501 matches
-
mâncării servite în restaurante; 2. scutirea de la plata TVA pentru transportul internațional de pasageri; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri, diferit de cel prevăzut în Directivă; 4. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor spirtoase destinate autoconsumului; 5. perioadă de tranziție pentru creșterea accizelor la țigări. Letonia mai 2001 iunie 2002 1. scutirea de la plata TVA pentru transportul internațional de pasageri ; 2. TVA redus pentru încălzirea locuințelor; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă; 3. aplicarea unei cote a accizelor la țigări mai mică decât nivelul prevăzut de acquis; 4. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor destinate autoconsumului; 5. scutirea de TVA pentru transportul internațional de pasageri. Slovenia noiembrie 1999 decembrie 2001 1. menținerea unei cote reduse a TVA-ului aplicată mâncării servite în restaurante și a lucrărilor de construcții; 2. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
British Development Act este prima mare materializare a ideii de dezvoltare economică, în anii ’40. Cooper Frederick evidențiază caracteristicile dezvoltării țărilor postcoloniale: constituirea unei forțe de muncă și a unei clase moderne de fermieri; înlocuirea economiei naturale, a sistemului de autoconsum; rolul statului ca „arhitect” în detribalizarea forței de muncă și educație. În America Latină, situația a fost diferită. În 1945, la o conferință în Mexic, câțiva președinți latino-americani au accentuat importanța industrializării în consolidarea democrației și au solicitat Statelor Unite ajutorul pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
similare celor din țările avansate, are o organizare bazată pe principii capitaliste și este legat de economia țărilor dezvoltate. Sectorul tradițional este relativ puternic, cuprinde marea majoritate a populației și e dominat de o economie rurală bazată pe subzistență și autoconsum. Aproape izolat de piața internațională și fără a se ghida prin semnalele pieței interne, relativ îngustă și circumscrisă doar sectorului modern, acesta e din ce în ce mai mult supus presiunilor unei populații în creștere. Faptul determină existența șomajului rural și a subocupării. Productivitatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și târgurile care ocazionează schimburile comerciale de produse au și ele un răsunet local, aparțin unui anume sat, cel mult unei regiuni. Mai ales în ce privește bunurile alimentare, oamenii de la sat cu precădere cei din sate sărace sunt orientați preponderent spre autoconsum, preferând bunurile produse în gospodăria proprie, în defavoarea celor achiziționate. Probabil singura amprentă a globalizării asupra vieții din cele două comunități este căutarea unor piețe în care forța de muncă este mult mai bine remunerată decât în cea autohtonă (mă refer
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să producă aceleași cantități din aceleași produse în fiecare an, indiferenți la cererea de pe piață. Preocuparea redusă pentru informarea privind cererea existentă pe piață Crize financiare Lipsa de credite ieftine. Natura dualistă a producției agricole Producția agricolă este destinată deopotrivă autoconsumului și pieței. Practicarea barterului Împiedică raționalizarea distribuției. Foarfecele prețurilor Prețuri mici pentru produsele agricole, asociate prețurilor ridicate pentru alte produse (industriale/comerciale) necesare în procesul de producție. Sursa: tabel sintetizat după Kostov și Lingard, 2002, în Voicu, 2005: 54 La
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
excesivă în acest caz manifestată prin schimbarea activităților principale legate de subzistență a produs o reacție de respingere din partea populației. Un alt exemplu legat, de asemenea, de subzistență este conflictul dintre culturile comerciale, destinate vânzării și culturile de subzistență, destinate autoconsumului sau piețelor locale. Un astfel de exemplu, potrivit lui Kottak, este inițiativa de a introduce culturi de ceapă și de chilli într-o regiune din sudul Asiei, unde orezul era cultura de bază. Introducerea acestor culturi comerciale s-a ciocnit de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea mai mare parte pentru autoconsum și în foarte mică măsură sunt destinate vânzării. În principal produsele de grădină sunt comercializate la piață în oraș, dar doar de către persoanele care își pot asigura frecvent deplasarea. În cadrul asociațiilor agricole se cultivă grâu, floarea-soarelui și soia, iar populația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
034 1.314 786 479 29 20 pășuni 1.269 519 314 393 14 29 fânețe 122 61 24 17 9 11 vii 23 18 1 2 1 1 livezi 4 1 3 Efectivul de animale asigură gospodăriilor necesarul pentru autoconsum, sătenii fiind puțin interesați de creșterea animalelor pentru comercializarea produselor obținute. Reducerea continuă a suprafeței cultivate, impozitele pe animale, obligativitatea instalării cipurilor (în cazul cabalinelor contra cost), lipsa furajelor și veniturile foarte mici obținute prin comercializarea produselor îi fac pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
326 110 230 18 20 ovine 3.336 1.598 690 615 304 279 păsări 8.005 4.685 1.560 300 260 Agricultura este principala sursă de venit a majorității locuitorilor, însă produsele obținute în gospodărie sunt destinate preponderent autoconsumului. În unele cazuri, surplusul este destinat vânzării. Produsele sunt comercializate prin intermediari. Prețul de vânzare este apreciat de către săteni ca fiind foarte mic: 2.000 de lei pentru un kilogram de porumb. Pentru produsele lactate există un centru de colectare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Suprafața curților este, în medie, cuprinsă între 500-1000 de metri pătrați, dintre care aproximativ jumătate o reprezintă casa (împreună cu anexele gospodărești), iar jumătate - grădina de legume. Se cultivă roșii, cartofi, fasole, ceapă, verdeață, în cantități care acoperă doar strictul necesar autoconsumului, existând și câteva solarii ale căror proprietari mai și vând din producția lor de roșii, ponderea agriculturii de piață fiind însă destul de redusă. Există și câteva case cu etaj, mai mari și mai îngrijite, care pot fi considerate vile, aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fapt, situația de navetist la oraș este incompatibilă, din lipsa timpului, cu o activitate solicitantă pe durata întregii zile, precum creșterea animalelor. Gospodăriile relativ înstărite dețin portofoliul de activități amintit mai sus, cu combinația de venituri corespunzătoare (salarii, pensii, agricultură, autoconsum). Pentru aceasta ele practică o diviziune clară a muncii în care cei bătrâni au în general grijă de animale pe perioada când „tinerii” sunt la muncă. În aceste condiții, în gospodăriile în care nu există bătrâni sau femei casnice, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
obiectul consumului, se disting: a) consum de produse alimentare; b) consum de produse nealimentare; c) consum de servicii. III. Din punct de vedere al modului de asigurare a bunurilor și serviciilor consumate, consumul poate fi: a) consum de mărfuri; b) autoconsum. IV. În funcție de durata consumului, distingem: a) consum de bunuri de folosință curentă; b) consum de bunuri de folosință îndelungată. V. Din punct de vedere al funcțiilor sale, consumul poate fi: a) consum rațional; b) consumul în competiție și consumul ostentativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de venit personal și preț; • cunoaște structura veniturilor; • înțelege rolul factorilor economici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: venituri bănești, venituri în natură, prețuri, taxe și impozite, rata dobânzii, consum, autoconsum. Fără a diminua în vreun fel importanța celorlalți factori care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, trebuie acceptat faptul că, mai ales în societățile caracterizate printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii și structurii consumului. Produsul intern brut/net pe locuitor, rata inflației, rata dobânzii, fiscalitatea, cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, nivelul/va loarea autoconsumului unor produse sau servicii, prețul bunurilor economice, veniturile consumatorului ș.a. pot explica multe dintre tendințele consumului. 11.1. Venitul personal Una dintre problemele cele mai disputate în cadrul teoriei economice, cu repercusiuni atât în practica economică, socială, cât și în cea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
propriei gospodării menținându-se, în continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de sărăcie. În concluzie, trebuie subliniat că, venitul unei persoane exprimă, într-adevăr, „mijloacele de trai aflate la dispoziția acesteia, sub forma sumelor bănești, a bunurilor și serviciilor obținute din muncă, din proprietate sau din fondurile sociale de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
obiectul consumului, se disting: a) consum de produse alimentare; b) consum de produse nealimentare; c) consum de servicii. III. Din punct de vedere al modului de asigurare a bunurilor și serviciilor consumate, consumul poate fi: a) consum de mărfuri; b) autoconsum. IV. În funcție de durata consumului, distingem: a) consum de bunuri de folosință curentă; b) consum de bunuri de folosință îndelungată. V. Din punct de vedere al funcțiilor sale, consumul poate fi: a) consum rațional; b) consumul în competiție și consumul ostentativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de venit personal și preț; • cunoaște structura veniturilor; • înțelege rolul factorilor economici în procesul de modelare a comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: venituri bănești, venituri în natură, prețuri, taxe și impozite, rata dobânzii, consum, autoconsum. Fără a diminua în vreun fel importanța celorlalți factori care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, trebuie acceptat faptul că, mai ales în societățile caracterizate printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii și structurii consumului. Produsul intern brut/net pe locuitor, rata inflației, rata dobânzii, fiscalitatea, cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, nivelul/va loarea autoconsumului unor produse sau servicii, prețul bunurilor economice, veniturile consumatorului ș.a. pot explica multe dintre tendințele consumului. 11.1. Venitul personal Una dintre problemele cele mai disputate în cadrul teoriei economice, cu repercusiuni atât în practica economică, socială, cât și în cea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
propriei gospodării menținându-se, în continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de sărăcie. În concluzie, trebuie subliniat că, venitul unei persoane exprimă, într-adevăr, „mijloacele de trai aflate la dispoziția acesteia, sub forma sumelor bănești, a bunurilor și serviciilor obținute din muncă, din proprietate sau din fondurile sociale de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
economico-sociali, de condițiile naturale și istorice în care a apărut și s-a dezvoltat civilizația umană. Inexistența diviziunii muncii în faza incipientă a dezvoltării societății umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre specializarea unor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]