19,431 matches
-
democrația produce efecte perverse: conținutul legii poate fi diferit de numele ei, legea poate fi bună dar să nu se aplice, ori poate să dea rezultate opuse celor intenționate de legislator. Inamovibilitatea judecătorilor, atât de democratică, le protejează unora necinstea, autonomia școlilor generează dezmăț. Profesori, și nu puțini, își țin orele (cursurile) când și dacă vor, alții (sau aceiași) dau meditații plătite propriilor lor elevi, cer bani pentru note... În facultăți, la examene, la fel. Sunt numai exemple, bineînțeles. Cel mai
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
mașina de scris, toate senzațiile, amintirile, fantasmele, fragmentele de discurs se aliniază. Între toate aceste coordonate se pune un semn ale egalității, se instalează o sinonimie ontologică. Lucrurile sunt plasate într-un no man's land ideatic, unde își pierd autonomia și contururile și apar diverse contaminări, melanjuri." [...] "eu?", mă pronunț, "eu!", mă imaginez redus la simpla pronunție, "eu!eu!eu!", tac, însă scriu, asta fac. Sînt foarte viu! Chiar vioi. Aerul matinal îmi stimulează starea de înviorare pe care mi-
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
niciodată ce vor cu... aia... realismul lor socialist... un produs contrafăcut, o minciună, dragul meu domn... ceva atît de fals... Ori eu... mie să nu-mi dicteze nimeni ce și cum să scriu... eu mă consideram unealta harului... pentru mine autonomia esteticului este... O.G.: Din nou vă întoarceți la... I.P.:Pe mine nu m-a atins mojicia nimănui! Da, din nou îl evoc pe Lovinescu... ambientul de la "Zburătorul" a fost o minune... ce amfitrion desăvîrșit și sobru... își întîmpina invitații
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Zaciu, dar despre care nu știu nimic), culegere impozantă de eseuri critice, referitoare la mari opere românești și străine din acest secol, care pleda atît pentru o "direcție nouă" în critica literară, împotriva curentului călinescian la modă, cît și pentru "autonomia eseului", idee, în schimb, în plină vogă în partea a doua a deceniului cu pricina. Autorul nu aparținea generației de tineri critici. Biografiile noastre nu semănau. Născut la 26 ianuarie 1925, Nicolae Balotă, aflat astăzi la 75 de ani, nu
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
cu mult mai serioasă decît a noastră. Vorbea despre lucruri care nouă nu ne erau, pur și simplu, necunoscute, dar inaccesibile. Spiritul însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
mă citi. nu mă citi.// tremură cîntarul infirmului: poemele își vînd/ măruntaiele în plină stradă" (Șase versuri de dus și întors). O dialectică asemănătoare apare în alt poem, ale cărui motive sînt eternizarea (fixarea) fenomenalului în limbajul liric, tendința de autonomie a acestuia pe calea obscurizării, instaurarea Formei, "lăuntrul" flamboaiant al poeziei, mixtura, ca și inevitabilă, de ridicol și sublim pe care o implică postura poetului: "copaci de sînteți vouă vă vorbesc/ și frunzele n-o să vă mai cadă.// vreau să
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
din UDMR nu dau nici un semn că vor să iasă de la guvernare, deși, măcar pentru logică d-lui Cristoiu, extremiștii de moderați ar fi trebuit să plece din coaliția de la putere, ca să probeze că nu le stă mintea decît la autonomii trădătoare. * Un alt gînditor, dar de cu totul altă extracție, Marius Țuca, trage și el, la ANTENĂ 1, semnale de alarmă împotriva UDMR, dar fără a-și obosi mintea cu întrebarea cît poate fi de autonomist un mesaj extremist venit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
ideile maioresciene. Se știe că primul nostru critic a fost filosof și logician. Critică lui era metalingvistica. Deși a făcut unele observații referitoare la limba (batjocorea sarcastic diminutivele romanticilor), critică lui a rămas ideologică, abstractă, sprijinită pe cîteva concepte clare (autonomia esteticului, între ele) de natură teoretică. Maiorescu n-avea plăcerea textului. Așadar, nici a verbalității. Frigiditatea această pare a se fi transmis criticilor următori, clasați de Lovinescu, o jumătate de secol mai tîrziu, în trei generații maioresciene. Le-am putea
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
numai o expozitie în două registre, ci și o carte-album care poate fi citită/privită în orice sens: că un volum de versuri cu imagini de sine stătătoare sau un catalog color ritmat de texte lirice perfect autonome. Însă dincolo de autonomia celor două limbaje, dar și dincolo de convergență lor ultima, există ceva imediat care le unește indestructibil: proiectul iconografic. Ambele artiste adopta în reprezentare o convenție figurativa, după cum în aceeași măsură se privesc reciproc, se portretizează recognoscibil sau generic și se
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
din războiul sîrbo-croat și să ne amintim martie 1990, Tg. Mureș, România. Această parte a lumii poartă în pîntecul sau monștri încă nenăscuți. Și acum, minoritatea albaneză din Șerbia care este majoritate în Kosovo. Acordarea încă în anii ^70 a autonomiei provinciei Kosovo a grăbit formarea unei nomenklaturi locale, nomenklatură care participă în felul său la administrarea Iugoslaviei dar mai ales la consolidarea relațiilor de tip comunisto-feudal în propria zona. O trecere în revistă a motivelor vizibile care au generat conflictul
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
gunoi a istoriei! Acesta e un lucru clar. După cum la fel de clar e că, imediat după moartea lui Tito, sârbii majoritari au dus o continuă politică de provocare la adresa celorlalte etnii. Decizia dictatoriala de a restrânge drastic, până la anulare, în 1989, autonomia provinciilor Kosovo și Vojvodina, locuite, în majoritate, de ne-sârbi, a constituit momentul în care politică naționalistă iresponsabilă a aprins fitilul butoiului cu pulbere care-a explodat în martie 1999. Or, pentru asta nu poate fi învinuit Occidentul! Dimpotrivă. Bunăstarea
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
printr-unul, juvenil, al răzvrătirii, dar n-ar respira nicidecum un aer confortabil de parteneriat. Acel aer pe care expoziția româno-belgiană îl respira în mod legitim, pentru că ea nu pornește de la ideea unei anumite dependente, ci de la aceea a deplinei autonomii în ceea ce privește legăturile directe. O asemenea expoziție, ce cuprinde două școli care se raportează cam în aceleași fel la marile centre artistice europene, are același caracter și, în consecință, aceleași libertăți, ca și o expozitie româno- sau belgiano-bulgară, -albaneză, -sîrbă ș.
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
este Diplomat al Academiei de Bellerate din București, dar a urmat și cursuri paralele de medicină și de filosofie. Membru fondator al UAP, participă, între 1950-1969, la diverse expoziții de stat în țară și în străinătate. Pentru o mai mare autonomie, între anii 1964-1969 desfășoară în paralel o intensă activitate publicistica și de critică plastică, în presă și la radio-televiziune. Publică la Editură Meridiane (1966), volumul de estetică intitulat Culoarea - suflet și rețină. În 1968 i se conferă ordinul "Meritul cultural
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
cuvinte, duce o viață pămînteasca fabuloasă, deși, sau tocmai pentru că el nu mai atinge niciodată pămîntul. Odată acceptată această convenție care nu te invită să plusezi prea mult imaginativ, pentru că e interesant dozata pe parcursul cărții (lumea din copaci capătă treptat autonomie, pe masura ce baronul e în largul lui în ea), orice devine posibil. Și nici măcar nu-și mai dai seama că plutești în derivă imaginației. Pirați, un neam de nobili exilați, toți trăitori în copaci, lojă masonica, o fetiță prea deșteaptă pentru
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
neașteptate) a fost conducătorul de fapt al țării, mai puternic fiind decît chiar regele Ferdinand, a procedat prin nesocotirea indicațiilor condiționate ale Conferinței de la Paris. Dl. Sorin Alexandrescu numește asta, pe drept, "cecitatea" lui Brătianu. El a refuzat, cu superbie, autonomia regionalista, înfăptuind repede (prea repede) centralizarea integrală a țarii prin legi, reforme, legea învățămîntului din 1922, instituții. E adevărat, crede autorul nostru, prin această "cecitate" s-a înfăptuit unificarea politică a țării, încît guvernarea liberală din 1922-1926, desi n-a
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
de istoria literară: ca domeniu al celui mai strict determinism, o respingeam an numele unei critici literare cât mai libere de ideologie și ăntemeiată pe valori. Negarea istoricității nu era atunci posibilă decât prin crearea unui alibi puternic și anume autonomia esteticului. Aparent, cel putin o vreme, generația noastră a combătut doar formă primitivă a istoricismului, botezata oarecum impropriu sociologism vulgar, și tot acel exces documentarist provenit din lipsă interpretării și a judecății critice. an fond, miza era mai importantă, chiar dacă
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
anilor '50, principalul instrument de apărare ămpotriva "literaturii de partid", mai exact ămpotriva transformării literaturii an propagandă. Re-nasterea literaturii române de dupa ănceputul anilor '60 nu poate fi ănteleasă dacă nu se ține seama de progresivă ănăltare a acestui zid ăntre "autonomia esteticului" și "totalitarismul propagandistic". Un zid (sau o cortina) prin care se explică an bună măsură eșecul practic al ăncercării de revenire la stalinism cultural din iulie 1971. Mai mult: la adăpostul primatului "valorii estetice", literatura română de dupa 1971 s-
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Ioan analizează pe larg impactul ortodoxismului (cu alte cuvinte al discursului religios) și cel al realismului socialist (discursul politico-ideologic) asupra arhitecturii. Discuția nu este lipsită de interes, din moment ce în contextul socio-politic respectiv nu se putea vorbi în nici un caz de autonomie estetică, atât etnicul, cât și sacrul fiind desfigurate de ideologia ateista și naționalistă a regimului comunist. Interesantă, îndrăzneață (și pentru mulți, surprinzătoare) ni se pare și paralelă pe care autorul o trasează între arhitectură realist-socialistă (specifică pentru Europa de Est de până la
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
elitelor în crearea enormei confuzii de criterii și valori de după căderea regimului comunist a fost și este unul pe masura importanței lor: imens. Două fuseseră sub comunism, începînd de prin anii ă60, marile cîștiguri ale spiritului critic: realizarea unei certe autonomii în raport cu spiritul de partid unic și dobîndirea unei credibilități populare ce nu a încetat să crească pînă chiar în momentul în care vechiul regim avea să se prăbușească. De altfel, în primele echipe de înlocuire a puterii înlăturate s-au
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
a puterii înlăturate s-au aflat, si la nivel național, si la nivel local, numeroși reprezentanți ai elitei intelectuale de formație umanista, cunoscuți, aureolați de un mare prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de gîndire s-a prefăcut în militantism propagandistic, discernămîntul a fost surclasat de adeziuni oportuniste în ordine politică și conformiste
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
de care erau legate și aspirațiile către libertate ale patriei sale" (p. XXII). Așa se face că, investit domn al Moldovei în noiembrie 1710, Dimitrie Cantemir s-a îndreptat curând spre alianță secretă cu Rusia (aprilie 1711), în speranța obținerii autonomiei depline a țării și redobândirii teritoriilor ocupate de turci în secolele precedente, dar - cum se știe - campania de la Prut, insuficient pregătită a lui Petru I, sprijinit de oastea moldoveneasca (11-22 iulie), s-a încheiat cu un eșec. În aceste condiții
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
care le poate aștepta un cărturar: admirația contemporanilor și a posterității, dar mai ales confirmarea hotărâtoare a istoriei" (p. XXV): în secolul următor, țările sud-est europene, între care un loc de seamă îl ocupă România, și-au extins sau câștigat autonomia până la independența deplină. Între alte scrieri, încheiate sau elaborate în Rusia, tripticul major, care i-a asigurat gloria postuma, este constituit din: Incrementa et Decrementa Aulae Othmannicae, începută - potrivit precizărilor aduse de Andrei Pippidi - în limba greacă, la Constantinopol, în
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mijlocirea unor mărci iconice, clar marcate, arta poate fi mai ușor supravegheată și dirijata: "Autoritățile comuniste sau cele fasciste și-au dat repede seama că mișcarea culturală începută în Europa o dată cu romantismul, accentuată o dată cu ăarta pentru artă și cu proclamarea autonomiei esteticului, reprezenta principalul adversar teoretic. Autonomizarea expresiei artistice înseamnă cantonarea deciziilor estetice în lumea unei elite; de aici virulenta atacurilor contra artei decadente sau ărupte de poporă. Și aceasta nu din cauza că masele populare ar fi fost astfel lipsite de
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
abuziv), conform teoriei lui Georges Bataille ne rămîne erotismul. Înțeles nu că dragoste fizică, și nici iubire pur și simplu, ci mai degrabă ca energie supremă prin care noi, ca ființe eminamente singure și distincte, individuate pînă la limitele unei autonomii copleșitor de insolitante, ne aruncăm, la propriu și la figurat, în brațele Celuilalt. Erotismul este o carte superbă, manual de gîndire filozofica sub semnul unei alte vîrste a filozofiei decît cea de pînă la al doilea război mondial, dar deopotrivă
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]