256 matches
-
spre o altă așteptare, spre o altă revelație, spre o altă clarificare. Ne trezim într-o altă dimensiune a existenței. Nu mai suntem ca înainte. Oricât am fi de copleșiți sau de absorbiți de problemele și de dilemele/crizele cotidiene, autoeducația a intrat și lucrează în noi. Suntem, acum, conștienți că avem o lume interioară, care ni se relevă din când în când. Ea ne produce din lăuntru. Prin autoeducație, învățăm să ne așteptăm pe noi înșine spre a ne oferi
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
copleșiți sau de absorbiți de problemele și de dilemele/crizele cotidiene, autoeducația a intrat și lucrează în noi. Suntem, acum, conștienți că avem o lume interioară, care ni se relevă din când în când. Ea ne produce din lăuntru. Prin autoeducație, învățăm să ne așteptăm pe noi înșine spre a ne oferi nouă înșine - în ceea ce am reușit să descoperim să și limpezim în lumea noastră sufletească. Controlul s-a destrămat. Nu suntem decât noi, întru toată sinceritatea și dăruirea noastră
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ne așteptăm pe noi înșine spre a ne oferi nouă înșine - în ceea ce am reușit să descoperim să și limpezim în lumea noastră sufletească. Controlul s-a destrămat. Nu suntem decât noi, întru toată sinceritatea și dăruirea noastră. Spre deosebire de educație, autoeducația are o altă anatomie și o altă fizionomie. Ea este însăși anatomia noastră subiectivă: anatomia gândurilor și trăirilor proprii, ce se structurează după o logică ascunsă, neînțeleasă, dar miraculoasă. Ne dăm seama că există o logică dincolo de noi, dar a
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Ea este însăși anatomia noastră subiectivă: anatomia gândurilor și trăirilor proprii, ce se structurează după o logică ascunsă, neînțeleasă, dar miraculoasă. Ne dăm seama că există o logică dincolo de noi, dar a noastră, a felului nostru spiritual de a fi. Autoeducația este fiziologia unei tensiuni permanente, care iese la suprafață din când în când, dar care funcționează în adânc, continuu și febril. Autoeducația susține și ajută autoconfigurarea existențială, socială, psihologică, axiologică. Ea se alimentează mereu din ceea ce (bănuim că) se află
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
dăm seama că există o logică dincolo de noi, dar a noastră, a felului nostru spiritual de a fi. Autoeducația este fiziologia unei tensiuni permanente, care iese la suprafață din când în când, dar care funcționează în adânc, continuu și febril. Autoeducația susține și ajută autoconfigurarea existențială, socială, psihologică, axiologică. Ea se alimentează mereu din ceea ce (bănuim că) se află în noi înșine, întreținându-ne - astfel - curiozitatea și nerăbdarea. Dorind să intrăm în posesia a cât mai mult din natura și realitatea
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
din ceea ce (bănuim că) se află în noi înșine, întreținându-ne - astfel - curiozitatea și nerăbdarea. Dorind să intrăm în posesia a cât mai mult din natura și realitatea noastră interioare, ne lăsăm purtați de ceea ce există înlăuntrul nostru. Pe scurt, autoeducația ne facilitează întotdeauna întâlnirea cu noi înșine. Prin intermediul ei, îngrijim și cultivăm ceea ce avem în noi, dăm - mereu - mai multă frumusețe și lumină ființei noastre. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
I. Ionescu Spiralogia. O teorie neurologică a relației cunoaștere-conștiință, Jacques Jean Askenasy Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Zece eseuri, Mihai Pricop GABRIEL ALBU Autoeducația 2 1
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
a dat Rousseau lumii moderne?" Tezele pedagogice rousseauiste "au constituit o adevărată matrice educațională, generînd în contextul pedagogiei moderne și contemporane orientări și direcții de mare rezonanță ca: psihologia genetică, psihologia diferențială; educația funcțională; pedagogia metodelor active, pedagogia experimentală, autoinstruirea, autoeducația, autoconducerea ș. a."218. Printre cei dintîi discipoli ai lui Rousseau, Dimitrie Todoran 219 îl amintește pe Bernardin de Saint-Pierre, care preconiza o educație sentimentală și romanțioasă, în "școli ale patriei". Iată cum își imagina el aceste școli: În jurul fiecărui
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
repetate, a ajuns la concluzia că, pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. De aceea, rolul educatorului rezida în activitatea de a pregăti mediul prielnic care să stimuleze autoeducația. Montessori atrage atenția educatorilor să nu-și impună voința în fața elevilor deoarece le frînează dezvoltarea, transmițîndu-le preferințele și deprinderile lor. Ea a fost o adeptă a teoriei educației libere. Spre deosebire de concepțiile altor susținători ai "purității copilului" și ai libertății în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de Tabacaru, este unul dintre principiile fundamentale ale "educației noi". Patru ani mai tîrziu, Slavici afirmă că întregul proces al educației se desfășoară prin participarea copilului la propria sa desăvîrșire, prin cîștigarea treptată de independență, pentru a deveni apt de autoeducație. Slavici își construiește teoria pedagogică în jurul conceptului de libertate, dar și al aceluia de activitate a copilului. "Copilul nu se pătrunde de iubirea în muncă decît făcînd ceea ce face din propriul său îndemn și cu plăcere deplină. Acela care-l
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copilul le poate desprinde, prin propria sa experiență, să nu-i fie transmise de educator. Se cultivă astfel inițiativa, se dă frîu liber spontaneității și se pune accentul pe formare. În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale, ca "instincte ale curiozității"."308 După părerea lui Narly, instruirea trebuie să urmeze o cale euristică, ghidîndu-se după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ce adoptă un anumit stil de viață, își alege prioritățile, își formează propriile păreri, dar drumul formării, instruirii este anevoios și are începere încă de la vârstă fragedă - familia, unitățile preșcolare, școlare, universitare, unitățile sportive etc. aducându-și aportul specific. Educația, autoeducația se constituie într-un proces continuu, conștient, adaptabil, individualizat, care poate fi eficient doar interiorizat fiecărui individ, procesul schimbărilor realizându-se din interior către exterior. 1.1. EDUCAȚIA OLIMPICĂ DIN PERSPECTIVA NOILOR EDUCAȚII Aurelio Peccei a introdus un nou concept
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de poluare: cât, cum, ce se consumă; unde, cât, ce se aruncă..., cât, cum, ce se reciclează etc. Simțul responsabilității față de mediul înconjurător se formează încă de la vârstă fragedă, prin intermediul familiei, unităților de învățământ, comunitate etc., ca mai târziu prin autoeducație și exemplu personal să se transmită mesajul mai departe. Atitudinea față de mediu se poate schimba, prin dobândirea unor cunoștințe de bază și obiceiuri sănătoase, în ceea ce privește rezolvarea problemelor mediului imediat a fiecărui individ (a spațiului său de acțiune). 1.1.3
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de pregătire inițială și continuă a personalului didactic, în concordanță cu dezvoltarea și consolidarea calitative impuse de standardele educaționale și de imperativele integrării în organismele similare internaționale; * antrenarea și stimularea resurselor umane din învățământ pentru menținerea unei motivații înalte de autoeducație, prin participarea la educația superioară postulându-se echitatea și egalitatea șanselor de acces și educația permanentă dezvoltarea unei "piețe reale" a programelor de formare continuă a cadrelor didactice. Aceste obiective definesc practic liniile forte ale reformei universitare, în acord cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unicității" învățământului românesc, marcată de faptul că, cel puțin în plan teoretic, nu-și poate reproșa nimic, singurul aspect deficitar fiind absența tehnicii performante, la un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de reglare - prin intervenție exterioară; - convorbirea terapeutică cu psihologul sau antrenorul sau medicul de lot; - demonstrația, convingerea; - sugestia, hipnoza; - procedee de desensibilizare; - procedee psiho-farmacologice; - procedee fiziologice (saună, masaj, duș); b) Metode de autoreglare - autoeducația; - autosugestia; - relaxarea; - antrenamentul psihoton; - antrenamentul mental; Aceste metode rezolvă următoarele probleme pentru sportivi: 1) Creșterea clarității și preciziei reprezentărilor mișcărilor care stau la baza realizării actelor motrice. 2) Creșterea gradului de concentrare a atenției și dirijării acesteia spre unele elemente
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
afirma: „Întreaga dezvoltare trece prin educație: valorile științei și ale tehnicii, spiritul inventiv și aplicativ, noile atitudini și mentalități, ca și modul de a fi și de a deveni cerute de societatea modernă se învață în interiorul sistemelor educative și al autoeducației continue.” Reiese faptul că de valoarea școlii se leagă multe speranțe. Din această perspectivă învățământul trebuie să se remodeleze, să se înnoiască pentru a continua să îndeplinească și în viitor un rol important în formarea tineretului și în pregătirea lui
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
educatoarea ce-si desfășoară activitatea în grădința specială pentru copii cu deficiență de auz. Toate metodele aplicate în mod creator vor conduce la realizarea obiectivelor propuse. Metodele didactice au o largă aplicabilitate în activitatea preșcolarului surd, transformându-i educația în autoeducație, în capacitatea de autoformare, îl pregătește realmente pentru o educație permanentă, învățându-l cum să învețe. Astfel, copilul surd devine: „un auxiliar puternic al propriei sale educații și instrucții”. Metoda este drumul care conduce la transformarea realității pe baza cunoașterii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
desprinse ale conduitei la situațiile morale sau cetățenești, mereu schimbate, nu atentează la formarea creatoare a personalității morale sau a cetațeanului. Exercițiul este nu numai o metodă de educație, adică una folosită numai de educator, ci și o metodă de autoeducație. În toate bunele ipostaze și funcțiuni în care este utilizat, exercițiul contribuie la integrarea morală superioara a insului în ordinea morală si civică a societății, la crearea unei bune atmosfere morale în colectiv sau comunitate. Metoda aprecierii și sancționării morale
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
instruire și autoinstruire; este tendința de valorificare continuă a ceea ce a achiziționat didactica valoros b. tendința de a adăuga, prin prelucrare, la didactica clasică rezultate și achiziții științifice, care permit modernizarea învățământului, a instrucției și a autoinstrucției, a educației și autoeducației și pregătirea calitativ superioară a cadrelor didactice; este tendința de îmbogățire continuă a arsenalului didactic. c. Tendința de a acorda atenție egală celor două dimensiuni ale procesului didactic: informativă și formativă, între care se stabilesc raporturi de complementaritate; este tendința
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
ecranului a unei largi varietăți de exemple sau modele asociate unei secvențe de lecție. Aceasta conduce la stimularea inventivității și aplicativității, a spiritului participativ și anticipativ ale celui care învață. - Formarea intelectuală a tinerei generații se va face în spiritul autoeducației. - Elevul învață în ritm propriu fără emoții și perturbări ale comportamentului determinate de factorii de mediu. - Aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute. Lecțiile în format electronic sunt proiectate pentru a susține procesul didactic desfășurat în clasă. Acestea corespund curriculum
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
activizarea metodologiilor pedagogice; * îmbinarea învățământului modern cu cel tradițional; * modernizarea mijloacelor de învățare; * pregătirea și perfecționarea eficientă a personalului didactic; * anticiparea învățământului geografic „de mâine", care să aibă ca finalitate pregătirea elevilor pentru „a fi și a deveni", pentru autonomie, autoeducație și autoevaluare. Învățământului primar îi sporește rolul și importanța în pregătirea tinerilor, fiind prioritare obiectivele pentru asimilarea instrumentelor de bază, care deschid calea spre dobândirea valorilor esențiale ale culturii, implicit și a celei geografice, pe stilul activității intelectuale, pe aptitudini
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
să nu sugrume niciodată pe cel al elevului; trebuie ca acesta să poată zice: pricep, pătrund, lucrez, mă instruiesc.” În etapa psihopedagogică a adolescenței, respectiv de la 15 la 18 ani, Rousseau sugerează că mult mai benefică pentru adolescent ar fi autoeducația prin autoreflexivitate, în detrimentul învățării didacticiste: Este neîndoielnic că dobândești noțiuni mai lămurite și mai sigure învățând singur lucrurile, decât aflându-le de la altul. Procedând astfel, nu te deprinzi a-și supune judecata fără discuție autorității altuia; apoi, dobândești mai multă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transmise de alții din exterior. Metoda problemei genera o motivație internă, intrinsecă din perspectiva elevului, deoarece crea condiții favorabile pentru angajarea acestuia într-o activitate ce prezintă interes spontan. Maria Montessori (1870-1952), medic și celebru pedagog italian, a dezvoltat metoda ,,autoeducației”, ce presupune acordarea libertății copilului de a se dezvolta în conformitate cu posibilitățile, dar și limitele sale. Ocupându-se inițial de tratarea copiilor cu deficiențe/dizabilități, în 1909 pedagogul italian publica lucrarea Metodele pedagogiei științifice aplicate la autoeducația infantilă în casa de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
italian, a dezvoltat metoda ,,autoeducației”, ce presupune acordarea libertății copilului de a se dezvolta în conformitate cu posibilitățile, dar și limitele sale. Ocupându-se inițial de tratarea copiilor cu deficiențe/dizabilități, în 1909 pedagogul italian publica lucrarea Metodele pedagogiei științifice aplicate la autoeducația infantilă în casa de copii, pentru ca într-o altă lucrare ulterioară, Metoda pedagogiei științifice, aceeași autoare își formula dezacordul față de metodele utilizate în cadrul psihologiei experimentale. Acestor metode de laborator ea le opunea metoda observației sistematice. Condiția unei cunoașteri cât mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]