2,138 matches
-
Gheorghe Grigurcu Combinație de jurnal, autobiografie, roman epistolar, Familia scrisă urmată de Caietul mamei a lui Ilie Constantin e o scriere-montură menită a scoate în evidență, cum o piatră prețioasă, figura auctorială. Varietatea modalităților convocate în vederea acestui țel trădează o anume nervozitate explicabilă prin miza mare
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
de ficțiune? Ce elemente asigură atractivitatea acestor formule literare aflate sub semnul autenticității absolute (altminteri, în plan practic, un deziderat utopic) și, adesea, al anticalofiliei? Cu siguranță, publicul nu este omogen și motivele pentru care oamenii citesc memorii, jurnale, amintiri, autobiografii, corespondențe sînt diferite. O categorie de cititori de astfel de lucrări cu substrat autobiografic este formată din oameni care savurează faptele relatate în sine. Cu fascinație ușor perversă de voyeuri aceștia profită din plin de șansa nesperată pe care o
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
aceea a depistării în text a urmelor eului care scrie și a relațiilor sale cu lumea care îl înconjoară. Această abordare specifică unui critic literar face ca plaja cărților luate în discuție să se lărgească sensibil, dincolo de tradiționalele jurnale, memorii, autobiografii, cărți de amintiri, putînd să intre aici și volume de ficțiune sau autoficțiune. În ceea ce privește lectura jurnalelor propriu-zise, criticul face unele precizări interesante: "aș spune că nu m-a interesat atît poetica genului, cît Ťfenomenologiať cazului individual, atitudinile față de jurnal ale
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
la public. Amintiri din copilărie de Ion Creangă ("Amintirile lui Creangă trebuie luate drept ceea ce sunt, și anume amintiri, cu alte cuvinte o specie sau subspecie, cum vrem s-o luăm, a scriiturii autobiografice, mult mai aproape, alături de memorii, de autobiografie decît de jurnal"), Jurnalul lui Rebreanu, Jurnalul unui cobai, de Miron Radu Paraschivescu, jurnalul de tinerețe al lui Virgil Ierunca (Trecut-au anii...), Straja dragonilor de I. Negoițescu, Troica amintirilor - Sub patru regi de Gh. Jurgea-Negrilești, Confesiuni violente de Nicolae
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
Negoițescu observă că scrisul autobiografic - pentru autor o retrăire, la bătrînețe, a propriei vieți - debordează rigiditățile estetice, pur literare, astfel încît, precizează autorul, Ťcondeiul îmi înaintează rapid pe paginile albe, luînd-o chiar înaintea elaborăriiť. Ar fi aici una dintre contradicțiile autobiografiei lui Negoițescu, rezumată de încercarea de a se feri de Ťliteraturăť, dar abordînd, pe de altă parte, problema formării Ťeului literarť ca subiect al scrierii". Oarecum surprinzător în raport cu intențiile programatice ale autorului, sînt analizate un volum de versuri aparținîndu-i Gabrielei
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
merde dar nu mčre (precizare nu tocmai falsă fiindcă Gala a refuzat toată viața ei să fie o mamă pentru Cecile, fiica ei și a lui Paul, aceasta fiind crescută de părinții lui Eluard). Emigranta rusă, care și-a confecționat autobiografii imaginare avea să fie astfel descrisă de soția lui Max Ernst: "Această creatură lunecoasă, sclipitoare, cu părul lung, întunecat, cu ochii orientali, voalați, arzători, cu membre subțiri și fragile - aducea cu o panteră. Nereușind să-l convingă pe soțul ei
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
continue povestea cinematografică plină de succes a Cîinelui Andaluz, mica societate urma să petreacă o scurtă vacanță în sătucul de pe malul mării. În vederea întîlnirii cu Gala, Dali își pregătește cu sîrg o apariție ieșită din comun (scena este descrisă în autobiografia Viața secretă a lui Salvador Dali). Preparativele dau măsura renumelui de care se bucura Gala, iar osteneala lui Dali nu rămîne nerăsplătită. Muza nu se sperie nici de costumația, nici de mirosul pestilențial pe care Dali îl răspîndea în juru-i
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Petru Dumitriu (perioada românească), în aproximativ cinci mii de pagini. Ultimul volum este cel mai mare și mai important dintre câștigurile acestei ediții: recuperarea ultimului mare proiect epic al lui Petru Dumitriu, înainte de fuga sa din țară, Colecție de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane - al treilea pilon al monumentalei sinteze epice a scriitorului nostru, alături de Cronică de la câmpie și de Cronică de familie. Petru Dumitriu se dovedește astfel un Cronicar de tip balzacian, cu o viziune enormă, obiectivă, deci tradițională - un
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
la modernismele narațiunii. Prozatorul construiește Marea Cronică, mai mult sau mai puțin fictivă, nu doar a unei epoci, ci a unei întregi istorii, dorind să înfățișeze documente umane și să prezinte eșantioane de timp și experiență socială. Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane nu a fost niciodată publicată în structura ei totală, ce a putut fi reconstituită după o listă de titluri ale părților, recuperată dintr-un dosar de creație confiscat în 1960 de Securitate. Părțile întregului (rămas totuși nefinisat
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
în 1960 de Securitate. Părțile întregului (rămas totuși nefinisat) sunt unele inedite, iar altele au fost publicate în presa literară (în "Steaua", "Viața românească" și "Gazeta literară" din anii 1958-1959) și sunt acum pentru prima dată asamblate, ca memorii și autobiografii alternative ale unor personaje fictive, amestecând uneori proiecții ale biografiei autorului: Toto Istrati, Panait Petre, Erasmus Ionescu sau Prospero Dobre. Sunt reeditate după reviste și așezate la locul lor în întregul "colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
inițial în română și tradus de autorul însuși în franceză pentru a apărea în 1962 la Paris. Într-o mică prefață din 1997, Petru Dumitriu afirmă despre Incognito: "principala mea operă scrisă în Occident" (p. 1220). Desigur că ansamblul "biografiilor, autobiografiilor și memoriilor contemporane", cunoscut abia acum, își așteaptă o exegeză special consacrată subiectului, cu interpretări care să-i releve noutatea, coerența, miza, subtextele și legăturile ascunse cu restul operei. Petru Dumitriu e un scriitor de redescoperit, dincolo de orice scepticisme, prejudecăți
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din cele spuse s-ar putea deduce că avem de-a face cu un text hibrid, ceva între eseu, jurnal și autobiografie, ceea ce - dacă ținem seama de faptul că autorul introduce în carte anecdote și episoade autobiografice - s-ar justifica pînă la un anumit punct. Însă, în ciuda aparențelor Opera zilelor, rămîne în primul rînd o lucrare de meditație filosofică asupra timpului, a
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
articol despre acest concept e integrat în Addenda acestei cărți dialog) și a constatat că, din păcate, clasa politică de astăzi nu împărtășește convingeri de interes național democratic, ci de acumulare a pîrghiilor de putere. În consecință, a scris o autobiografie intelectuală (Viața unui om singur), de vreo 700 de pagini, care va fi publicată postum. E scandalizat, acum, de viața politică românească și de societatea românească îndeobște, de care, totuși, se simte legat. Nu mai iubesc această societate, adesea pseudo-culturală
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
spiritul acestui „selectiv” nedumeritor, I.D. Sîrbu și Radu Petrescu sunt nominalizați de 5 și 4 ori!). Oricât de drastice delimitări am opera între speciile biograficului (parcă termenul de genuri este prea generos, făcând loc imprecisului, trecerii vizibile de frontiere explicabile), autobiografia rămâne mai severă în propriu-i fief semantic. Dar și cea mai dispusă a intra în variantele literaturii propriu-zise. Natura eului creator își ia din autobiografie atâta sare câtă îi trebuie, cât să-și adjudece dăinuire estetică. Numai așa mă
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
termenul de genuri este prea generos, făcând loc imprecisului, trecerii vizibile de frontiere explicabile), autobiografia rămâne mai severă în propriu-i fief semantic. Dar și cea mai dispusă a intra în variantele literaturii propriu-zise. Natura eului creator își ia din autobiografie atâta sare câtă îi trebuie, cât să-și adjudece dăinuire estetică. Numai așa mă pot dumiri de ce autobiografiei i s-au rezervat peste 200 de pagini, în capitole separate în vol. I și în vol. II. Conștientizând imposibilitatea trasării de
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
în propriu-i fief semantic. Dar și cea mai dispusă a intra în variantele literaturii propriu-zise. Natura eului creator își ia din autobiografie atâta sare câtă îi trebuie, cât să-și adjudece dăinuire estetică. Numai așa mă pot dumiri de ce autobiografiei i s-au rezervat peste 200 de pagini, în capitole separate în vol. I și în vol. II. Conștientizând imposibilitatea trasării de frontiere între componentele confesiunii autentice, istoricul literar formulează de fiecare dată, într-un mod provocator, supratitluri laxe (amintind
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
laxe (amintind de obiceiurile scripturale ale unor englezi din perioada lui Richardson, dar și de mai târziu, procedeu implementat categoric și de G. Călinescu în a sa Istorie literară), urmate de titluri aplicate pe texte / pe opere demonstrative. Iată formulările: Autobiografia. Un contract de identitate. Caracterul testamentar și profetic al discursului autobiografic. Mituri fondatoare, cu 14 titluri, în vol. I. Autobiografii. Eseuri biografice. Portretul. Autoportretul, în vol. II. Numele celor care populează primele 135 de pagini ale volumului al doilea (le
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
și de G. Călinescu în a sa Istorie literară), urmate de titluri aplicate pe texte / pe opere demonstrative. Iată formulările: Autobiografia. Un contract de identitate. Caracterul testamentar și profetic al discursului autobiografic. Mituri fondatoare, cu 14 titluri, în vol. I. Autobiografii. Eseuri biografice. Portretul. Autoportretul, în vol. II. Numele celor care populează primele 135 de pagini ale volumului al doilea (le citez după ordinea propusă de autor în cadrul câte unui subcapitol): Louis Althusser, Dino Buzzati, Jorge Luís Borges, Einstein, Chagall, Octavian
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
a chibzui metodic, fie și didactic, nu cunosc vreo întreprindere similară celei finalizate de universitarul bucureștean. Învăluitor, acesta s-a ferit să condamne stilul conformist, parcă administrativ, al unor specii componente ale biograficului cum ar fi. corespondența (oficială sau privată) autobiografia, anumite tipuri de memorii, portretul. In schimb, s-a arătat deschis să extragă, cu finețe și cu argumente, din fiecare în parte, tot ceea ce poate fi socotit brumă de literatură, de imaginar, de ficțiune. Care vasăzică - ficțiunea non-ficțiunii?! Într-o
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
micuța reședința de raion Agnita, din regiunea Brașov, nimeni nu bănuia că nou-născutul negricios de vreo două kilograme al tovarășei Păscu avea să fie peste 30 de ani mândria orașului“, scrie peste ani despre sine Ioan Gyuri Păscu într-o autobiografie. În fapt, avea să fie mai mult: chiar mândria în materie de DIVERTISment a unei Românii întregi. Rap, Peter Pitto șvabul și aviatorul „Pitto, Peter Pitto. Era șvab, de aici, de la Timișoara. Acum, nu știu, o fi prin Germania. El
Agenda2003-20-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281029_a_282358]
-
de Mihaela Rădulescu sau Negustorul de începuturi de roman, de Matei Vișniec. La această a IX-a ediție a Bookfest, vizitatorii standului editurilor Polirom și Cartea Românească au manifestat un interes deosebit pentru colecțiile „Historia", „Biblioteca Polirom", „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri", „Hexagon. Cartea de călătorie" și „Eseuri și confesiuni". Bine primite au fost de asemenea titlurile apărute în cadrul seriilor de autor, cele mai căutate fiind cele din seriile „Gabriela Adameșteanu" și „Andrei Oișteanu". Și volumele seriei „Opere. Gellu Naum" s-
Top 5 cele mai vândute titluri la Bookfest 2014 () [Corola-journal/Journalistic/26974_a_28299]
-
lumea artei care au avut un destin dramatic: Frida Kahlo, Anaïs Nin, Aglaja Veteranyi. Nu fără precizarea unei ambiții a unicității în suferință: („să port calvarul și umilința ca nimeni alta”). Frustrarea e însă liric productivă. Incapabilă a-și reface autobiografia, Clara Mărgineanu se „răzbună” asupra acesteia în efigie, conturînd un peisaj morbid, sălaș al unei entropii lăuntrice, aparent fără leac. Vîrsta aurorală revine stăruitor în memoria lirică: „tăcerea i-a născut în inimă un monstru: umilința/ pe viață,/ nici măcar nu
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
cu informațiile paratextuale de prezentare a autorului. Până și titlul volumului ne arată că avem de-a face cu o invenție autobiografică, altfel spus, cu o autoficțiune, fiindcă, deși „legendă” e un termen potrivit pentru a sugera imprecizia generică, între autobiografie și ficțiune, sinuciderea anunțată are un temei biografic. De altfel, autorul are un antecedent în practica non-ficțiunii de tip memorialistic: volumul său de debut A Mile Down: The True Story of a Disastrous Career at Sea (2005), legat în egală
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
Grete Tartler Două romane - de fapt, un roman și o autobiografie - recent apărute la Polirom evocă viața la începutul secolului al XX-lea în „orașul melancoliei”: Cevdet Bey și fiii săi, prima carte a premiatului Nobel (pe care Orhan Pamuk a început s-o scrie la 22 de ani), și Potretul
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
îndoiala asupra alegerii: adaptare socială sau singularizare luciferică? Refik, „un Robinson umblând după salvarea patriei prin propria cameră”, simte că trebuie să părăsească vechiul bloc familial din Nișantașı (tot în Nișantașı se afla și blocul familiei lui Pamuk, descris în autobiografia Istanbul: aceleași porțelanuri inutile în bufeturi, aceeași împărțire a etajelor și locuitorilor lor). Totuși nu face asta. Curajul desprinderii îl revine soției sale, Perihan, care îl părăsește. A treia parte, a generației nepoților, avându-l pe Ahmet (pasionat de pictură
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]