, și stelele care-mbufnate stau la miazănoapte și la miazăzi. El cel mai depărtat pol îl atinge, și-n centru plînge Că Omul trebuie să sufere și să Trudească, să-nvețe și să uite, si sa se-ntoarcă 570 La
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]