393 matches
-
interdependente într-o sigură lume”. Clubul a fost constituit în aprilie 1968 în urma unei sesiuni de brainstorming ce a avut loc la Roma (de unde și numele Clubului), întrunind 36 de oameni de știință și economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
PRIETENIA LITERARĂ, revistă apărută la Caracal, lunar, apoi bilunar, din noiembrie 1938 până la 15 aprilie 1941. Director este Nellu Cristescu, iar redactori - Emil Gavriliu, Gh. Miulescu, M. Lefter. P.l. se autodefinește ca o publicație „pur literară”, „în afară de orice zbucium privitor la social”, neangajată politic sau ideologic. Poezie de factură tradiționalistă publică Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Miulescu, Ion Potopin, C. Pârlea, D. Costea, Emil Gavriliu, Petre A. Butucea, Gh. Manea-Manolache, Traian
PRIETENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
REÎNVIEREA, revistă apărută la Târgu Mureș din noiembrie 1937 până în martie 1938, cu o periodicitate neregulată, având ca director pe Gh. Târnăveanu, iar ca redactor pe G. Belea. Ultimul număr iese cu titlul „Reînvierea românească”. Publicația se autodefinește, într-un apel, drept „Tribună liberă de luptă antirevizionistă și de românizare a românilor secuizați.” Articolul-program, aparținând lui G. Belea, militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a
REINVIEREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
este universul romanului realist: acesta există în carte și, totodată, e negat. Cititorul asistă la alchimia prin care obiectul se preface în descriere, întâmplarea în frază. Totul e însoțit de comentariul ironic nu al povestitorului, ci al personajelor care se autodefinesc ca ființe de hârtie. Monografia G. Bacovia (1999) e la origine teza de licență susținută de P. după aproape douăzeci de ani de la terminarea facultății, din cauza circumstanțelor politice nefavorabile tânărului „demascat” ca elitist și deviaționist în „Contemporanul” din 1950. Structurată
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
de încrederea în destinul neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale universului său liric. Poetul este, așa cum se autodefinește, un „fiu al stepei”, în sufletul căruia sălășluiește „dorul cocorului” și care e atras mereu de „pânze de catarg”, chiar dacă uneori se identifică lăuntric cu „vulturii răniți”, cu niște „ghitare sfărâmate”, cu „copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
manieră și își pierde din prospețime. Simțind capcana, autoarea o va ocoli în celelalte cărți. Urmând cele două fețe ale timpului, rodire și declin, strategia caracteristică optează pentru antifrază, ironie, pentru un fel de „înșelare” sistematică a cititorului. N. se autodefinește chiar drept „cea care aruncă piatra/ în apa liniștită a simțului comun”, iar seducția aceasta este atât de puternică, încât frizează adesea teribilismul. Își construiește poemele din aglomerări vertiginoase de imagini, bogăția realului, polimorf și proteic, transformându-se în densitate
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
exemplu, pentru ceea ce el numește „diversitate profundă”) au putut fi apropiate de tradiția unui survivalisme communautarien antiliberal, cu rădăcini în secolul al XIX-lea, în scrierile bizarului Franșois-Xavier Garneau. În Statele Unite, doar cei ce-și spun anarchist communitarians și se autodefinesc drept libertarian socialists par ceva mai confuzi (vezi și mai jos rândurile despre libertarian). Să revenim la filologie și la popularitatea termenului comunitarian la noi. Fenomenul este inevitabil, uzul va fi probabil dictat de această majoritate bilingvă (români anglofoni). Am
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
realitatea în schimbare rămâne ca un avertisment în conștiința Sarei. Sunt momente la care Sara cu siguranță nu vrea să se reîntoarcă. Ca să consolideze sentimentul de securitate în cadrul familiei, ca să nu mai fie încă o dată trecută cu vederea, Sara se autodefinește în principal în contextul casei și familiei. Este „cea mai mare”, „fata casei”, o fată care primește „multă atenție, multă dragoste”. Când intervievatoarea pune o întrebare legată de problema genului care pare să-i amenințe poziția, Sara se grăbește să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
unică și unitară. În realitate Însă, ea nu este așa. Orice individ Își pune mereu Întrebarea, În planul conștiinței sale: „Cine sunt Eu?”. Această Întrebare este dată de nevoia cunoașterii de sine. Întrebându-se cine este, individul caută să se autodefinească și să se autoînțeleagă ca imagine și ca natură, În sfera propriei sale conștiințe. Este, În sensul cel mai exact, o luare de cunoștință despre sine Însuși. În mod egal, și ceilalți se Întreabă, la rândul lor, cine este acela
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
alege scene ieșite din comun. Se evidențiază un anumit specific al atmosferei, o anumită modalitate a prezentării protagoniștilor, bazată pe vorbirea regional-dialectală (dialogul joacă un rol esențial în economia edificiului narativ). C. creează impresia că își lasă personajele să se autodefinească, rolul ei fiind doar acela de a le introduce în scenă. Nu există nici un scenariu prestabilit, evenimentele au loc pur și simplu, personajele intrând și ieșind din aria de observație a autoarei, după voia lor; nimic nu este supus analizei
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
cu ochii visul din copilărie. Cu toate că e extraordinar de dificil să te transferi la o astfel de companie, ea a reușit. Atacul cu gaz sarin a avut loc imediat după transfer, chiar în timp ce se ducea la serviciu. Doamna Izumi se autodefinește ca fiind o persoană dornică să învețe, optimistă, ambițioasă și care privește numai înainte. Îi place să vorbească, chiar dacă e puțin cam pedantă uneori. În plus, nu suportă compromisurile. Dacă nu ar fi lucrat pentru compania aceasta, și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
stația Shin-kōenji și a mers direct la stația Kōrakuen. Parcă urmăream un program TV, e în regulă dacă spun așa?! Arima Mitsuo (41 de ani) Locuiește în Yokohama. Are trăsăturile feței foarte frumos definite. Datorită hainelor, pare mai tânăr. Se autodefinește ca fiind optimist și amuzant. Are darul oratoriei. De-abia după ce discuți cu el, îți dai seama că se îndreaptă spre vârsta a doua. E un moment de cotitură în viața unui om când începi să cugeți la sensul existenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai alimentează cu curent electric» sau «Fotocopiile nu ies clare» și, de fapt, sticla de deasupra e murdară.“ Până și eu pot face lucrurile acestea. De aceea îi rog să fie mai atenți. Expresia feței denotă o bunătate înnăscută. Se autodefinește ca fiind: „O persoană optimistă. Nu mă gândesc la aspectele negative.“ A stat singur lângă omul căzut în stația Kodemmachō până la sfârșit. Cordialitate. Bunătate. De data asta calitățile lui i-au făcut un deserviciu, deoarece a avut afecțiuni grave. Timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
freudiene asupra motivelor și cercetărilor despre învățare realizate de Thorndike. Influența acestor trei școli de gândire se regăsește și astăzi în studiul motivației, domeniul fiind circumscris științelor comportamentale și sociale. P. Latham unul dintre cei mai cunoscuți "cercetători-practicieni" așa cum se autodefinește publică în anul 2007 lucrarea Work Motivation. History, Theory, Research and Practice. Volumul cuprinde o analiză a evoluției domeniului motivației în muncă, fiind evidențiate direcțiile actuale de dezvoltare a cercetării și a pragmaticii motivării. Pornind de la cronologia propusă de Latham
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna dintre mileniile I î.C. și I d.C.: să luăm ca exemplu comunitatea de la Qumran, care se autodefinea comunitate a „noii alianțe” sau biserica de la început care păstrase această expresie în special în discursurile euharistice ale lui Isus (Mt 26,28; Mc 14,23; Lc 22,20; 1Cor 11,25; ultimul pasaj subliniază noutatea alianței, accent ce nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
textul antic nu se presta în întregime acestor operații, putea fi modificat cu rectificări care-i schimbau semnificația originară. Poruncile biblice, interpretate rigorist, sunt firul conductor al vieții cotidiene; conceptul de alianță este înțeles exclusiv în funcție de existența grupului, care se autodefinește „Comunitatea noii alianțe”. Credeau că Duhul Sfânt este darul divin care le dă puterea și capacitatea de a respecta preceptele și oferă înțelepciunea; nu este însă corelat cu darul profeției. Cu privire la sfârșitul timpurilor, comunitatea se sprijinea pe textele profetice ale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îl punctează cu imagini definiții ale sinelui: Eu / sunt / o inimă gânditoare sau, în altă parte, subliniind esența ființei sale: Iată oglinda trupului meu - / râu de cuvinte. Căutând să confere certitudine aspectelor lumii pe care le ipostaziază în textele sale, autodefinindu-se, poeta nu insistă însă pe pascaliana îmbinare dintre fragilitate și, deci, efemer și rațiune. Precaritatea e o condiție intrinsecă până la urmă a ființei, poate accentuată chiar de aplecarea spre meditație. Sensibilitatea inimii i se pare mai relevantă pentru statutul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
parte este relatarea iubirii dintre Ștefan Gheorghidiu și soția sa, Ela, iar partea a doua este jurnalul eroului aflat pe frontul primului război mondial. Deși distincte, cele două părți ale romanului sunt unificate de prezența unei singure conștiințe, care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana I evenimentele, precum și un artificiu de compoziție, prin relatarea unei scene de la popota ofițerilor din regimentul XX, în cadrul căreia tânărul Gheorghidiu se află concentrat ca sublocotenent. Scena este ulterioară evenimentelor narate, dar
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
existențe". Scriitorul adună dovezi ale vieții misterioase și imprevizibile, pentru a descoperi, ideea lor, semnificațiile generale ale existenței. AUTENTICITATEA EXPERIENȚE ALE REALULUI Camil Petrescu este unul din promotorii înnoirii literaturii. Ceea ce dă unitate operei acestui "trudnic al scrisului", cum se autodefinește - este aspirația spre autenticitate. Această tendință conferă o succesiune neîntreruptă "de momente autentice de simțire" în roman. Actul de creație constituie un act de cunoaștere, de descoperire și nu de invenție și construcția românească înseamnă experiență interioară, devenind mai liberă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
care disecă faptele, multiplicând dovezile pentru infidelitatea Elei. Planul obiectiv este fundalul pe care se desfășoară o lume în care se consumă experiențe. Cele două planuri se petrec în paralel și sunt unificate de prezența unei singure conștiințe care se autodefinește în raport cu lumea înconjurătoare și care narează la persoana întâi evenimentele. Romanul începe și se sfârșește cu exprimarea incertitudinii: " La sfârșit, în ciuda așa-ziselor certitudini întărite de scrisoarea anonimă, eroul se îndoiește: În plus intervine indiferența și istovirea interioară. Eroul a
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
prerogativă a regelui. Una dintre datoriile sale era împărțirea justiției și a dreptății, fiind considerat judecătorul drept prin excelență ce trebuia să aibă ca model de comportament pe propriul zeu. Cu privire la aceasta, în afară de unele inscripții feniciene în care suveranul se autodefinește „rege just și drept” (astfel scrie regele Yehimilk din Biblios într-o inscripție din secolul al X-lea î.C.), putem aminti cazul paradigmatic al regelui înțelept Solomon sau descrierea exemplară conținută în Ps 72: „Dumnezeule, dă regelui tău judecățile
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
omega”, „Fenomenul uman” nu poate apărea nici În anii de după 1989 deoarece aceiași politruci și securiști conduc aproape toate editurile și la Începutul veacului al XXI lea. Numai că editorii comuniști de acum nu-și mai zic comuniști, ci se autodefinesc democrați și liber-cugetători. Împlinind, În 1982, etatea de 60 de ani, se pensionează dar nu se odihnește, ci trudește, În cinci ani, la redactarea a două monografii monumentale, având 575 și, respectiv, 325 de pagini dactilografiate: „Memorial Iuliu Hațieganu” și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mai puțin să gândească o alternativă la aceasta și nici să rezolve eșecul construirii unui model nou de democrație care să concureze credibil sistemul democratic occidental în funcțiune. O asemenea abordare putea fi găsită printre intelectualii comuniști convinși care se autodefineau ca reformatori ai comunismului. Nu cred însă că în România acest grup era prea numeros. Probabil că era format mai ales din comuniștii disidenți, deși cei mai mulți dintre ei se depărtaseră deja de conceptul comunismului. Programul construirii unui „socialism adevărat” nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
puteaînțelegerealitatea în schimbare rămâne ca un avertisment în conștiința Sarei. Sunt momente la care ea cu siguranță nu vrea să se reîntoarcă. Ca să consolideze sentimentul de securitate în cadrul familiei, ca să nu mai fie încă o dată trecută cu vederea, Sara se autodefinește în principal în contextul casei și familiei. Este „cea mai mare”, „fata casei”, o fată care primește „multă atenție, multă dragoste”. Când intervievatoarea pune o întrebare legată de problema genului care pare să-i amenințe poziția, Sara se grăbește să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asupra unei definiții a câmpului lor (adesea o definiție impusă de puterea relativă a organizațiilor mari și/sau a regulilor impuse de către stat)” (1991:313 - 4). În cazul nostru, managerii firmelor mari, dominante ca urmare a moștenirilor productive socialiste, se autodefinesc ca exportatori, (și, la nivel macrosocial, principali contribuitori la echilibrarea balanței de plăți); această concepție a fost impusă și cu ajutorul politicilor statului de susținere a exporturilor. În ceea ce privește structura, există un grad Înalt de specializare Între producători, astfel că, deși sectorul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]