321 matches
-
avea în vedere dată de recepție înscrisă pe D.A.I.; D- Ieșiri cu accize -cantitățile de produse eliberate în consum; E- Ieșiri fără accize - cantitățile fiecărui produs ieșit în regim suspensiv sau în regim de scutire de la plata accizelor; F- Autoconsum - cantitățile de produse consumate sau utilizate în cadrul antrepozitului fiscal; Stocul final - cantitățile pe fiecare tip de produs exisitente în antrepozit la sfârșitul lunii; G - Diferența - cantitățile de produse rezultate, stabilite după formulă următoare H = A+B+C-D-E-F-G Dată ......... Conducătorul antrepozitului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
manifestă în totalitate în afara acestei activități agricole. Hrana, în special, se situează în cadrul autosubzistenței (plantațiile alimentare ale femeilor și vânătoarea). Hainele, locuința, care presupun mult mai puține constrângeri decât în climatele reci, pot de asemenea rămâne în acest circuit al autoconsumului. Activitatea plantatorului de cafea se plasează în afara oricărei obligații: nicio încorsetare în vreo schemă impusă, nicio nevoie care să pună sub semnul întrebării supraviețuirea lucrătorului. Plantatorul de arbori de cafea din Okelataka e liber, în sensul cel mai deplin al
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
succes decât plasându-se pe două planuri: ▪ Introducerea constrângerii în consumul monetar plasând la maximum hrana în circuitul banilor (de exemplu, prin specializarea regiunilor în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu e niciodată individuală, ci se face în funcție de rudenie. Bucata va fi împărțită între toți bărbații grupului de rudenie, de unde o înmulțire a decupajului cel puțin de neînțeles. Prin caracterul ei stereotipat, făcând legătura cu strămoșii prin această obligație de autoconsum, această vânătoare rămâne martora unui univers non-monetar. Totuși, puritatea ei e pusă în cauză, și aceasta în două moduri: • prin prezența străinilor în sat; dacă unul dintre ei prinde un animal oarecare, îl păstrează în întregime; nicio redevență nu este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importuri (E - I). Relația de calcul va fi următoarea. Consumul privat cuprinde, în sens larg, toate bunurile materiale și serviciile destinate satisfacerii nevoilor populației (atât cele cumpărate, cât și cele consumate ce provin din producția proprie<footnote Ne referim la autoconsumul fermelor agricole, consumul din producție casnică etc. footnote>). Principalele elemente cuprinse în consumul gospodăriilor sunt: − cumpărările de pe piață, de bunuri durabile și de consum curent provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin cantitativ și calitativ ale consumului. Indicatorii consumului
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea mai mare parte pentru autoconsum și în foarte mică măsură sunt destinate vânzării. În principal produsele de grădină sunt comercializate la piață în oraș, dar doar de către persoanele care își pot asigura frecvent deplasarea. În cadrul asociațiilor agricole se cultivă grâu, floarea-soarelui și soia, iar populația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
034 1.314 786 479 29 20 pășuni 1.269 519 314 393 14 29 fânețe 122 61 24 17 9 11 vii 23 18 1 2 1 1 livezi 4 1 3 Efectivul de animale asigură gospodăriilor necesarul pentru autoconsum, sătenii fiind puțin interesați de creșterea animalelor pentru comercializarea produselor obținute. Reducerea continuă a suprafeței cultivate, impozitele pe animale, obligativitatea instalării cipurilor (în cazul cabalinelor contra cost), lipsa furajelor și veniturile foarte mici obținute prin comercializarea produselor îi fac pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
326 110 230 18 20 ovine 3.336 1.598 690 615 304 279 păsări 8.005 4.685 1.560 300 260 Agricultura este principala sursă de venit a majorității locuitorilor, însă produsele obținute în gospodărie sunt destinate preponderent autoconsumului. În unele cazuri, surplusul este destinat vânzării. Produsele sunt comercializate prin intermediari. Prețul de vânzare este apreciat de către săteni ca fiind foarte mic: 2.000 de lei pentru un kilogram de porumb. Pentru produsele lactate există un centru de colectare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Suprafața curților este, în medie, cuprinsă între 500-1000 de metri pătrați, dintre care aproximativ jumătate o reprezintă casa (împreună cu anexele gospodărești), iar jumătate - grădina de legume. Se cultivă roșii, cartofi, fasole, ceapă, verdeață, în cantități care acoperă doar strictul necesar autoconsumului, existând și câteva solarii ale căror proprietari mai și vând din producția lor de roșii, ponderea agriculturii de piață fiind însă destul de redusă. Există și câteva case cu etaj, mai mari și mai îngrijite, care pot fi considerate vile, aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fapt, situația de navetist la oraș este incompatibilă, din lipsa timpului, cu o activitate solicitantă pe durata întregii zile, precum creșterea animalelor. Gospodăriile relativ înstărite dețin portofoliul de activități amintit mai sus, cu combinația de venituri corespunzătoare (salarii, pensii, agricultură, autoconsum). Pentru aceasta ele practică o diviziune clară a muncii în care cei bătrâni au în general grijă de animale pe perioada când „tinerii” sunt la muncă. În aceste condiții, în gospodăriile în care nu există bătrâni sau femei casnice, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cota de lapte, de la 7,5 milioane tone la 5 milioane tone. Cota de 5 milioane tone solicitată se referea la producția de lapte de vacă și bivoliță, fără laptele de oaie și capră, și nu includea consumul vițeilor și autoconsumul. ==> Legume și fructe România renunța la solicitarea de cotă pentru piersici procesate, deoarece nu exista această varietate de fructe eligibile. * România solicita o cotă pentru ajutor de producție de 30.000 tone prune uscate, având în vedere producția de prune
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
decembrie 2009, în vederea atingerii nivelului minim al accizelor la țigarete, prevăzut de noul acquis, prin Directiva Consiliului 2002/10/CE, privind țigaretele; * Derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea băuturilor alcoolice distilate din fructe, obținute de fermieri și destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri băuturi spirtoase /gospodărie/an, cu concentrație de 40% în volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicată în România; * Pentru benzină fără plumb: o perioadă de tranziție de 4 ani de la data aderării
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
decembrie 2009, în vederea atingerii nivelului minim al accizelor la țigarete, prevăzut de noul acquis prin Directiva Consiliului 2002/10/CE, privind țigaretele. ==> Derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea băuturilor alcoolice distilate din fructe, obținute de fermieri și destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri băuturi spirtoase /gospodărie/an, cu concentrație de 40% în volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicată în România. De asemenea, documentul prezintă progresele obținute de România în cursul anului 2002 în cele
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
legal autorizate sau cazane individuale, cu capacitate minimă de 100 l, aparținând deținătorilor legal autorizați. Cazanele individuale puteau să lucreze și în regim de prestări de servicii pentru persoanele fizice care doreau să distileze fructe în vederea obținerii de alcool destinat autoconsumului. Perioade de tranziție și derogări ==> România solicita o perioadă de tranziție de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, în vederea atingerii nivelului minim al accizelor la țigarete, prevăzut de noul acquis prin Directiva Consiliului 2002/10/ CE privind țigaretele ==> România solicita
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
micilor întreprinzători, în ceea ce privește menținerea pragului de impozitare de 35.000 EURO cifră de afaceri anuală pentru plătitorii de TVA. ==> România solicita o derogare pentru acordarea unui regim special pentru accizarea băuturilor alcoolice distilate din fructe, obținute de fermieri și destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri băuturi spirtoase/gospodărie/an, cu concentrație de 40% în volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicată în România. ==> România solicita exceptarea potrivit art. 28 alin. 3 (b) și Anexei F pct. 17
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă; 2. aplicarea unei cote a accizelor la țigări mai mică decât nivelul prevăzut de acquis; 3. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor destinate autoconsumului; 4. scutirea de TVA pentru transportul internațional de pasageri. Cipru noiembrie 1999 aprilie 2002 1. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă; 2. TVA 0 pentru: mâncare și produse farmaceutice; 3. scutire de TVA pentru
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și a lucrărilor de construcții; 2. prag de impozitare pentru IMM-uri, diferit de cel prevăzut în Directivă; 3. menținerea unui nivel scăzut al accizelor pentru țigări; 4. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor spirtoase destinate autoconsumului; 5. scutirea de la plata TVA pentru transportul internațional de pasageri. Estonia noiembrie 1999 iunie 2002 1. TVA redus pentru încălzire; 2. scutirea de TVA pentru transportul internațional de pasageri; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
mâncării servite în restaurante; 2. scutirea de la plata TVA pentru transportul internațional de pasageri; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri, diferit de cel prevăzut în Directivă; 4. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor spirtoase destinate autoconsumului; 5. perioadă de tranziție pentru creșterea accizelor la țigări. Letonia mai 2001 iunie 2002 1. scutirea de la plata TVA pentru transportul internațional de pasageri ; 2. TVA redus pentru încălzirea locuințelor; 3. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit de cel prevăzut în Directivă; 3. aplicarea unei cote a accizelor la țigări mai mică decât nivelul prevăzut de acquis; 4. aranjament special în scopul menținerii unor accize reduse aplicate băuturilor destinate autoconsumului; 5. scutirea de TVA pentru transportul internațional de pasageri. Slovenia noiembrie 1999 decembrie 2001 1. menținerea unei cote reduse a TVA-ului aplicată mâncării servite în restaurante și a lucrărilor de construcții; 2. prag de impozitare pentru IMM-uri diferit
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România - 335 USD
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de locuitor, care este de 8,8 ori mai mică în România, determinând efecte negative la nivelul autoconsumului și al comercializării. Nivelul foarte ridicat al autoconsumului în țara noastră (52%) față de cel înregistrat în UE (12%) cauzează la rândul său un nivel scăzut al producției agricole finale destinate comercializării (de 4 ori mai mică în România - 335 USD/ha, față de 1425 USD/ha în UE). România
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
economico-sociali, de condițiile naturale și istorice în care a apărut și s-a dezvoltat civilizația umană. Inexistența diviziunii muncii în faza incipientă a dezvoltării societății umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre specializarea unor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]