368 matches
-
de clasa socială decît de religie sau naționalitate. Din rîndul popoarelor balcanice, croații beneficiau de o nobilime importantă, ceea ce sîrbii, slovenii și românii nu aveau. Țărani fiind, ei nu se bucurau de nici un drept politic și de nici o instituție de autoguvernare recunoscută. Chestiuni ca dreptatea și strîngerea impozitelor se aflau în mîinile stăpînului domeniului. Excepțiile puteau fi întîlnite în special în zonele unde statul habsburgic adoptase ceea ce erau în fond instituții otomane. În Frontiera Militară a fost instituit un sistem de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai curînd în mîinile grecilor decît în cele ale otomanilor. Pe lîngă aceasta, exista o foarte mare concentrare de militari în regiune, mai ales în Mani. Era de asemenea posibilă menținerea unei legături strînse cu insulele, care aveau drepturi de autoguvernare asemănătoare. În insulele grecești, autoritățile otomane nu erau atît de preocupate de activitățile Eteriei cît de posibilitatea ca sprijinul masei de creștini să-i fie acordat lui Ali Pașa. Acesta reușise deja să obțină un oarecare ajutor atît din partea grecilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică și economică. 5 Instituirea guvernelor naționale În capitolele anterioare au fost analizate etapele parcurse de patru populații balcanice ca să dobîndească un grad înalt de control asupra propriei lor administrații. Pe la 1816, sub domnia oborcneazului Miloš, Serbia obținuse drepturi de autoguvernare internă, dar nu și un regim pe deplin autonom. Muntenegru reușise să păstreze o atitudine sfidătoare, ceea ce făcea ca încercările de percepere cu regularitate a taxelor sau de amestec în treburile lui locale să fie o politică prea costisitoare pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-au confruntat cu anumite probleme comune. Prima sarcină care trebuia îndeplinită era instituirea administrațiilor naționale; a fost instalat în fiecare stat un regim puternic centralizat. Așa cum am văzut, în cadrul sistemului otoman, populația creștină se bucura de largi drepturi de autoguvernare prin comunitățile locale și prin sistemul millet. Creștinii nu aveau însă organizații laice în Imperiul Otoman. Biserica ținea locul administrației civile în Serbia, Bulgaria și Albania. O excepție putea fi întîlnită desigur în Principate sub forma curților domnești de la București
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conținea de asemenea declarații privind drepturi civile, cum ar fi dreptul de exprimare a opiniei, cel de adunare și libertatea presei. Serbia a trecut deci între 1815 și 1869 de la statutul de provincie semiautonomă la cel de stat cu o autoguvernare aproape totală. Teoretic, Imperiul Otoman era în continuare puterea suzerană căreia îi era plătit un tribut. Practic însă, Poarta depunea puține eforturi de influențare a afacerilor interne ale Serbiei. Un amestec mai mare se înregistra în politica externă, dar acest
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
comitate (eparhii) și apoi în municipalități (demii). Oficialii din fruntea provinciilor și comitatelor erau numiți de guvernul central. În ciuda faptului că se lărgise baza participării la nivelul cel mai de jos, în întregul lui, sistemul punea capăt vechilor tradiții de autoguvernare locală. Ca și în alte state care suferiseră reorganizări politice similare, mai ales în Serbia, exista tendința ca în posturile din cadrul comunităților să fie numiți oameni din capitală, fără nici o experiență în privința localității respective și fără legături personale printre locuitorii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea să se dovedească în cele din urmă extrem de păgubitoare pentru economiile tuturor naționalităților balcanice. În afară de faptul că se bucurau de o situație economică relativ prosperă, ținuturile bulgărești beneficiau la cel mai scăzut nivel administrativ de un înalt grad de autoguvernare locală. Deși nu exista o autoritate centrală unică, comunitățile bulgare dețineau practic controlul asupra tuturor problemelor lor interne. Cea mai mare parte a bulgarilor erau deci guvernați direct nu de funcționarii otomani, ci de propriii lor notabili. În general, în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să trec peste această interpretare la prima vedere și să presupun că senatorul a ținut cont de criterii mai subtile, cele care au fost mereu invocate ca surse ale inegalității între oameni: capacitatea de a raționa, discernământul moral, capacitatea de autoguvernare. Rasiștii neagă celor de culoare aceste atribute sau măcar le consideră subdezvoltate la rasa inferioară. Sexiștii gândesc la fel despre femei. Elitiștii le invocă pentru toți aceia care nu fac parte din clubul select căruia îi aparțin, club aflat în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
solid și un microcosmos al societății. Toți erau angajați să-i susțină pe cei mai dezavantajați și pe cei mai mici. Băieții mai mărișori, ca într-o familie patriarhală, ajutau fratele educator și, câteodată, îl substituiau. Acestea sunt forme de autoguvernare ce educă la responsabilitate și la socializare. Așadar, nu era nici o educare de masă. Autoritatea și ordinea da, dar nici un autoritarism. Raporturile dintre educatori și băieți trebuiau să fie pătrunse de iubire, fără a cădea însă în dulcegării ori sentimentalism
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ci și a unui program paidetic complex. Abandonată de zei și cu un destin nefericit, comunitatea politică imaginară își propune, după o lungă asceză "cognitivă" (v. și mitul peșterii − Politeía, Cartea VII), o reformă morală profundă, cu ajutorul unei autoguvernări perfecte și al artei temeinic stăpânite de a conduce cetatea, înțelese în spiritului binelui și al adevărului divin (o apropiere de această viziune va realiza mai târziu programul basileic, în baza literaturii teologice a primelor secole creștine). Pentru Platon, cunoașterea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reflectare a existenței, arta reflectă lumea la modul antropomorfizant. De aici specificul, „autonomia” ei. Autonomie nu în sensul unei izolări absolute, al neparticipării la ansamblul vieții sufletești, ci exclusiv în acela al independenței esteticului față de alte valori, al autoconstituirii și autoguvernării după legi proprii. Croce nu susține în fond altceva, iar T. citează formulări din care se degajă limpede ideea că, de pildă, eticul este un implicat definitoriu al esteticului. Firește însă că Lukács va dezvolta mult mai amplu ideea conexiunii
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
I (1979) a propus, pe de-o parte, derularea unor discuții bilaterale directe cu țările arabe în vederea identificării unei soluții finale de pace, iar pe de altă parte derularea negocierilor cu reprezentanții locuitorilor arabi din Iudeea, Samaria și Gază privind autoguvernarea tranzitorie (de cinci ani); în aceeași inițiativa se susținea necesitatea implicării comunității internaționale în soluționarea problemei palestinienilor, în principal cea a refugiaților. Cele patru puncte menționate anterior au reprezentat axa principala a inițiativei israeliene, constituind totodată și formula de bază
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care se limitau acțiunile Israelului asupra Gâzei și Ierihonului (Cisiordania) și se conferea un nou statut palestinienilor. Acordul de la Cairo este al treilea element semnificativ al agendei pentru pace, reafirmând succesele negocierilor inițiate la Madrid și recunoscând legitimitatea aranjamentelor de autoguvernare din Gază și Ierihon, negociate pe filiera Oslo, ca parte integrantă a procesului de pace. Acordul se dorea a fi o extensie a Declarației de Principii semnată la Washington (la 13 septembrie 1993), precum și a protocolului privind retragerea forțelor israeliene
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
urmăresc scopuri comune. O federație (în latină fœdus) este un stat format dintr-un număr de state care au transferat o mare parte din suveranitatea lor unei noi entități, supraordonata acestora, numită guvern central (federal). Într-o federație statutul de autoguvernare al statelor componente este stabilit prin constituție și nu poate fi schimbat prin hotărârea unilaterală a guvernului central. Statele membre nu au drept de secesiune (separare/retragere, în context acțiunea unui stat de a se separa de un stat/organizație
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe care aceasta trebuie să le întreprindă. Ucenicia vieții locale este plasată sub acest semn al limitării capacității de ingerință a unui stat omnipotent, stat demiurg ce modelează, omniscient, întreaga societate. Organizarea atentă a acestui transfer de competență este decisivă. Autoguvernarea este punctul de pornire a descoperirii parcursului civic. Ce este însă descentralizarea? Descentralizarea voiește lăsarea în mâna autorității locale a unei părți din atributele puterii publice. Nu ministerul, nu proiectul să se amestece în lucrările comunei, ci ea însăși să
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Descentralizarea devine, la 1884, o temă capitală de reflecție. Comuna este nivelul la care se poate amenaja acel cadru de educație politică și gospodărească care să stimuleze, pe durată lungă, alternativa organică. Limitarea puterii statului trece prin această redescoperire a autoguvernării locale, prin invitația la subsidiaritate și localism organic. De școală, primarul nu știe nimic. De drumuri? Vă desfid sămi arătați în toată țara măcar 20 de metri de drum făcuți de primar. De biserică? Fiecare din noi știe ce se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în mecanica iacobină și bonapartistă a constituirii națiunii. Lectura lui Buckley, realizată de Pogor, se întâlnește, fecund, cu cea lui Tocqueville, realizată de P.P. Carp. Policentrismul său este esențial în direcția unei terapii care să stăvilească elanul radicalismului revoluționar, încurajând autoguvernarea care să insufle cetățeanului atașamentul pentru ceea ce, peste de cenii, Iorga avea să numească „localismul organic“. Pentru P.P. Carp, modernizarea dominată de etosul revoluționar convoacă, în mod inevitabil, fantoma bari cadelor care bântuie mitologia urbană. Tulburările revoluției sunt cealaltă față
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
activitate, forma juridică, organizare și funcționare, se autoregle mentează și se autoguvernează. Principiul autoreglementării dă dreptul instituției bursei, ca în limitele legii, să-și stabilească modul de organizare și funcționare, prin elaborarea și adoptarea Statutului și a Regulamentului bursei. Principiul autoguvernării se realizează diferit de la o țară la alta și chiar de la o bursă la alta, în funcție de cadrul legislativ general, statutul juridic al instituției și rolul pe care aceasta trebuie să-l aibă în viața economico-financiară. Totuși, din experiența internațională contemporană
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
studenți și profesori care își elaborează norme de existență și de funcționare proprii. Obiectivul declarat al acestui mod de constituire a fost acela al protecției împotriva oricărei autorități exterioare. Cu timpul instituțiile despre care vorbim vor deveni simbolul independenței și autoguvernării. Singura autoritate recunoscută era cea a științei. Și azi ele sunt conduse pe baza unei autonomii proprii, pe care din păcate foarte puțini o înțeleg, în căutarea unei independențe a cercetării și întrebărilor, independență față de politică și față de religie. Universitățile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
va avea în vedere limitarea sferei de intervenție a Guvernului la nivel local numai pentru cazurile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale și de către autoritățile locale, în conformitate cu principiile Cartei Europene ale autoguvernării locale. Procesul de descentralizare se va desfășura după principiul eficacității, economicității, eficienței și cuantificării rezultatelor pe 3 direcții: întărirea autonomiei locale, descentralizare administrativă și descentralizare fiscală, în baza unui plan de acțiune aplicat în mai multe etape, pentru a permite
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
2) Decizia privind limba în care se oficiază slujba unei comunități bisericești, respectiv într-o parohie, filie sau diasporă, aparține adunării generale parohiale, iar la cererea comunității de diasporă și pe baza referinței prezidiului protopopial aparține prezbiteriului eparhial. Capitolul III Autoguvernarea bisericii Articolul 10 Biserica Evanghelică-Lutherană din România este o organizație autonomă care gestionează toate problemele proprii și își alcătuiește Canonul, legile și regulamentele interne specifice. Articolul 11 (1) În cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România guvernarea bisericii se realizează pe baza principiului
HOTĂRÂRE nr. 400 din 9 aprilie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196909_a_198238]
-
Lutheran Federation, iar bunurile mobile și imobile ale bisericii trec în proprietatea federației. ... Articolul 64 În conformitate cu prezentul statut, Biserica Evanghelică-Lutherană se autoguvernează independent prin legile și regulamentele adoptate de Sinod, precum și prin regulile adoptate de alte organe cu drept de autoguvernare ale Bisericii. Articolul 65 Prezentul statut poate fi modificat printr-o decizie a Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. ----
HOTĂRÂRE nr. 400 din 9 aprilie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196909_a_198238]
-
2) Decizia privind limba în care se oficiază slujba unei comunități bisericești, respectiv într-o parohie, filie sau diasporă, aparține adunării generale parohiale, iar la cererea comunității de diasporă și pe baza referinței prezidiului protopopial aparține prezbiteriului eparhial. Capitolul III Autoguvernarea bisericii Articolul 10 Biserica Evanghelică-Lutherană din România este o organizație autonomă care gestionează toate problemele proprii și își alcătuiește Canonul, legile și regulamentele interne specifice. Articolul 11 (1) În cadrul Bisericii Evanghelice-Lutherane din România guvernarea bisericii se realizează pe baza principiului
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196910_a_198239]
-
Lutheran Federation, iar bunurile mobile și imobile ale bisericii trec în proprietatea federației. ... Articolul 64 În conformitate cu prezentul statut, Biserica Evanghelică-Lutherană se autoguvernează independent prin legile și regulamentele adoptate de Sinod, precum și prin regulile adoptate de alte organe cu drept de autoguvernare ale Bisericii. Articolul 65 Prezentul statut poate fi modificat printr-o decizie a Sinodului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. ----
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196910_a_198239]
-
În vederea guvernării, organizării, supravegherii, respectiv aplicării disciplinei, mai multe parohii formează protopopiate, mai multe protopopiate formează eparhii, iar eparhiile formează Biserica Reformată din România. ... (4) Biserica Reformată din România, parohiile, protopopiatele și eparhiile ei sunt persoane juridice cu drept de autoguvernare. ... (5) Înființarea parohiilor se face prin voința exprimată a credincioșilor reformați care trăiesc pe un teritoriu administrativ delimitat, cu aprobarea forurilor bisericești superioare. Parohiile se desființează în cazul în care nu își mai pot îndeplini scopul pentru care au fost
STATUTUL din 20 februarie 2008 Bisericii Reformate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195614_a_196943]