330 matches
-
apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres în evoluția omului, în general, a copilului de vârstă școlară, în special. De mare interes este autoevaluarea obiectivă, ca rezultat al unei optime autocunoașteri și autoaprecieri. În afara acurateței și obiectivității, autoevaluarea își pierde din calitățile care o fac premisă a progresului. De la cea mai fragedă vârstă, copilul este antrenat în acțiuni autoevaluative, deși nu definim situația respectivă drept moment de autoevaluare, iar uneori nu inten ționăm
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
pierde din calitățile care o fac premisă a progresului. De la cea mai fragedă vârstă, copilul este antrenat în acțiuni autoevaluative, deși nu definim situația respectivă drept moment de autoevaluare, iar uneori nu inten ționăm să atribuim momentului acest scop al autoaprecierii. Deseori îl întrebăm pe copilul mic, în urma vreunei pozne specifice vârstei: „Este bine că ai făcut asta?”, determinându-l în acest mod să se autoaprecieze, autoanalizând fapta respectivă și, implicit, comportamentul său în acea situație. S-ar părea că, dacă
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
greu poate fi supus unei autoevaluări obiective. Se poate demitiza însă aceasta, prin exersarea acțiunilor autoevaluative, în variate contexte, sub stricta supraveghere a adultului, respectiv a cadrului didactic. Autoevaluarea este obiectiv și mijloc de formare a elevilor, după cum capacitatea de autoapreciere adecvată a rezultatelor obținute este rezultatul acțiunii pedagogice. În lumina acestei relații, datoria noastră, a educatorilor, este să-i învățăm pe elevi să se autoaprecieze, să se ghideze rațional, în primul rând prin intermediul unei evaluări bine concepute. Premisele formării unei
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și în funcție de aprecierea primită, de concordanța sau neconcordanța ei cu aceste criterii apreciative, reacționează pozitiv sau negativ. Dacă învățătorul, apreciază elevii după criterii esențiale, ușor de concretizat acum sub forma descriptorilor de performanță, atunci aprecierea lui devine un model al autoaprecierii corecte pentru elevi. Astfel, „sub influența aprecierii se formează la școlar o anumită atitudine față de propria activitate, față de sine, se conturează un important element al conștiinței de sine - autoaprecierea”. (Dumitru Vrabie, „Atitudinea elevului față de aprecierea școlară”) <contents> CUPRINS I. EVALUAREA
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
forma descriptorilor de performanță, atunci aprecierea lui devine un model al autoaprecierii corecte pentru elevi. Astfel, „sub influența aprecierii se formează la școlar o anumită atitudine față de propria activitate, față de sine, se conturează un important element al conștiinței de sine - autoaprecierea”. (Dumitru Vrabie, „Atitudinea elevului față de aprecierea școlară”) <contents> CUPRINS I. EVALUAREA - PARTE INTEGRANT) A PROCESULUI DE ÎNV)Ț)MÂNT 5 1.1. Locul și rolul evaluării în procesul instructiv - educativ 5 1.2. Funcțiile evaluării 10 1.3. Strategii de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
21 1.4.3. Metode alternative de evaluare 26 II. AUTOEVALUAREA 29 II.1. Considerații generale asupra autoevaluării realizate de elevi 29 II.2. Forme ale autoevaluării 39 II.3. Exemple concrete de abordare la clasele I IV 40 III. AUTOAPRECIEREA CORECT) A RANDAMENTULUI ȘCOLAR. DATELE UNEI CERCETĂRI 51 IV. CONCLUZII 59 BIBLIOGRAFIE 61 <contents>
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
europeană a românilor. Dacă lucrurile erau clare sub aspectul „realității geografice”, se poate spune că Îndoielile cu privire la locul românilor În arhitectura continentului, formulate frecvent (mai mult sau mai puțin voalat) chiar de către aceștia, se exprimau doar În planul „interpretărilor”, al autoaprecierilor și valorizărilor, adică la acel nivel, profund subiectiv, al realității sociale, unde se construia identitatea colectivă a națiunii. Un text care definește foarte exact perspectiva românească a epocii cu privire la Europa aparține cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
punct de vedere Asumarea responsabilității Anticiparea și pregătirea succesului social Stima de sine și dorința de afirmare Se evidențiază prin aceste atitudini pe care individul trebuie să le manifeste că asertivitatea ține de exprimarea și clarificarea propriilor puncte de vedere, autoapreciere și Înseamnă a te face ascultat. Între a fi pasiv și agresiv, asertivitatea presupune negocierea cu ceilalți și implică păstrarea verticalității, a echilibrului, respectând În același timp dorințele și drepturile celorlalți. Așa cum arată atât literatura de specialitate, cât și practica
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare În anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), În funcție de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai mult posibil, emițând permanent cerințe față de copil și sunt total lipsiți de sensibilitate față de aceștia. Copiii acestor părinți nu au competență socială necesară interrelaționărilor cu cei de-o vârstă, ei fiind retrași, lipsiți de inițiative și spontaneitate. Manifestă o autoapreciere scăzută datorată și locusului extern de control. Stilul autoritar - se caracterizează prin comunicare deschisă, concretizată în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în sentimentele pozitive ale unui tată care nu este niciodată atent la ceea ce i se povestește, sau în sentimentele unei mame care este tot timpul ocupată? Mulți copii sunt copleșiți cu cadouri fără să aibă convingerea intimă că sunt iubiți. Autoaprecierea copilului, valoarea pe care el și-o atribuie, este în funcție de valoarea pe care părinții i-o acordă, evident prin forme pe care el le poate înțelege. Dacă părinții îl vor trata ca pe un lucru neglijabil și nu îi vor
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), în funcție de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
convingerea, exemplul, exercițiul moral, aprobarea, dezaprobarea etc. care, atunci când sunt folosite cu obiectivitate și cu tact, într-o relaț ie apropiată și deschisă, îi creează elevului posibilitatea opțiunii independente asupra modului de acțiune, stimulează efortului autoeducativ prin formarea capacității de autoapreciere și a obișnuinței elevului de a-și analiza faptele în mod rațional, cu spirit critic etc Dar reușita în folosirea de către educator a diverselor mijloace de a preveni și reduce consecințele situațiilor frustrante severe este condiționată, mai ales, de participarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
voluntar și conștient, elevul are dificultăți la memorarea mecanică; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru muzică. Motivația școlară este redusă datorită procesului de autoapreciere care denotă scăderea stimei de sine, lipsă de încredere în propriile puteri la care se adaugă evaluarea negativă primită de la învățător și tatăl său; - ritmul nictemeral: normal, adoarme repede, se trezește ușor, are de obicei un somn profund și din
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copiilor pentru activitatea din școală. În acest sens, o importanță hotărâtoare o are respectarea regulilor, învățând astfel să se conducă după un sistem unitar de cerințe; comportându-se în acord cu ele, își formează un comportament conștient și capacitatea de autoapreciere. Copilul preșcolar manifestă multă nervozitate, astfel el trece treptat de la curiozitatea perceptivă la cea epistenică, adică apare necesitatea de a-și explica fenomenele, de a înțelege lumea, de a stabili relații între cauze și efecte: este vârsta când se trece
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mai mult posibil, emițând permanent cerințe față de copil și sunt total lipsiți de sensibilitate față de aceștia. Copiii acestor părinți nu au competență socială necesară interrelaționărilor cu cei de-o vârstă, ei fiind retrași, lipsiți de inițiative și spontaneitate. Manifestă o autoapreciere scăzută datorată și locusului extern de control. Stilul autoritar - se caracterizează prin comunicare deschisă, concretizată în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de climat familial își asumă independența în mod pozitiv, sunt responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
vizuale, auditive, kinestezice; * în fucție de gradul de abstractizare: modele concrete, modele simbolice; * în funcție de particularitățile parametrilor: modele statice, modele dinamice (M. Stănescu, 2002, pag. 58). Orientarea subiectului către un model va depinde de: factori interni vârstă, motivație, interes, capacitate de autoapreciere; dar și de factori externi - nivelul de execuție a acțiunii motrice, sistemul de recompensă aplicat, metodele de instruire utilizate. Analizând modul în care modelarea participă la procesul învățării, R. Magill (1990) evidențiază posibilitatea explicării acesteia cu ajutorul a două puncte de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
complex al procesului de decizie (Boldur, 1969); modelul computațional sau analitic; modelul cibernetic; modelul ipotetic abstract al raționalității (Zamfir, 1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic sau al „arenei” (Koopman et al., 1988); modelul deciziei ca legiferare a puterii; modelul non-deciziilor (Miller et al., 1999); modelul valorii așteptate, modelul utilității așteptate (Miclea); modelul contingenței pentru selecția soluțiilor (Kinicki
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe care și-l aduce la dezvoltarea umană, participarea contribuie la creșterea demnității umane, permite satisfacerea celor mai diverse nevoi personale și sociale ale oamenilor, inclusiv a celor de creativitate, realizare și aprobare socială; contribuie la realizarea sentimentelor de competență, autoapreciere, autorealizare; sporește probabilitatea de participare nu doar în propria organizație, ci și în comunitate; 2) argumentul împărțirii puterii - potrivit căruia participarea dispune de capacitatea de a redistribui puterea socială, de a proteja interesele angajaților, de a întări uniunile și de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
arătat magistral că ceea ce contează în mediile organizaționale nu este nevrotismul ca atare, cât nivelul acestuia, cei cu un scor mare la scala de nevrotism caracterizându-se prin toleranță scăzută la ambiguitatea sarcinii de lucru, prin nevoia de reasigurare, prin autoaprecierea ocupațională instabilă, în fine, prin sensibilitatea la amenințare. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cei cu un scor înalt la nevrotism preferă sarcinile clare, structurate, și simt nevoia permanentă de a primi un feedback de la șefi, manifestă îngrijorare exagerată, spre deosebire de cei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
partea învinsă. Varianta de negociere avută în vedere resuscitează sentimentele negative ale părții învinse, deși singură s-a pus într-o asemenea postură, produce stări de frustrare, nemulțumire, supărare la partea învinsă și, mai ales, se asociază cu scăderea nivelului autoaprecierii a părții învinse (aceasta se culpabilizează, se autoînvinovățește, autodevalorizează); ca urmare, se instalează tendința de a se răzbuna, de a-și lua revanșa. Se observă că și în acest caz este vorba tot despre succes aparent, momentan. Cele două variante
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]