811 matches
-
liniște și relaxare profundă). Dacă hipnoza este o stare modificată de conștiință indusă de către o altă persoană, autohipnoza reprezintă o stare asemănătoare, dar pe care subiectul învață să și-o inducă singur. Autohipnoza, alături de relaxare, reprezintă o metodă de autoterapie, autoreglare a stărilor psihice și o modalitate de explorare creativă a Eului, în care subiectul își poate investiga lumea sa subiectivă și localiza dificultățile și problemele proprii, după care le poate rezolva singur, supunându- se propriilor autosugestii. Construirea autosugestiilor În vederea eficientizării
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de educație fizică și extrapolarea în scopul reinserției sociale; promovarea formelor de organizare a lecției care stimulează acționarea în echipă, acordarea de sarcini și atribuții în cadrul grupului de lucru; Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale; promovarea unor relații interpersonale pozitive, stimularea unui comportament moral în concordanță cu normele sociale, înțelegerea, acceptarea și recunoașterea ierarhiilor valorice, reconstrucția imaginii de sine. Activitatea numărul 1 - “Lovește și fugi mai departe” Obiectiv: Relaționarea interpersonală, în concordanță cu comportamentele
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
trebuie să circule mai mult decât jucătorii; se poate utiliza inițial, un inel cu dimensiuni mai mari și la o înălțime mai mică. Activitatea numărul 3 - “Marchează gol” Obiectiv: Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale. Resurse: 2 porți de dimensiuni reduse, 2 mingi de fotbal, fluier, cronometru Descriere: La fiecare poartă se formează cîte o echipă(3,4,5 coechipieri). Fiecare dintre aceștia are de executat format din două părți: prima parte este compusă
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
0,5 m; 4. după executarea șutului, trebuie alergat înainte de a vedea dacă s-a marcat gol, pentru recuperare mingii. Activitatea numărul 4 - “Driblează cât poți de repede” Obiectiv: Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale. Resurse: 10 jaloane, 2 porți de dimensiuni reduse, 2 mingi de fotbal, fluier, cronometru. Descriere: la fiecare poartă se formează cîte e echipă(3,4,5 coechipieri). Fiecare dintre aceștia are de executat un traseu format din două părți
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
de: relaționarea interpersonală, și extrapolarea în scopul reinserției sociale; promovarea formelor de organizare a lecției care stimulează acționarea în echipă, acordarea de sarcini și atribuții în cadrul grupului de lucru; stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale; promovarea unor relații interpersonale pozitive, stimularea unui comportament moral în concordanță cu normele sociale, înțelegerea, acceptarea și recunoașterea ierarhiilor valorice, reconstrucția imaginii de sine. Activitatea numărul 1 - “Fii cel mai rapid” Obiectiv: Promovarea unor relații interpersonale pozitive, stimularea unui
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
pentru echipa proprie. Activitatea numărul 2 - “Demonstrează îndemânarea” Obiectiv: Promovarea formelor de organizare a activității care stimulează acționarea în echipă, acordarea de sarcini și atribuții în cadrul grupului de lucru. Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale. Resurse: 5 biciclete, 24 jaloane, bandă delimitare, teren plat (L=50m; l=20m), cronometru, fluier. Descriere: Traseul ales este în formă de circuit, având în componență două linii drepte și două turnante. Înainte de începerea competiției, copiii au fost împărțiți
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
proprie. Activitatea numărul 3 - “Învață să joci fotbalul” Obiectiv: promovarea formelor de organizare a activității care stimulează acționarea în echipă, acordarea de sarcini și atribuții în cadrul grupului de lucru; stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale; Resurse: teren de fotbal (L=70m; l=25m), 10 jaloane, 22 tricouri- pieptăraș, cronometru, fluier. Derularea activității s-a realizat printr-o acțiune de familiarizare cu principalele procedee tehnice specifice jocului de fotbal, care s-a desfășurat prin colaborarea
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
SHEP (60) afirmă frecvența crescută până la 17,3% dintre cazuri, dar procentul ajunge până la 26% la populația peste 80 de ani (52). Mecanismul comun este reducerea sensibilității baroreceptorilor și a răspunsului hemodinamic la stimularea simpatică. Asociat intervine deficiența capacității de autoreglare a circulației cerebrale. Un studiu efectuat pe 3.522 de pacienți vârstnici (Honolulu Heart Program) consideră că hTAo este predictor al mortalității la 4 ani, care crește cu 18% pentru fiecare scădere cu 10 mmHg a TAS în ortostatism; efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
celulele polarizate și descărcate, completează insuficiențele electronice prin reîncărcarea bateriilor bioelectromagnetice și dispersează reziduurile celulare prin dizolvarea substanțelor vâscoase sau contaminate existente în fluidele corporale. Oxidează produsele reziduale metabolice otrăvitoare, îmbunătățește echilibrul energetic, eliberează mecanismul oxidării organice și cel al autoreglării și ajunge la plămâni și rinichi, la nivelul cărora este eliminat sau expirat complet. Meditatorii din toată lumea folosesc bețișoarele parfumate pentru a-și intensifica practica, datorită efectelor de echilibrare pe care le au asupra energiilor umane. Lemnul de santal este
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
În care le este atacat instrumentarul simbolic: În 1981 are loc ultimul Congres al Scriitorilor, iar din 1985 Întâlnirile Uniunii Scriitorilor sunt boicotate. În momentul În care producția autorizată de carte Înlocuiește producția vandabilă, cenzura capătă proporțiile unui fenomen de autoreglare a competiției pentru reprezentativitate. Decupajele textelor, topirile cărților, indexările oficiale sau secrete, confiscările unor manuscrise, epurările fizice sau simbolice de persoane, stigmatizările prin injurii În presa de scandal, malversațiunile economico-editoriale, evidența strictă a dosarelor și a instrumentelor de scris, sabotările
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
intelectuale și practice -caracter bilateral - în procesele instructive sunt implicați doi factori: educator-educat, între care trebuie să existe o colaborare perfectă pentru atingerea obiectivelor propuse; educatorul trebuie să aiba rol de conducător, iar elevul sa fie participant activ -caracter de autoreglare provenind din schimbul de informații profesor-elev, care apare pe parcursul procesului de învățământ(fenomenul de feed-back). Principiile didactice reprezintă normele generale care orientează conceperea, organizarea și desfășurarea procesului de predare-învățare. Acestea prezintă urmatoarele caracteristici : -caracter logic, deoarece exprimă raporturile esențiale și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
naturali (mediatori, ioni etc.). Pe baza unei vaste experiențe clinico-experimentale, Danielopolu a adus valoroase contribuții la studiul tonusului cardiovascular (1935), acțiunii specifice și nespecifice a medicamentelor (1943), amfotropismului zonelor reflexogene, reactivității organelor efectoare etc. Pasionat de încadrarea fenomenelor biologice de autoreglare și control în legi sau scheme, formulează cele trei legi fundamentale, care guvernează funcțiile organismului în condiții normale și patologice. Subliniind importanța ripostei compensatoare de natură simpatică sau parasimpatică atât la nivel central cât și periferic, Danielopolu introduce ideea autoreglării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoreglare și control în legi sau scheme, formulează cele trei legi fundamentale, care guvernează funcțiile organismului în condiții normale și patologice. Subliniind importanța ripostei compensatoare de natură simpatică sau parasimpatică atât la nivel central cât și periferic, Danielopolu introduce ideea autoreglării prin forțe antagoniste cu mult înainte de a se fi pus bazele teoretice ale ciberneticii, plasându-se astfel printre precursorii concepției biocibernetice. Afinitatea selectivă a mediatorilor chimici pentru anumite organe efectoare se datorește formațiunilor receptoare specifice mediației simpatice și parasimpatice. Existența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric. Acesta este reprezentat de plexurile viscerale mienteric, submucos și subseros ale tubului digestiv de la esofag la anus, prezintă un larg grad de independență anatomică și fiziologică și constituie cea de a treia componentă a sistemului nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
milioane numai în jejuno-ileon (Furness, 2008), ca principali constituenți ai plexurilor nervoase intraparietale mienteric (Auerbach) și submucos (Meissner), SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC. Componenta enterică a SNV controlează și coordonează întreaga activitate intrinsecă a tubului digestiv, începând cu autoreglarea motilității, secrețiilor și fenomenelor de absorbție și sfârșind cu vasomotricitatea locală și modularea răspunsurilor imune și endocrine. Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici sub formă de plexuri și microcircuite locale complexe, l-a determinat pe Gershon (1998) să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și precizări originale privind identificarea unităților eliberatoare de Ca2+ și relațiile dintre acestea și asocierile caveolo-reticulo-endoplasmatico-mitocondriale ale dilatațiilor proceselor celulare. Pe plan funcțional, cercetările respective deschid noi perspective studiilor fundamentale consacrate participării celulelor Cajal-like interstițiale la producerea mecanismelor complexe ale autoreglării semnalelor intercelulare generatoare de fenomene electrochimice de tip pacemaker și alte manifestări specifice locale (mecanice, secretorii, electrice, imunologice). I.2.2.13. Enteroglia Celulele enterogliale (CEG), descrise pentru prima dată de Dogiel în 1899 constituie componenta cea mai numeroasă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
termo-algezice) din întregul organism. De la nivelul organelor prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi ganglionari sau superiori cerebro-spinali care reglează pe cale neuroreflexă eferentă nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Ca acte fundamentale automate indispensabile autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative. Vasodilatația precoce de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate constituie un exemplu tipic din acest punct de vedere. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă a diverselor organe interne participă la producerea reflexelor vegetative viscerale, autoreglarea și menținerea în limite normale a funcțiilor specifice ale acestora. Organele interne deși sunt nedureroase în condiții normale, pot deveni hiperalgezice în diferite stări patologice ca urmare a lezării fibrelor senzitive A și C. Durerea viscerală directă sau proiectată (referită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lezării fibrelor senzitive A și C. Durerea viscerală directă sau proiectată (referită) diferă de cea somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron. Fiecare nerv senzitiv se ramifică într-un număr variabil de terminații dendritice, care se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediu extern. Aproape toate manifestările somato-vegetative sunt dependente de activitatea opusă și balansată a căilor nervoase eferente ale simpaticului toraco-lombar și parasimpaticului cranio-sacrat. Acestea realizează modularea și adaptarea activității organelor efectoare contractile și secretorii prin reacții neuroreflexe compensatoare de contracarare, autoreglare, apărare și adaptare la necesitățile variabile ale funcțiilor vitale (circulatorie, respiratorie, digestivă, excretorie, metabolică etc.), întregind componenta somatică voluntară. Atât comenzile plecate de la centrii superiori somatici, cât și reacțiile organo-vegetative reflexe însoțitoare declanșate de diverșii stimuli exogeni sau endogeni, antrenează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
solicitări normale sau patologice. Totodată, căile senzitivo-senzoriale viscerale îndeplinesc rol de primă verigă aferentă atât a arcurilor reflexe vegetative baroreceptoare, chemoreceptoare, voloreceptoare (cardiovasculare, respiratorii, gastro-intestinale etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara zonelor reflexogene implicate în autoreglarea funcțiilor vegetative specifice (cardiovasculare, respiratorii, renale, gastrointestinale), majoritatea organelor efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară conversia acestora în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-se organelor efectoare de la nivelul toracelui și abdomenului, supleează lipsa inervației parasimpatice în regiunea toraco-lombară. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebrospinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. Contrar sistemului nervos al vieții de relație, a cărui influență este limitată la musculatura scheletică, dualitatea simpatico-parasimpatică acționează asupra musculaturii netede viscerale, glandelor endocrine și exocrine din întregul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organe efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici sunt menționate în tabelul următor: Din tabel rezultă că efectele stimulării simpatice și parasimpatice realizează la nivelul majorității țesuturilor și organelor efectoare o stare de antagonism funcțional integrat și interdependent, ce asigură autoreglarea și restabilirea activității normale a organelor respective. Majoritatea organelor sunt însă controlate preodominant de unul dintre cele două sisteme. În unele cazuri, ca cel al organelor genitale, reacțiile simpatico-parasimpatice devin complementare, asigurând realizarea și finalizarea actului sexual. II.1.4
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din regiunea precordială. De aceea, durerea cardiacă este resimțită precordial și pe marginea cubitală a antebrațului. Numeroase alte exemple de durere reflectată oferă practica medicală. II.1.7. ROLUL INTEGRATIV AL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Funcțiile sistemului nervos vegetativ sunt de autoreglare și coordonare reflexă a activității organelor efectoare contractile și secretoare, în vederea menținerii în limite normale a constantelor biologice și adaptării organismului la condițiile variabile impuse de mediul extern sau intern. Contrar mușchiului striat, ca principală structură somatică care declanșează contracții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]