871 matches
-
de aceste «mașinării». Organismul omului e În așa fel organizat, Încît atunci cînd apare o dereglare, el nu are nevoie de altcineva care să-l regleze, ci se reglează singur. Adică, așa cum bine știi, organismul omului e un sistem cu autoreglare. În condiții de solicitare normală, organismul nu are nevoie ca să vină cineva să-l repare, pentru că el reușește să facă asta singur. Dar, cum am spus, asta se Întîmplă În condiții de solicitare normală. E destul de clar ceea ce vreau să
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
că «i-a scăzut benzina din rezervor», Înseamnă că nu a scăzut chiar de tot, nu? Bineînțeles că nu. Dacă energia organismului ar fi scăzut de tot, nu ar mai fi avut puterea să ne avertizeze. Fiind un sistem cu autoreglare, nu s-ar putea spune că e cumva normal ca organismul să aibă grijă să păstreze o cantitate de energie, așa cum se spune «pentru zile negre», adică un fel de rezervă pentru unele situații dificile? Cu siguranță că da. Organismul
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este însă greu de depistat în vreo țară. Fiecare dintre cele două sisteme era promovat de ideologii specifice. Capitalismul propovăduia acțiunea fără reproș a mecanismelor „mâinii invizibile”, respectiv reglarea și autoreglarea spontană a vieții economice (în mod deosebit a alocării resurselor), în timp ce socialismul era focalizat pe acțiunea conștientă a agenților economici, ghidați sau orientați ex-ante prin mecanismele planificării administrative - spontaneitatea era exclusă. Între cele două extreme s-a manifestat însă o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
globală a schimbărilor. Este inevitabilă, deci, îmbinarea managementului prin proiecte a marilor transformări reale radicale cu anticipările care motivează acțiunile agenților economici în condiții de incertitudine. În mod conștient sunt create premisele pentru introducerea și funcționarea mecanismelor de reglare și autoreglare macroeconomică spontană 20. 20 N. Nicolae Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, București, 1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
capitalist, adoptat de statele Europei Occidentale, Americii de Nord și de Japonia, bazat pe apropierea privată a resurselor productive, pe inexistența ierarhizării puterii economice și pe rolul decisiv al pârghiilor și instrumentelor pieței concurențiale (mai mult sau mai puțin perfecte) în reglarea (autoreglarea) fenomenelor economico-sociale. A fost o realitate evidentă că resorturile sistemului socialist au condus la rezultate nedorite, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai al populațiilor respective. Toate acestea au pus sub semnul îndoielii viabilitatea fundamentelor organizării sociale ale economiei socialiste
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de la definirea generală, înțelegem prin privatizare nu numai schimbarea formei juridice a întreprinderilor publice, ci în special dezetatizarea economiei, în primul rând a proprietății. Aceasta reprezintă separarea sferei statului de cea a întreprinderilor și introducerea unor mecanisme de reglare și autoreglare descentralizate și a unor structuri de stimulare care produc efecte economice pozitive în întreprinderi și asigură controale eficiente ale managerilor, lucrătorilor și proprietarilor. Privatizarea este un proces multiplu și complex, care presupune: în primul rând, transformarea întreprinderilor publice în subiecte
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
baza prețurilor libere, raportul dintre cerere și ofertă este expresia raportului dintre nevoia socială și resurse. Economia cu piață concurențială exclude deci intervenția administrativă arbitrară în viața subiecților economici din partea statului și a altor centre de presiune, ea asigurându-și autoreglarea și autoreproductibilitatea; statul este prezent în activitatea economică numai în măsura în care este subiect economic ca oricare altul și respectă integral regulile și principiile de funcționare ale economiei cu piață concurențială. Statul este chemat să creeze doar cadrul legal al funcționării economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
această viziune, piața apare ca o forță arbitrară care determină prețul și, implicit, profitul, venitul. Agenții economici sunt cei care trebuie să cerceteze, să influențeze și să controleze piața. Prin intermediul mecanismelor pieței are loc un proces amplu de reglare și autoreglare a producției și a prețurilor, tinzându-se către un echilibru relativ al economiei, se recunoaște și se controlează caracterul social al muncii producătorilor de bunuri, adică utilitatea socială a resurselor cheltuite în condiții individuale. Piața îndeplinește acest rol dacă sunt
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
jocul liber al forțelor pieței nu s-a manifestat în formă pură în nicio economie modernă și se admite că el nu a existat niciodată în realitate. Într-o astfel de situație se pune problema ca, pe lângă procesul complex de autoreglare, să funcționeze și un element de reglare conștientă de dirijare a proceselor economice în măsură să diminueze amploarea (amplitudinea) oscilațiilor, să contribuie la realizarea unei stabilități (relative) a sistemului. Astfel, au fost instituite diverse forme de previzionare, prognozare, planificare sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unui viitor durabil, Editura Economică, București. footnote> Pentru a trece de la aceste considerații generale la tema Resursele naturale - interfața relației om-mediu-economie, trebuie menționate sistemele biologice, definite ca: „sisteme deschise, infor maționale, care, datorită organizării lor, au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare și autodezvoltare; ele au un comportament antientropic care le asigură stabilitatea în relațiile lor cu alte sisteme.<footnote Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), op. cit. footnote> „Ansamblul de elemente” este un termen folosit de L. von Bertalanffy în definiția unui sistem
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nu pot avea loc atunci când audiem un curs sau când ascultăm o emisiune la radio. Așadar, iată de ce lectura este superioară unui curs oral (sau radioului). De obicei, lectura este un mijloc extraordinar de „pescuire” a informațiilor, căci permite o autoreglare în funcție de dificultatea textului. Nu citim cu aceeași viteză un articol despre virusuri la fel ca unul despre decepțiile sentimentale ale cântăreței Britney Spears. Deși... Pentru mai multe detalii Jamet, E., „L’influence des formats de présentation sur la mémorisation”, Revue
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cer a fi formate, stimulate, cultivate, urmărite, pentru a facilita adaptarea - integrarea. Ca proces, integrarea este complexă, dinamică și constă Într-un ansamblu de mecanisme și operații care pregătesc, finalizează și desăvârșesc acțiunea propriu-zisă. Etapele, nivelurile proceselor de reglare și autoreglare În sistem sunt În atenția psihopedagogilor pentru analiza și proiectarea programelor educaționale raportate la specificitatea și individualitatea copilului. Ca rezultat, integrarea este legată mai ales de munca educativă și viața socială, de evoluția unor fenomene aflate sub influența mediului social-economic
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
caz particular de heteronomie; o societate ajunge să se raporteze la cultură exact cum se raportează oamenii în general la natură: prin intervenții care dereglează definitiv sistemele autonome de feed-back. Pentru orice formă de existență care funcționează pe modele organice, autoreglarea este un principiu suveran: intervențiile din exterior sânt fatale. O cultură își pierde calitatea organicului atunci când nu-și poate dirija dezvoltarea pe baza "selecției naturale", ceea ce aici înseamnă în primul rând recunoașterea spontană a valorilor culturale în imanența lor. Așa cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deja, el înțelege acest concept și într-un al cincilea sens, descris de Ernst Haas (1953) ca o lege universală și de Inis. L. Claude (1962: 27 și urm.) drept balanță a puterii "ca sistem", un fel de mecanism cu autoreglare. Acești doi critici stabilesc patru tipuri de categorii generale rezultate din întrebuințarea conceptului de balanță a puterii: atunci cînd se referă la o situație, el este o categorie descriptivă (vezi Morgenthau 2-4); cînd propune o politică, este o categorie prescriptivă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
viabilitatea prin aceea că are la bază un mecanism social (cel al intereselor și motivațiilor personale) capabil a stimula capacitățile creatoare, productive, novative prin competiția agenților sociali autonomi și liberi. Prin aceasta, se instituie un mecanism economic care contribuie la autoreglarea economiei dat prioritar de relațiile dintre cerere și ofertă În cadrul sistemului piețelor. Tocmai asupra mecanismului social (al relațiilor competitive În structura intereselor și motivațiilor indivizilor și grupurilor) capabil a „pune În mișcare” mecanismul nemijlocit economic dorim a discuta. Relația cerere-ofertă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
aspecte și a conexiunii dintre ele”.<footnote Scott W.R., Theory of Organization, În vol. Handbook of Modern Sociology, Paris E.L. (ed.), Chicago, 1996, p. 514. footnote> Ca sisteme finalist orientate (de la termenul francez „fin”, „scop”), Întreprinderile industriale Își realizează autoreglarea (prin activitățile preponderent de management) În perspectiva Îndeplinirii scopurilor pentru care se organizează. Schimbările petrecute În domeniul managementului Întreprinderilor sunt generate, cu predilecție, de modificările aduse În cadrul scopurilor. Sistemele de management modern au În vedere sisteme de producție centrate pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
obiectivelor; B. Specifice: 1. Legate de studenți: de supraveghere a procesului de Învățare; de motivare a Învățării; de consolidare, sistematizare a cunoștințelor; feedback intern (a studentului față de sine); de selecție; de certificare. 2 Legate de profesori: feed-back privind eficiența muncii; autoreglare permanentă; ușurează procesul de individualizare a instruirii; permite cunoașterea studentului ca agent al propriei formări. Evaluarea este punctul final Într-o succesiune de evenimente, componentă și funcție a procesului de Învățământ care ne dă măsura eficienței acestuia. A evalua Înseamnă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este necesară crearea unui cadru favorabil sub aspect cultural care să asigure succesul implementării schimbării. Fără crearea acestui cadru, rezistența la schimbare va fi foarte mare și nu va putea fi depășită. Preocuparea permanentă pentru dezvoltarea capacității de autoevaluare În vederea autoreglării sistemului este un element cheie pentru asigurarea succesului introducerii sistemelor de asigurare a calității În universități. De asemenea, existența unor leaderi capabili să evalueze perspectivele organizației și să elaboreze strategii de schimbare conduce la crearea de sisteme cu grad mare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Îl pune asupra prezenței observatorului uman, ceea ce este specific schimbării de paradigmă În știința actuală. Nu se mai poate considera, după cum scria Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (1749 -1827) că universul funcționează după niște legi precis determinate, ca un mecanism cu autoreglare. Fundamentul filosofic al acestui determinism riguros e constituit de divizarea carteziană eu-lume. S-a ajuns În consecință la ideea că lumea poate fi descrisă obiectiv, fără a se Ține seama de factorul uman, iar știința și-a fixat ca ideal
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
perfecționarea Învățării, medierea conflictelor, În domeniul comunicării interpersonale și intrapersonale, ca și În rezolvarea comportamentelor indezirabile. Practic, sunt foarte puține domenii În care NLP sa nu-și fi adus o contribuție considerabilă. În cadrul programării neurolingvistice sunt prezentate tehnici simple de autoreglare și autoconducere ale creierului și ale stărilor psihice, având ca obiectiv modificarea voluntară a experiențelor de care nu suntem mulțumiți. Principiile fiind foarte simple, tehnicile NLP pot fi aplicate de orice persoană, sistemul fiind perfectibil, prin adăugarea unor inovații. Observând
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
existenței primare, ideale și fantasmatice poate fi recuperat. Că, mai mult, el poate fi echivalat, pe anumite porțiuni, cu Însăși viața. Sau, cel puțin, cu literatura ca formă a existenței. Pe de altă parte, nu pot fi neglijate mecanismele de autoreglare ale autoportretului. Ele se ordonează și dobândesc consistență nu atât În funcție de voința scriitorului (pentru că atunci autoportretele n-ar fi decât banale apologii), cât pulsiuni structurante ale textului de jurnal. Prin urmare, autoportretul este o formă retrospectivă de organizare a textului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și normele care reglementează aceste relații. Datorită caracterului complex al structurilor interne, al relațiilor de interdependență care se stabilesc între populație și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pas urmează a fi facut; d) schimb de informații Între casă și școală pentru reprentarea vizuală a activităților trecute ce au avut loc la școală sau acasă. E) Dezvoltarea/creșterea abilității de Înțelegere și exprimare a variatelor emoții și folosirea autoreglării Următoarele strategii pot fi de ajutor În exprimarea și reglarea diferitelor stări emoționale la copilul verbal cu autism: Dezvoltarea vocabularului pentru a Împărtăși cu ceilalți stările emoționale și experiențele trăite: copilul trebuie mai Întâi să Învețe cuvintele pentru diversele stări
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
reglarea diferitelor stări emoționale la copilul verbal cu autism: Dezvoltarea vocabularului pentru a Împărtăși cu ceilalți stările emoționale și experiențele trăite: copilul trebuie mai Întâi să Învețe cuvintele pentru diversele stări emoționale și abia apoi să poată manifesta deprinderi de autoreglare a acestora. Învățarea vocabularului ar trebui să Înceapă cu emoțiile de bază (vesel, trist, supărat, speriat) și să continue cu emoții abstracte, ca rușinea sau mândria. Copilul poate fi Învățat În multe feluri cum să recunoască și să numească adecvat
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]