332 matches
-
un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru a-și acoperi goliciunea și neputințele cunoașterii sale căzute, cultura ca pedeapsă pentru actul de autonomizare a omului, trebuie să devină o haină străvezie și țesută dintr-o singură bucată, asemenea cămășii lui Hristos. 11. Ekon-ul între vedere și contemplare, relație și participare În mod surprinzător, tema icoanei este unul din subiectele cele mai reprezentative pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
anglo-saxon, care, în ultimii trei sute de ani, s-au străduit să legitimeze, la nivel teoretic, o idee care, din punct de vedere empiric, este veche de când lumea: frica irațională de ceva... Pentru ca lectorul să înțeleagă mai în profunzime geneza și autonomizarea treptată a acestui tip cu totul special de proză artistică, îmi propun, în debutul primei părți a studiului, să dezambiguizez, semantic, conceptele de "teroare" și de "groază", precizând, simultan, de ce am ales să mă concentrez asupra primului termen, în detrimentul celui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vara este o copilă, iar sosirea toamnei echivalează cu iubirea pierdută. Deși la nivelul acestor versuri de început nu se poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind subordonată peisajului, se observă totuși câteva încercări izolate de autonomizare, ce se vor configura târziu, în Poemele verii, din 1964: „Și gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
contradictorii ale producției și reproducției intelectuale ș...ț" (pag. 180)., caracteristică junimismului în genere. Nu trebuie lăsate la o parte două capitole esențiale ale cărții: între academic și literar. Câmpul filosofic în perioada interbelică, paradoxul acestuia fiind că, la momentul autonomizării sale, "sistemul academic ajunge să contribuie la disoluția lumii pe care pretinde că o conservă ș...ț" și Modernizare și discurs identitar, care conține o discutare a noțiunilor de etnocentrism, naționalism și conștiință culturală și al impactului pe care modernizarea
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
Dirigent e rezultatul intrigilor lui Goga. În fond era o necesitate politică națională pentru unificarea reală a țării și pentru solidarizarea ei națională. O țară mare ca România postbelică nu putea îngădui două guverne, care ascundea, de fapt, tendința de autonomizare a Ardealului. Partidul Național al Românilor din Ardeal, în frunte cu Maniu și chiar Vaida-Voevod, nu se prea descurca în hățișul politic din Vechiul Regat. Or aici se hotărau, totuși, treburile politice ale României Mari. Sigur că partidele regățene nou
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
prin funcția lor practică, sînt materii brute, esențe constitutive ale lumii tangibile și, în esență, ele nu sînt disponibile pentru discursuri cochete și efecte ornamentale. Ele determină structuri, volume și tactilități, definesc spațiul și încorporează o sensibilitate frustă, însă refuză autonomizarea suprafețelor ca prezență în sine, bidimensională și opacă. Sub impactul noilor experiențe din spațiul artelor, mijlocite, în special, de tehnologiile noi, și în cadrul unei lecturi postmoderne a realului și, în particular, a expresiei în raport cu acesta, sculptorul și-a extins semnificativ
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
de multe ori, și destinele studenților noștri. Una fac în școală. Alta, după aceea. Transformarea condiției de creator din salahor ori chiar bricoleur în compozitor este un proces lung și dificil, cu luări de poziție incendiare, uneori violente. Drumul spre autonomizare este unul extrem de accidentat, plin de serioase zguduiri, de ieșiri patetice în rampă. Care sunt șansele studenților tăi după absolvirea cursurilor universitare? - Ca peste tot, tinerii compozitori sunt fiii unor vremuri potrivnice artei. Vicisitudinile sociale, economice constituie o grilă deosebit de
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
a autonomizat. Scriitorii, având conștiința de castă, au încercat să-și construiască propriul limbaj, care începe să se desprindă de limbajul prozaic și să se reflecte pe el însuși. Această modernizare a artei a dus, de fapt, la enclavizarea ei. Autonomizarea limbajului estetic duce la marginalizarea scriitorilor în societate. Ei nu se mai adresează publicului larg, încep să se citească între ei, iar oamenii simpli și de cultură medie nu îi mai înțeleg. Acest fapt a dus la valorizarea pozitivă în
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
absolut spectaculoase prin construcție și, în cazul lui Jecza, și prin dimensiuni, tipărite în condiții impecabile la Ideea Print din Cluj, un fel de pseudonim al artistului clujean Timotei Nădășan, marchează atît un episod expozițional propriu-zis, cît și tendința unei autonomizări editoriale, a construcției unui obiect în sine, ușor inteligibil dincolo de orice eveniment dat. Astfel, catalogul lui Marcel Lupșe, deși a însoțit o remarcabilă expoziție care a inaugurat galeriile Liceului ,,Corneliu Baba" din Bistrița, este, în esență, un obiect perfect autonom
Artă și parteneriat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16240_a_17565]
-
o presupune construcția unei societăți simple ("fără clase"), cu puține cîmpuri autonome. Numai că ancilaritatea asumată, "normală" într-un timp revolut, în contextul unui patrimoniu specific scăzut, poate produce opere cu valoare estetică, autentice, pe cînd practicată după evoluția și autonomizarea esteticii, în condițiile unei alte moșteniri specifice, nu creează decît sunete false, cel puțin pentru receptorul specializat. Puterea comunistă, din rațiuni propagandistice, e tentată să utilizeze capitalul simbolic al scriitorilor consacrați, însă în același timp le pretinde să cultive o
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
la rigoare, de-a face durerea omului la pierderea ființei dragi cu scenariile halucinante propuse de cercetători specializați în gesturi de înnobilare a atrocității: "Pentru bărbat și pentru femeie, pierderea mamei este o necesitate biologică și psihică, jalonul prim al autonomizării. Matricidul este o necesitate vitală a noastră, condiția sine qua non a individualizării, cu condiția ca ea să se petreacă într-o manieră optimală și să poată fi erotizată; fie că obiectul pierdut e regăsit ca obiect erotic (e cazul
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
cea mai lejeră textele clasice). Indiferent dacă autorul a fost sau nu la curent cu sursele la care face speculativă trimitere exegetul (frecvent, bunul simț ne dă un răspuns negativ), credem că ele pot fi invocate în virtutea unei concepții de autonomizare a operei față de creatorul său, opera depșășindu-i informațiile, intenționalitatea, conștiința operațională. Ea e compusă din straturi "la vedere" și din straturi disimulate, practic inepuizabile, care transmit insolite mesaje. Fiind de părere că sîntem cam "leneși la pricepere", vorba Sfîntului Pavel
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
pe seama căldurii extreme recenta și aberanta declarație a lui Tokes privind autonomia ținutului secuiesc. E ca și cum rotula și-ar declara autonomia față de genunchi. Balon de săpun lansat în contextul în care fosta provincie Kosovo a repurtat un succes diplomatic, fantasma autonomizării din Harghita și Covasna e parte a - se pare -inevitabilei turbări estivale a oamenilor publici din România, indiferent de naționalitate. În locul lor, m-ar preocupa rezultatele catastrofale în sfera atragerii de fonduri europene, pentru că altminteri, autonomi sau nu, riscăm să
Vara nebunilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6163_a_7488]
-
decât ocazia de a se manifesta a Poeziei". Eseistul este, de asemenea, înclinat să focalizeze trăsăturile fundamentale ale modernismului poetic, pe care îl distinge net de poeticile romantice sau clasiciste. Trăsătura esențială a poeziei moderne e aflată în procesul de autonomizare pe care limbajul poetic și-l apropriază: "Aceasta ar fi, așadar, caracteristica esențială a poeziei moderne: angajată într-un dramatic proces de autarhizare a Limbajului poetic - care vrea să se hrănească și să existe exclusiv pentru sine - dialectica ei, cultivând
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
prin funcția lor practică, sînt materii brute, esențe constitutive ale lumii tangibile și, în esență, ele nu sînt disponibile pentru discursuri cochete și efecte ornamentale. Ele determină structuri, volume și tactilități, definesc spațiul și încorporează o sensibilitate frustă, însă refuză autonomizarea suprafețelor ca prezență în sine, bidimensională și opacă. Sub impactul noilor experiențe din spațiul artelor, mijlocite, în special, de tehnologiile noi, și în cadrul unei lecturi postmoderne a realului și, în particular, a expresiei în raport cu acesta, sculptorul și-a extins semnificativ
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
dublă deschidere: pe de o parte, spre experiențele stricte ale contemporaneității europene, spre forma autonomă, desprinsă de orice model nemijlocit sau reper preexistent și, pe de altă parte, spre propriul său proiect, dar și al sculpturii noastre, în general, de autonomizare a limbajului și de redefinire a statuarului într-un sistem de gîndire nondiscursiv și nonfigurativ. Unirea de la Sebeș, 1966, sau compoziția Fără titlu, București, 1968, sînt edificatoare în acest sens, ele reprezentînd, cumva, negociarea cu arhaicul, cu universul primar, așa cum
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
pentru copiii străzii ce tranzitează adăpostul amintit. Acesta a fost deschis în toamna anului trecut, dar funcționează propriu-zis din această iarnă, găzduind până în prezent aproximativ 55 de copii proveniți de pe străzile Timișoarei. Serviciile de care beneficiază aceștia sunt: igienizare, alfabetizare, autonomizare, art-terapie, ludoterapie, socializare, consiliere, educație sexuală. MONICA DIANA PAVEL Asigurări sociale l Ghid practic pentru angajatori A văzut lumina tiparului volumul „Legislația de asigurări sociale - Ghid practic pentru angajatori“, redactat de Ștefana Aghergheloaei, secretar general al Casei Naționale de Pensii
Agenda2004-21-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282451_a_283780]
-
șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de secol. Din punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
aceeași temă care uneori se alcătuiește ca unitate, alteori nu.“ În frînturile de versuri împrăștiate prin manuscrisele eminesciene filologul „intrus“ Petru Creția întrezărește conturul unor poezii care, la Eminescu, n-au căpătat niciodată formă finală. Așa apar șaisprezece noi poeme, „autonomizări“ și „reconstituiri“. Sînt ele opera lui Eminescu? Sau cea a filologului-editor? Creția simte nevoia unei precizări: materialul poetic e în întregime al lui Eminescu și doar organizarea îi aparține editorului. Libertatea acestuia din urmă nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
poetic e în întregime al lui Eminescu și doar organizarea îi aparține editorului. Libertatea acestuia din urmă nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale. Prin autonomizare, Petru Creția înțelege acordarea de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca forme finale în ediția sa. E cazul, de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă. Sunt contradicțiile unor valorizări care privilegiază alte criterii. Dacă ar fi fost pe deplin consecvent cu sine, pe linia textualismului și a experimentalismului, a criteriului autonomizării eului poetic purificat de biografic, Marin Mincu ar fi lăsat deoparte cel puțin un sfert din poezia pe care a antologat-o și așa cu destulă exigență. Opțiunea lui Marin Mincu din antologia și din teoria sa despre poezie pentru
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
folosit - ba chiar mai des - și adverbul provenit din verb: "poa' vin cu o idee" (gameszone.ro); "poa' se cară" (colegi.ro); "poa' facem ceva" (misu.dc.ro); "poa' mă ginesc ăștia" (telenoiz). în ceea ce privește o eventuală evoluție spre fixare și autonomizare - asemenea celei care a produs adverbele parcă și cică - se pot face doar previziuni foarte prudente. Important nu este cît de des sînt scrise acum sudat grupurile de cuvinte - precum crecă, din exemplele de săptămîna trecută - pentru că respectiva grafie se
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
teoria computațională a minții umane și a construcției iconice mentale. În ce măsură evoluția tehnologiei actuale va justifica transplanturile benevole de soft și hard de la ființele uman la roboți (și vice-versa) rămîne de văzut. În orice caz, în argumentarea ipoteticului proces de autonomizare a roboților față de creatorii lor umani, poate fi adus și exemplul concret al insectelor-spion - microdispozitive articulate, concepute cu scopul înregistrării, transmisiei sau distrugerii de informații confidențiale. Astfel de ,organisme" robotice (cum sînt cele construite de Mark Tilden în laboratoarele federale
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
și neuro-net. Prima ar determina coordonarea motorie a insectei (cu precădere, mișcarea picioarelor), cea de a doua, procesarea stimulilor exteriori (prin intermediul implantării unui sistem computerizat ,neuronal"), care ajută la diferențierea mișcării. Pe de altă parte, în astfel de situații, prezumtiva autonomizare robotică poate fi subminată de dificultățile racordării mișcării la greutate: de pildă, deși există și ele în formă micro-robotică, muștele, albinele, fluturii și libelulele electronice nu pot încă zbura, nici măcar semi-autonom (adică prin comandă la distanță), din cauza greutății prea mari
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
faptul că e muritor îi anulează esențialitatea. Tot ce există în noi și nu ne obligă să ne sinucidem din disperare se cheamă spirit. Renașterea italiană, unde omul este situat în centrul universului, este eretică din punct de vedere creștin. Autonomizarea puterii omului este în sine demonică. Părerea mea este că omul cel mai semnificativ, de fapt singurul care este om, este homo religiosus. Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfăcută la grad biopsihic, omul e etern trist. Autonomia
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]