318 matches
-
în întreaga mea viață fără să fac nici o referință la ceea ce am scris; dar mi-ar fi imposibil, în schimb, fără să vorbesc despre ceea ce am citit”. O autobiografie, afirma Philippe Lejeune, pune în joc probleme privind memoria, construcția personalității, autoanaliza. Fiind deopotrivă o rememorare și o reflecție asupra propriei vieți, autobiografia include alături de experiențele reale ale existenței personale și pe cele dobândite din universul ficțional al operei literare. „Lectura - scria romancierul și eseistul Ricardo Piglia - este arta de a construi
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
îmi sunt atît de departe, în vis,/ toamnele sunt chiar cu mine în parc/ și mă leagăn la fiece pală de vînt./ Eu nu mai urc surprins pe clopotul lui Gauss,/ ci doar lunec cu spor/ spre o umbră veșnică” (Autoanaliză). Sub semnul unui simbolism discret, poetul comunică pe de-o parte o spaimă de imensitate (o agorafobie morală), pe de alta discreția însăși a ființei care, departe de orice ambiție emfatică, încearcă a o alina: „Cît hău e-năuntru, cît
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
nume dintre cele care nu creditează prea mult - ori chiar condamnă - calitatea de diarist. Evident, în cazul unui Sigmund Freud perspectiva lui Le Rider este cea a "terapiei prin scriitură" și a "igienei uitării". Comparațiile se fac între jurnal, autobiografie, autoanaliză și terapia psihanalitică, iar raportul semnificativ este - cu atât mai mult aici - cel dintre memorie și uitare; în cazul lui Nietzsche vorbim despre un "jurnal de cercetare", la Karl Kraus despre un "antijurnal intim", la Peter Altenberg despre "albume intime
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
256). În toate cazurile triumfă în cele din urmă un convenționalism steril, neproductiv în planul semnificațiilor, triumfă minciuna de a declara că diaristul scrie doar pentru sine când se vede bine că scrie pentru un public scontat. Orice încercare de autoanaliză arată că "evenimentele intime importante sunt indescriptibile și că cei care țin jurnale pun pe hârtie fapte exterioare fără însemnătate" (p. 255). Într-o însemnare din 1946, G. Călinescu se arată sceptic și față de dezvăluirile corespondenței: "Râd și de valoarea
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
eveniment neprevăzut, smuls cu brutalitate din rutină. Odată declanșat procesul de ruptură, eroul rătăcește prin labirinturi. Parcursul e susceptibil de lecturi plurale, căci Kobo Abe se joacă simultan cu genuri diferite: roman polițist, poveste fantastică sau filosofică, S.F., căutare inițiatică, autoanaliză... Nu altfel se întîmplă și în ultima sa carte, scrisă cu puțin timp înaintea morții, în 1993, pe cînd era grav bolnav: Caiet Cangur (tradusă recent la Gallimard). Toți funcționarii unei întreprinderi sînt obligați să propună cîte un nou produs
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
personalităților supuse opresiunilor sistemului și brutalităților mărunților servitori ai acestuia. Fragmentul din Jurnalul Alicei Voinescu reveleză de un profesionalism luminos al scrisului, semn al culturii serioase și complexe. Aceasta dezvăluie un stil oarecum asexuat, profund, tăios, impresionant în momentele de autoanaliză. Ființă religioasă, Alice Voinescu își scrie Jurnalul cu o supremă credință în Dumnezeu, folosind din când în când mostre de dialog superior cu divinitatea. Un exemplu clasic de vocație a sacrului și de asimilare a marii culturi, de îmbinare între
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
lucide și mai bine articulate din literatura română. Iar această imagine despre sine poate constitui un stimulator punct de pornire pentru studiul operei lovinesciene. În volumul său de eseuri Critica de atelier (1983), Marian Papahagi a relevat capacitatea lovinesciană de autoanaliză și franchețea autoexplicitării resorturilor ascunse: Foarte în general spus, operele lovinesciene se citesc unele pe altele, ca într-o mise en abîme, se comprimă și substituie una pe alta într-atât încât, până la urmă, de foarte de sus, Lovinescu ne
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
jurnalul ei este cronica vieții culturale a Bucureștiului interbelic și postbelic" și, deopotrivă, în acuitatea suferințelor de femeie pe care luciditatea, frica de boală, spaima de moarte au înșelat-o în iubire, au înfuriat-o pe viață: , Paginile ei de autoanaliză nu sînt cu nimic mai prejos celor similare din romanele lui Holban sau din cărțile prozatoarelor interbelice." Da, numai că prozatoarele, în jurnal, sînt altfel de femei. Dovada e Sorana Gurian, cea dată deoparte, de critici și ,popor", de îndată ce noul
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
aflați în starea de trezie (o fi având și becul roșu de la camera de filmat efectele sale hipnotice) nu pot stârni decât homerice hohote de râs. Acestea nu vor fi însă niciodată în măsură să ducă la o mai atentă autoanaliză a celor în cauză. Una dintre calitățile sine qua non ale vedetei autohtone este absența simțului ridicolului. Probabil, înainte de a-și remodela nasul, buzele, sânii și fesele, aspiranții la statutul de star în România tranziției trebuie să-și extirpe simțul
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
anumită psihologie, pentru ca ulterior să se lupte cu propriul temperament moldovenesc, orientat greșit (liric, nostalgic, pasiv, rural sau provincial, oricum contemplativ - deci tradiționalist), pentru a-și impune o direcție în consonanță cu spiritul timpului (spre epic, urban, obiectivitate, depășirea complexelor, autoanaliză lucidă, psihologism, voință de sincronizare europeană - deci modern). A simțit o contradicție internă pe care trebuia să o împace sau să o rezolve. Opera lui E. Lovinescu (critica, proza, memoriile) a fost străbătută, de la un capăt la altul, de această
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
50 lei); Vasile Florea, Gheorghe Székely - Mică enciclopedie de artă universală (Ed. Litera, 44,89 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Autobiografie romanțată Perversă și neliniștitoare, cartea lui D.M. Thomas recompune tabloul autoanalizei freudiene, pe care psihanalistul nu și-ar fi putut-o face mai bine decât acum, dacă ar fi supraviețuit încă vreo 60 de ani morții sale... Amintirile, personajele și relațiile dintre ele se suprapun și se succed într-o logică
Agenda2006-09-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284814_a_286143]
-
se află într-o relație destul de rece și de abstractă? În fine, poate că recapitularea și restructurarea din afară a nemulțumirilor personale se vor dovedi de un real ajutor la identificarea și la conștientizarea lor, printr-un minim efort de autoanaliză și de limpezire care nu trebuie nicidecum ignorat. Pe de altă parte, e semnificativ că o carte cum să se face ecoul acelui curent foarte puternic în mediile mai sus-amintite, intitulat - atât de sugestiv - behaviorism (ori, în traducere neaoșă, comportamentalism
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini tensiunea și că se desfășoară un dramatic proces de conștiință. Dintre scriitorii basarabeni, nici unul nu are ca Vladimir Beșleagă o asemenea disponibilitatea a limbajului analitic și reflexiv. Autoanaliza "nefericitului Filimon" e tot ce a dat mai bun proza basarabeană în sfera "anevoioasei căi a cunoașterii de sine", pe care o poate străbate un personaj. Cine este acest Filimon, anunțat din titlul romanului? Fără alt determinativ, e nume sau
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
subiective. Anton Holban a trăit febrilitatea creației și fervoarea culturii cu un paradoxal scepticism. A mărturisit că, printre pasiuni, pune literatura abia după muzică și după călătorii. Personajele sale îl reflectă pe autor în cel puțin trei privințe: obsesia morții, autoanaliza până la viciu, referințele permanente la muzică și călătorii ca la niște probe decisive de existență, inteligență și sensibilitate. Sandu, substitut al autorului, își analizează sentimentele și relațiile amoroase cu o luciditate care îl împinge inevitabil spre îndoieli, gelozii, ezitări, nesiguranțe
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
nu se petrece „în direct”. Cel interogat își primește întrebările pe „net” și răspunde pe aceeași cale în răstimpul convenit. Acest fel de a proceda scoate din joc spontaneitățile și oralitatea, reacțiile repezi, oferind prioritate reflecției, răspunsurilor elaborate, analizei și autoanalizei. Au rezultat, cum constată Ovidiu Șimonca în prefață, „12 dialoguri pline de miez și culoare”, cu tot caracterul lor elaborat, „muncit”. Răzvan Petrescu mărturisește că și-a scris de opt ori răspunsurile la interviu. Sunt texte, așadar, negrăbite, așternute în
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
cărți - este o disciplină reală și justă atît timp cît i se aplică lui Freud și numai lui. Conceptele enormei saga freudiene îi servesc mai întîi pentru a-și scruta propria viață, pentru a face ordine în existența lui: criptomenzia, autoanaliza, interpretarea viselor, ancheta psihopatologică, complexul lui Oedip, romanul de familie, amintirea-ecran, hoarda primitivă, uciderea tatălui, etiologia sexuală a nevrozelor, sublimarea ș.a.m.d. constituie, printre atîtea altele, momente teoretice strict autobiografice. Psihanaliza constituie autobiografia unui om care-și inventează o
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
o pune hoțul în noaptea în care forțează prima fereastră și se spune că este întrebarea pe care o au mirii în minte cînd pășesc în fața altarului. În cele cîteva secunde în care trupul lui se propulsa către marginea acoperișului, autoanaliza la care se supusese Ozzie deveni tot mai încețoșată. Aruncînd o privire în jos, către stradă, însăși problema din spatele întrebării îi deveni neclară: care era, eu sînt cel care l-a numit pe Binder ticălos? sau eu sînt cel care
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
planul preocupărilor intelectuale. De la un moment dat încolo fiecare defecțiune a angrenajului stârnește panica, iar pericolele care pândesc la tot pasul fragilul nostru corp dau întâmplărilor lumii exterioare cu totul alte semnificații și dimensiuni. Devenit principal obiect de investigație și autoanaliză trupul prilejuiește reflecții subtile și relevante, din perspective cel mai adesea ignorate: "Te-ai gândit vreodată că până în pragul adolescenței noi nu păstrăm nici o amintire a felului în care arătăm? Până pe la zece ani, corpul propriu ne este oarecum străin
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
sarcina de a naște copii. Recent căsătorită cu Ted Hughes, scrie pagini extraordinare despre ceva ce nu merge între ei. Sunt incorigibil în realismul meu. Câteva pagini sarcastice despre o seară cu scriitori îmi spun mai mult decât tone de autoanaliză și de întrebări, îmi găsesc, nu-mi găsesc un iubit, pot să scriu, nu pot să scriu, mă publică, nu mă publică, o întrec pe cutare doamnă a literelor, n-o întrec? Într-o seară, în depărtare se zărește ceva
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
mai important să aibă un destin. Nu cumva "neîmplinirile" dumneavoastră v-au influențat judecata critică? N-am impresia că s-a întîmplat așa, deoarece am căutat să-mi conștientizez neîmplinirile, nelăsîndu-le să lucreze ca un ferment nociv, aducîndu-le la lumina autoanalizei. Astfel, departe de a le resimți ca pe o servitute, le-am echivalat cu o eliberare. Marele meu model a fost E. Lovinescu, ale cărui "neîmpliniri de carieră" n-au constituit decît o marcă a independenței de conștiință și comportament
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
pag. 288), pentru simplul fapt că de Sade, D.H. Lawrence, Apollinaire și Philip Roth există an de an în syllabus-urile departamentelor de Litere. Dar lucrurile nu se opresc aici: din mijloc de delectare corporală, filmul porno devine și instrument de autoanaliză: “Cu eroii filmului erotic “compătimești”, te identifici, filmul porno te îndeamnă să te privești pe tine însuți din exterior, cu răceală critică și cu luciditate ironică” (pag. 293, Corectitudine erotică și culpabilitate pornografică). Păi, sau sufletul se odihnește sau se
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
în același timp, subconștientul. Scenariul își propune acest tip de cercetare și nu formularea unor verdicte. Interesantă mi se pare și inserția de dialog interactiv cu spectatorii. O formă ușoară de dezinhibare, un deget care zgîrîie delicat conștiința la o autoanaliză. Punerea în scenă este alertă, dinamică, turbionară, uneori, și, în același timp, cu scene ca un stop cadru cinematografic, în care se pătrunde profund într-o temă, într-o problematică, într-un personaj, de la aparențe spre esențe. Aerul spectacolului pare
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
Cînd m-au revoltat anumite declarații și, mai ales, tonul lor. Simțeam, însă, undeva departe de luciditate, că face totul cu multă convingere și credință. Nu ca alții, prea mulți alții. Anii au trecut și, într-un moment personal de autoanaliză, mi-am dat seama că, din punct de vedere al profesiunii mele, am greșit. Am amestecat borcanele, cum se spune. A fost prima și singura dată cînd s-a întîmplat. De fapt, îi simțeam lipsa lui Mălaimare din peisajul teatral
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
despre artă, filozofie, uneori cam prea profund despre sensul vieții, alteori cam prea mult despre defectele oamenilor bogați și snobi - celor două protagoniste le place la nebunie să observe și să critice apucăturile celorlalți (obținând în același timp și o autoanaliză, ce-i drept mai indulgentă); iar savoarea cărții stă, într-o foarte mare măsură, în stilul și registrul tuturor acestor observații: dur et pur, cum spun francezii, plin de asocieri privilegiate de cuvinte/imagini/realități, șăgalnic și solemn, țepos și
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
de semnificații, altminteri ea se reduce la o pură mecanicitate. Conștient de capcana în care se află, scriitorul notează cu acribie fazele întregului proces, oricât de lipsite de sens ar fi acestea. Notațiile lui Tony Judt sunt o încercare de autoanaliză, conștientizarea unui proces al autocunoașterii, cu toate riscurile implicate de procese psihice de o asemenea complexitate. El devine conștient de existența unui regim nocturn al memoriei, care nu se conectează întotdeauna la necesitățile regimului diurn. În realitate, cuplul pe care
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]