19,017 matches
-
pentru o viață desăvârșită „în Hristos”. Izvorul și caracterul eshatologic al moralei creștine nu îl constituie nici persoana umană și nici comuniunea persoanelor (societatea). Morala creștină nu este nici autonomă și nici heteronomă, ea este o teonomie divino-umană, adică o autonomie teonomă. Credinciosul virtuos (Sfântul) cu alte cuvinte, cel care are comuniune cu Dumnezeu și se împărtășește de darurile lui, fiind îmbrăcat cu Sfântul Duh, constituie măsura Moralei creștine. Omul este cu adevărat liber numai lângă Libertate, și dacă se află
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
comparație cu ce epocă mitică în care poporul era bine informat, iar liderii motivați de bune intenții și onestitate, mă întreb?). Remarc, doar, că votul pro-Brexit a fost surprinzător, iar posibilitatea unui Brexit „soft” datorită unei aparente „tehnicalități” legale - deși autonomia justiției britanice față de UE a fost parte din platforma campaniei Leave - fără îndoială va ascunde surprize. Când a fost numită prim-ministru, Theresa May a declarat, emfatic și tautologic, că „Brexit means Brexit”. Right now, no-one knows what that means
Poporul votează, judecătorii anulează? Ce înseamnă decizia Înaltei Curți a Angliei pentru Brexit by https://republica.ro/poporul-voteaza-judecatorii-anuleaza-ce-inseamna-decizia-inaltei-curti-a-angliei-pentru-brexit [Corola-blog/BlogPost/338636_a_339965]
-
se organizeze potrivit statutelor proprii, în condițiile legii; Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât forma autonomiei Bisericii față de Stat, cât și intensitatea sau dinamica
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât forma autonomiei Bisericii față de Stat, cât și intensitatea sau dinamica sprijinului acordat de către Stat Bisericii au variat de la un principe - domnitor la altul și de la o epocă la alta, astfel încât existau mari diferențe între modul de abordare și de tratare a Bisericii
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
și de tratare a Bisericii de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (sec. XV) de pildă, care a înmulțit averile mănăstirilor, în comparație cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a secularizat sau etatizat averile mănăstirești (sec. XIX), asigurând totuși salarizarea clerului. Tradiția autonomiei Bisericii față de Stat și a sprijinului Statului față de Biserică a fost menținută într-o formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste România nu prevedea expres o separație între Stat
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste România nu prevedea expres o separație între Stat și Biserică 2, iar Statul acorda un sprijin financiar minimal pentru salariile preoților. Desigur, autonomia cultelor în regimul communist era foarte limitată, iar controlul Statului asupra lor era foarte sever, opresiv, fiindcă ateismul era o ideologie oficială de Stat. Studii recente arată că Biserica n-a fost niciodată deplin autonomă față de Stat și nu a
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
noua Lege a Cultelor se concretizează prin aceea că există posibilitatea parteneriatelor sociale de interes comun încheiate între Stat și Biserică sau Culte (art. 9, alin. 5). În acest sens, se trece de la simpla respectare a libertății religioase și a autonomiei cultelor la cooperarea - parteneriat social dintre Stat și Biserică în viața societății românești. Tot în această privință se menționează și faptul că Statul sprijină activitatea cultelor ca furnizori de servicii sociale (art. 10, alin. 6). Aceste relatări noi privind cooperarea
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
bătrânilor, a copiilor, a persoanelor defavorizate sau a celor cu dizabilități. Cu siguranță, toate aceste probleme ale societății românești nu sunt numai probleme sociale ale Statului ci și probleme pastorale ale Bisericii sau ale cultelor religioase. Cu alte cuvinte, libertatea - autonomia și egalitatea cultelor religioase față de Stat nu exclude coresponsabilitatea și cooperarea lor cu Statul, în rezolvarea problemelor majore și urgente ale societății românești actulae. În acest sens, tradiția trebuie înțeleasă ca fiind un proces dinamic al fidelității creatoare față de principiul
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
universitare. Diplomele pentru absolvenții unităților de învățământ confesional sunt recunoscute conform legii, pentru toate specializările. Toate cultele recunoscute în România au dreptul de a înființa unități de învățământ particular confesional, organizate de culte religioase. Unitățile de învățământ confesional dispun de autonomie organizatorică și funcțională potrivit statutelor și canoanelor lor și în conformitate cu prevederile legii. Personalul didactic din unitățile de învățământ teologic neintegrate în sistemul de stat se numește de către organele statutare ale cultului conform statulelor acestora. Salarizarea acestui personal se stabilește și
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
Între organizații separate între ele. La acest capitol trebuie evidențiată 1. relația conflictuală dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică (relație otrăvită de dispute patrimoniale); 2. relația de susținere reciprocă dintre cultele protestante (cum ar fi cooperarea din cadrul Alianței Evanghelice); 3. autonomie largă acordată comunităților locale (evidentă în mod deosebit la baptiști); 4. conflictele sporadice dintre comunitățile locale ale diferitelor culte. Acestea au fost foarte frecvente la sfârșitul secolului al XX-lea, în contextul transformărilor profunde prin care a trecut societatea românească
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
de firesc dimensiunea pozitivă a ființei,, renunțând la superficialitate, obediență, trufie și oportunism, dacă se va putea dezbăra completamente de balastul ideologiilor totalitare ori de alte naturi (mistice, discriminatorii etc.), având capacitatea de a-și desena, într-o stare de autonomie reală, necum simulată, drumul, sau dacă va deveni un alt soi de sclav încarcerat în hățișul unor modele de cârmuire planetară cu iz piramidal-ocult, dacă-și va îngloba organic memoria trecutului în substanța identității sale definitorii ori dacă va încerca
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
ei foste comuniste. Octavian D. CURPAȘ: Cum vedeți viitorul Belgiei, cele două entități existente vor putea conviețui în viitor? Care ar putea fi viitorul capitalei Bruxelles? Marina CONSTANTINOIU: Uniunea Europeană ar trebui să fie casa noastră, a tuturor. Și discuțiile despre autonomii și secesiuni să devină glume. Nesărate. Octavian D. CURPAȘ: Dacă înveți politica românească, lucrurile întotdeauna se complică, nu le mai dai de capăt și adesea te trezești că tot ce ai învățat nu mai e valabil, de azi pe mâine
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_marina_co_octavian_lupu_1346547763.html [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
multă ardoare că războiul se va sfârși curând. Zi de zi ne bucurăm de lucruri pe care nu noi ni le-am însușit prin meritele noastre doar, ci pentru că bravii noști frați români au luptat ca noi să le avem: autonomie, siguranță, democrație, învățământ gratuit și multe altele. Acestor exemple de oameni le mulțumim și sperăm să nu îi dezamăgim. Moartea lor nu a fost zadarnică. Dar există încă eroi de care ne mândrim că sunt în viață: EROII CARE LUPTᾸ
MĂRIUCA ZAHARIA-COPILUL CU SUFLETUL UNUI SOLDAT de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1396254238.html [Corola-blog/BlogPost/383404_a_384733]
-
iar altora le dăruiește puterea de recunoaștere vădită a binelui pe care îl doreau, printr-o simțire negrăită datorită împărtășirii de el”. (Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Răspunsuri către Talasie” 54, 12). „Adeseori, doctrinarii curentelor filosofice moderne au pretins pe seama limbajului o autonomie și o putere de sine stătătoare și deci totalitare, întrucât au avut în vedere doar exigențele formale, externe, ale acestuia. Însă, conform principiilor moralei creștine, adevărata problemă a conștiinței cu privire la cuvânt nu este câtuși de puțin aceea a modului rostirii
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_0.html [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
pot propaga în rândul tinerilor, atitudini disociale și antisociale. Adolescenții își afirmă sensibilitatea și creativitatea de a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii, care deseori vin în conflict cu normele adulților. Ei își impun astfel dorința de afirmare, de autonomie, considerând obediența o prejudecată ce trebuie depășită. De aceea, recurg la gesturi teribiliste, inițiind manifestări ostile pe care pedagogia clasică le etichetează ca acte delicvente. Astfel, unele fapte ale minorilor, deși încalcă normele de conviețuire morală, nu reprezintă infracțiuni din
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_potentialul_agresiv_al_elevilor_de_gim_gigi_stanciu_1336638900.html [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
creștini, iar pentru făptași și urmași lor nu va exista iertare, în vecii vecilor. Pentru a înțelege „cultul”, protejat de legislația multor țări și de curând și de România, sunt necesare cunoștințe privind „regulile” după care se „construiește” religia și autonomia ei în raport cu societatea. Și acest „cult” luptă pentru a câștiga adepți, nu tolerează „revizionismul”, are o „inchiziție” și ca în orice credință, sensibilitatea fidelilor nu poate fi înțeleasă decât de cei uniți de sacralizarea Holocaustului - izraeliții, protestanții și mai nou
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
realizăm, spre beneficiul nostru net, că există simbioza spirit al geometriei - spirit al fineței, cu termenii celebri ai lui Pascal (esprit de geometrie - esprit de finesse). Conceptele, cărțile, cursurile și intervențiile publice, pe teme care țin de ilustrarea și apărarea autonomiei și originalității gândirii, îi conferă Profesorului Eugen Negrici un statut unic pe care nu și-l poate disputa cu nimeni altcineva, un profil de luptător creativ cu dogmele, prejudecățile și inerțiile. Singurul său concurent, în această arenă a confruntării de
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495737742.html [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
Procesul jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ. Amploarea informării nu este un rezultat al diminuării ex-informării, ele
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ. Amploarea informării nu este un rezultat al diminuării ex-informării, ele se dezvolta împreuna și
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
se organizeze potrivit statutelor proprii, în condițiile legii; Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât forma autonomiei Bisericii față de Stat, cât și intensitatea sau dinamica
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_stat_biserica_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât forma autonomiei Bisericii față de Stat, cât și intensitatea sau dinamica sprijinului acordat de către Stat Bisericii au variat de la un principe - domnitor la altul și de la o epocă la alta, astfel încât existau mari diferențe între modul de abordare și de tratare a Bisericii
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_stat_biserica_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]
-
și de tratare a Bisericii de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (sec. XV) de pildă, care a înmulțit averile mănăstirilor, în comparație cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a secularizat sau etatizat averile mănăstirești (sec. XIX), asigurând totuși salarizarea clerului. Tradiția autonomiei Bisericii față de Stat și a sprijinului Statului față de Biserică a fost menținută într-o formă foarte redusă, minimală chiar și în timpul regimului comunist, deoarece Constituția Republicii Populare Române sau a Republicii Socialiste România nu prevedea expres o separație între Stat
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_stat_biserica_in_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]