509 matches
-
Sarah Kane, nu m-am mirat. Cred că, mai ales după Woyzeck, modul acesta de a vorbi despre iubire și ură, despre sexualitate și senzualitate, despre noi, despre clișee de tot felul, modul acesta care, din text, încorporează ironia și autoironia este cel mai nimerit, mai firesc pentru simțul estetic, puternic și expresiv în zona asta acum, a lui Măniuțiu. Pentru ce înseamnă să-i seduci pe actori, pe spectatori și să-i duci, ca într-o transă, spre fizic, spre
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
într- un mod extravagant o structură. Pe această linie a poeziei, mai atentă la limbajul imaginilor decît la cel al cuvintelor, modelul e Ilarie Voronca - depășit, însă, prin uimitorul organicism al vizionarismului cărtărescian. În Ninge peste Gara de Nord, după o mică autoironie de intro („băgai de seamă că m-am înălțat”, „mă ridicam solemn”), începe „nebunia” poetică, cu atît mai izbitoare cu cît distan- țarea de cotidian și de tranzitivitatea „optzecistă” e mai pronunțată. Se face auzit „plescăitul de sînge al mării
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
ce iubește sedentarismul, a unui bucureștean ce-și declară pentru oraș dragosteura. Între reveniri și marginalii la miturile lui Don Juan, Narcis și barbari, Octavian Paler strecoară gânduri despre bătrânețe; ele au farmecul notațiilor lui Livius Ciocârlie, prinse în categoria autoironiei vindicative. Bătrânețea nu are nevoie de modestie, crede naratorul, iar înțelepciunea vârstei e expirată, câtă vreme seninătatea lipsește. Conferințele, trebuie spus, sunt ținute în fața moliilor - simboluri ale degradării și singurătății -, pe care naratorul le tratează cu ironie. Probabil că ele
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
căuta, cu neostenită fervoare, identitatea adâncă a ființei sale. Tema falsului, a raportului dintre adevăr și minciună, dintre autenticitate și inautenticitate capătă un contur lămurit, pregnant în poezia Hau hau, în care accentul etic e fluidizat de inserțiile ironiei și autoironiei: „Oh bietul adevăr bolnav de gâlci/ se culcă-n grâu și se trezește-n bâlci...”. Cert este că poetul are pe deplin conștiința degradării universului; adevărul decade în minciună, frumosul este în disoluție, lucrurile și-au pierdut ponderea semnificativă, ființele
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
se fi lăsat pe mâna altora. De ce să scrie alții despre cum este el când o poate face el însuși în deplină cunoștință de cauză? Deslușim, ca peste tot la Barbu Cioculescu, amestecul de registre: amuzament și gravitate, ironie și autoironie, umor și tristețe: „Altcum, sentimentul nimicniciei omenești să fi fost atât de puternic încât, scriind, în timp, cam despre orice, tocmai despre mine să nu scriu nimic? Să las pe alții să vorbească despre misteriosul meu farmec, în termenii comuni
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
Demeter a trecut la descifrarea și popularizarea nemaipomenitei teorii de obținere a aurului din murdăria umană, fiindcă „Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin... Ori rahatul e ceva omenesc...!”, gândea fericitul și norocosul căutător prin gunoaie. Ironia și autoironia sunt de-a dreptul întristătoare, în acest caz, dragi cititori .Puteți desluși în această parabolă ideea că noi, românii, proprietarii bogățiilor de la ROȘIA MONTANĂ, am dat aurul și platina unor străini, care ne-au dat în schimb un mare ...rahat
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
cu cârnați ardelenești tradiționali, drept răsplată pentru prestația sa fulminantă, în fața dușmanilor poporului, adică, în fața nenorociților de critici. În celelalte povestiri înspumate în tragismul lor intrinsec, George Terziu cultivă hazardul și absurdul cu abilitate, căzând de bună voie în butaforie, autoironia și comicăria de care dau dovadă el și personajele sale îndulcind, într-un fel, absurdul și alienarea care străbat România de la Nistru pân’ la Tisa... Daniel, personajul din „Afacerea”, zice autorul, „nu era prost”. Păi, cum să fie prost un
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
flăcări cu inima mea / Care pândește dintr-un vagon de cristal” - este și ea încărcată de sugestii de reflexivitate care duc la ultima gară și ultima stație „În marele oraș al iubirii”. (Timpul șoptit). Nu lipsește nici umorul mușcător și autoironia, în poezia „De ce bat clopotele, Ioane?!” Din toate cele strânse într-o viață, poetului nu i-a rămas decât „cana de lacrimi”, pe lângă „un munte de fapte / Și patimi”; „un album cu fotografii mișcate”, câteva „Bucăți de viață și stele
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
Timp de decade întregi, intelectualitatea a dus greul luptei de eliberare... Până astăzi au rămas uniți scriitorii, redactorii, artiștii, dascălii... Ei rămân avangarda luptei de eliberare a țării. Robust, bine așezat la vorbă, (poate și un pic hâtru), cu o autoironie fină, mânuitor desăvârșit al cuvintelor din graiul său neaoș, Vasile Șoimaru nu scapă nicicum neobservat - poate și datorită figurii sale, care aduce mult cu a unui răzeș sadea, așa cum ne place nouă să-i evocăm pe răzeșii din vremea lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
continuase, apoi, cu un rictus dezamăgit, care Îi făcea și mai palidă fizionomia asiatică. Un tip interesant acest japonez cu nume de munte, el, care era o palmă de om. Ajunsese În Centru În urma unei revelații mistice, cum numea cu autoironie Întâmplarea care Îl determinase să spună da propunerii mai mult exotice decât incitante pe care i-o făcuse un necunoscut Într-un moment când activitatea lui profesională cumula toate premisele afirmării strălucite În elita fizicienilor lumii. Absolvise examenul de doctorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
limbajul, mai ales in poezia Delta : „ serile de iulie / înotau spre mal / țânțari purtau pe brațe / ... / tu / nu / spălai tacâmuri vase / nu / făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă / nu / storceai lamai în apă / nu / puneai mentă în ceai “. Ironia și autoironia pot guverna poezii întregi : Negocieri, Stagiatura, Necroza, Ziarul, Delta, Neliniște, sau pot fi episodice : „ rambursați icarul îndrăgostitului și poetului “ ( Am visat ). Cuvintele nu sunt doar instrumente ale comunicării, ci într-un univers dens în care totul semnifică, ele trec din
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Acasa > Cultural > Vizual > DOREL SCHOR - EDUARD MATTES - IRONIA ȘI AUTOIRONIA Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului O vorbă de demult susține, pe bună dreptate, că dacă cineva nu știe să râdă de sine, vor avea grijă să o facă alții. Oamenii
IRONIA ŞI AUTOIRONIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363222_a_364551]
-
Eduard Mattes are drept de viață și de moarte asupra noastră. Este, dacă vreți, o serioasă atenționare, îmbrăcată în haina ușoară a glumei. Dar nu numai! Am lăsat intenționat la urmă ideia cu care am început aceste rânduri. Ironia și autoironia, iluzia absurdului, situația contorsionată a adevărului dar și sugestia că artistul preferă să "zboare" pe căile imaginației. Este exact ceace fac mai toți creatorii, indiferent de gen, stil și metodă. Este, probabil, secretul lui Eduard care reușește mereu să ne
IRONIA ŞI AUTOIRONIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363222_a_364551]
-
ziar, cu o fotografie de esență a simplicității și nu în ultimul rând, cu o caricatură venită exact la timpul și la locul potrivit. ------------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel mai 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - EDUARD MATTES - IRONIA ȘI AUTOIRONIA / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul VII, 19 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IRONIA ŞI AUTOIRONIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363222_a_364551]
-
de creație culturală, extrem de valoroasă, pe care a generat-o Noul Val al cinematografiei românești, contribuie la promovarea imaginii României, prin familiarizarea iubitorilor de film din capitală SUA cu cele mai recent premiate producții cinematografice românești. Pline de umor și autoironie, dar prezentând, în același timp, și situații dramatice, filmele înfățișează povești de viață care vor arăta publicului american o dezvoltare de excepție a artei cinematografice”, consideră ambasadorul României la Washington, George Cristian Maior. „Începând cu finalul anilor 1990, un grup
WASHINGTON DC MAI-IUNIE 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363220_a_364549]
-
consacrat, ca să zic astfel, pe Râul Constantinescu („Extra muros”, „Ceas fără limbi persistă memoria”, „Spirit liber pe culmi” ș.c.l.). Pe de altă parte, cartea cuprinde destule poezii în registru cotidianist în care apare recuzita curentă a promoțiilor transmoderne: autoironia, cinismul, lectură placida a realului, ticăiala, lehamitea în reluări ludice etc. Firește, sunt bucăți citabile, unele de-a dreptul delectabile, încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
fond religios, acestea sunt prezentate adesea într-o viziune proprie, liberă, în care se strecoară și un ușor iz maramureșean, căci Baia Sprie este locul ivirii sale pe pământ. Întâlnim adesea imagini plastice prin care reliefează trăsături omenești, uneori cu autoironie, precum cele trei poeme intitulate „Trântorul”. Acest fenomen artistico-religios este un important complex specific vieții spirituale, mai ales în lumea satului românesc. Asemenea poezii nu se află izolate, unele se completează cu muzică devenind cântări de strană, altele se asociază
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
des mouettes”, lucrări murale și de ambient: „Prometeu”, „Rugby Club”, „Del Blue”, „Zodiac”, „Mărul început”, „French cancan in Balcani”, activitățile de restaurare, pictură și decor al unor biserici. Toate acestea, merg către o concretizare a unui stil personal, „andrișaniesco-plebean”, cu autoironie și efort asumat. Îmi întorc privirile spre un grup de tablori de o eleganță coloristică deosebită, un transfer de suflet spre „acasă”, un dor așezat printre dealurile ce au căpătat gust de pamânt reavăn, de grâu copt și fân cosit
CALATORIA DE LA SACRIFICIU SPRE BLASFEMIE SI RETUR, CU FLORINEL-CONSTANTIN ANDRISAN de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367169_a_368498]
-
biruința elementului spiritual asupra celui profan. Tristețea și calmul versurilor Victoriței Duțu se manifestă în redarea propriilor trăiri interioare. “O undă de șoc/face ca totul/să se inverseze/și în loc să/privesc înainte/privesc înapoi”, spune poeta, cu o ușoară autoironie. Un element distinctiv în poezia sa este și alternanța răsărit-apus, care ne trimite cu gândul la actul închinării. Soarele, astrul zilei, este simbolul binelui, al vieții, al puterii creatoare, al mântuirii, al spiritualității. Noaptea, cu tenebrele ei, evocă răul, spaimele
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
poetului de locurile natale. Vorbitorii au scos în evidență miza filozofică și dimensiunea teozofică a acesteia, gingășia și tandrețea versurilor și au considerat-o „un elogiu al cotidianului rupt de banal și în același timp o detașare de el prin autoironie”. A fost apreciat talentul poetului „de a crea imagini în poezie”, îndemânarea cu care abordează discursul poetic modern, virtuozitatea cu care concentrează ideea în poemul scurt. Cu alte cuvinte, evenimentul în sine a subliniat locul și valoarea scriitorului Eugen D.
„MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349653_a_350982]
-
rubrică. Pe a mea am intitulat-o „Gândire ovariană”. Dar cum așa, pregăteați o revistă literar-medicală?, veți sări în stilul vostru ce v-a consacrat, Revistologi Retrofuturiști Bombacronogeni Dumneavoastră. Nici pomeneală! Dar cum am avut mereu pregătită o porție de autoironie, mi se părea normal să o fac publică. Simțindu-mă vinovată - și punându-mi întrebarea de bun simț dacă o rubrică numită așa are ce căuta într-o revistă gravă, între timp criticul Gheorghe Glodeanu acceptase să o conducă - am
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
alaiul feminin și să gândești ovarian, dacă Cel de Sus atât a putut face pentru roabele sale care nu știu să țină sacul. Consolarea voastră, chiar și tardiv-decenială îmi face bine. Mulțam! Devenisem tristă, titlul ales de mine, încărcat de autoironie și de dorința de a-mi scuza stângăciile, m-a trădat. De fapt doreai să te pui cu totul și cu totul la adăpostul lui, veți puncta, Apriliștieni Bolunjiști Bobdărici. Dacă vă voi spune că am fost atât de afectată
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
bată aerul rece pentru a grăbi deplasarea. Constată că nu-l mai ascultau. Dimpotrivă, se depărtară de trup, cu palmele închegate spre spate. Se lăsă așa, dându-și seama că poziția era mai prielnică. Își spuse în gând, cu ușoară autoironie: regresez. Și omul-pasăre își contiuă înaintarea fără să-și mai poată controla viteza. Deși nu depunea nici un efort, osteni. Își trase pleoapele, apărând ochii de lumina ce-o difuza corpul. Era aproape ațipit când simți o unduire care îi frisonă
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
cu efecte stranii care potențează cauza. Mai sunt și aparte-urile, autopersiflările din veșnicele monoloage. Interesant de remarcat e faptul că aceste personaje practică un soi de monolog interior, ori de câte ori se confruntă cu câte o problemă și reacționează cu oarecare autoironie și umor față de propriile lor reacții, ca să-și limpezească mai bine situația. Acesta este și un bun prilej de remember, de aducere în prezent a unor manifestări și evenimente din trecut. De parcă s-ar fi spovedit unui interlocutor de încredere
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
am fost și nu sunt un om închinat la icoane” cu Sfântul Munte Athos, patria călugărilor și țara monahilor - Grădina Maicii Domnului. ) Pelerin din întâmplare pe colinele athonite, Dan C. Mihăilescu povestește cu multă sensibilitate, dar și cu umor și autoironie, despre lumea monahală ce i se dezvăluie. Autorul nu este un credincios practicant, gata să primească cu inimă deschisă toate rânduielile din obștile Sfântului Munte. Recunoaște că este incapabil să îngenuncheze la slujbe, dar și jenat că toți cei din
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]