8,697 matches
-
tale! Vreau să pleci ori poti rămâne; mi 'e tot una...dar tine 'ti gura! Seara se 'asterne blajin In tot cuprinsul fiintei mele plăpânde. Molcom , lumina lunii pătrunde sufletu ' mi adormit Trezindu l la viață... Liniștea nopții îmi bucură auzul Mă fericește cu lumina'i blândă stelară... Citește mai mult Nimicul - " un spatiu gol... lipsit de orice înăuntru! "Ascult muzica sferelor și mă cufund în tăcere!Mângâi corzile linistii din sufletul meu,Dar calmul este zdruncinat mișeleșteDe jalnica tânguial 'a
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
pe care nu vreau să-l numesc”. Într-un sfârșit de vară (29 august 2007), Vasile Grigore Latiș a trecut la poporul „străinilor”. Se va auzi mult timp sunetul care tace-spune, spune-tace, al certitudini-întrebărilor lui. „[...] Să crească codrul furtunos în auz, / clătinat; mai adânc să se-ncline gândul spre tine, // lângă Domnul, știut: să-și tacă Cuvântul tăcerea / dintâie.” (Vasile Grigore Latiș, „Momente trei”.) (Toate citatele sunt din volumul „Cântecul băiatului nenăscut”, Târgu Lăpuș, Galaxia Gutenberg, 2007.) Referință Bibliografică: Poezie de
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_de_taina_semnata_vasile_grigore_latis.html [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
noi nepricepuții credeam că aceștia nu-i dau pace și îl sâcâie și căutam să-i îndepărtăm de la fața lui. Simon zis și Petru tăcu, și o expresie tristă îi inundă chipul. Omul de lângă el radia însă de fericire la auzul acestor cuvinte bucurându-se de faptul că Simon gândea și vorbea inteligibil și de aceea își strigă imediat soția, să se bucure și ea împreună cu el. *** Se făcuse seară când Petru și gazda lui mergeau încet pe străzile din Ierusalim
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
-se la cele întâmplate și de aceea nimeni nu avea de fapt somn. Într-un târziu în liniștea deplină se făcu auzită o voce. -Și totuși, El ne-a spus că a treia zi v-a învia din morți! La auzul acestor cuvinte chiar și cei care încercaseră să doarmă câtuși de puțin făcură ochii mari și se răsuciră pe podea în direcția de unde se auzise glasul. Poate că fusese Matei, sau Bartolomeu, ori Filip, poate era Iuda cel care spusese
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
mei, replică Hasim. Și sunt de încredere. -Să trecem la treburile noastre atunci. Cum te numești? -Hasim din Rekem. Sunt negustor. -Ești de încredere? -Dacă nu eram de încredere acum erai înapoi în temnițele procuratorului Ponțiu Pilat, nu crezi? La auzul acestor cuvinte Baraba se gândi cu groază la timpul petrecut în spatele gratiilor, avea însă o perfectă stăpânire de sine și nu schiță nici un gest. -Am fost o dată în Rekem, spuse el pe un ton calm. Deși e foarte departe. -Cu
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
Ce să mai spunem că la palat aceste zvonuri se amplificau, cioroipanii de gardă rotindu-se mereu în stoluri, în cârâieli asurzitoare. Majestatea Sa Iarna, care asista la un concert de jazz al vânturilor lățoase, se enervă la culme la auzul acestor cârâieli, spunându-i unui Fulgoi: - Ia vezi, ce-i cârâiala de-afară? Dar n-apucă să-și termine vorba că în salonul de gheață albastră, unde avea loc concertul, intră val-vârtej, călare pe mătură, Baba Cloanța Cotoroanța: - Văleleu, e
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
Foarte zgârcit la vorbă, dar cu privire scrutătoare, care te citea până în străfunduri -, Părintele Egumen al Sadovei, Exarh al Arhiepiscopiei Craiovei: Vasile Prescure, de o smerenie aparte, părea umbra misterioasă a Voievodului fondator, care veghea - totuși, cu ochi vulturești și auz de extremă finețe - să nu se aducă vreo atingere, oricât de mică (fie și numai în planul discuțiilor, ipotezelor, sugestiilor), odorului de neprețuit ce traversase patru secole de istorie tumultuoasă și pe care îl avea în grijire: Biserica Sfintei Mânăstiri
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
noapte? întrebă una dintre ele mai mult în șoaptă. -Romanii pun la cale ceva probabil, spuse Ioana femeia lui Huza. Se sună retragerea așa spun bărbații. -Doar nu vor fura trupul învățătorului! spuse Maria din Magdala. Maica învățătorului oftă la auzul vorbelor acelea. Una dintre femei o atinse pe întuneric pe Maria din Magdala. -Încetează, îi spuse aceasta în șoaptă. Vrei să o faci din nou să plângă? -Îmi cer iertare, spuse ea. Dar dacă îl vor fura pe învățător? -Ssst
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
toți, doar păstorii așteptau cu nerăbdare zorile... Deodată, de undeva de deasupra lor, cerul este străpuns de fâșii albastre de lumină care, coborând spre păstori, îi orbesc cu strălucirea. Ei încep să distingă din ce în ce mai mult contururile și rămân înmărmuriți la auzul divinei cântări: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14) Cu uimire și frică de neînțeles păstorii privesc la minunatele vedenii și aud glasul: „Bucurați‑vă, astăzi s‑a născut Hristos
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bucuriile_credintei_stefan_popa_1387443452.html [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
povestea că despre alt bătrân care trăia în Schit - dar de el este vorba - ca odata s-a sculat noaptea să-și facă canonul. Cum a început canonul, a auzit un bucium că la război. Bătrânul s-a tulburat la auzul tunetului și se gândea intru sine: - De unde e suntetul acesta aici? Ostași nu sunt aici, nici nu este război prin părțile acestea. Cum se gândea așa, iată că a venit de el un demon care-i spune: - Da, este război
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383623209.html [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
mă supără mult. Dar eu mi-am spus în mine: Teodore, dacă vei rabdă pe acest om în locul simbriei pe care are să ți-o dea, vei câștiga Împărăția Cerurilor. Am păstrat până astăzi curat, de femeie și trupul meu. La auzul acestor cuvinte ne-am minunat mult. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (50) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1040, Anul III, 05 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383623209.html [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
mai vedea. Avea glaucom, inoperabil. Cred că e o afecțiune foarte grea ! Ea se descurca oarecum prin casă și chiar prin curte, doi pași , strictul necesar. Zărea vag lumina becului ...O punte spre lumea exterioară ... Pe care o percepea prin auz , miros , pipăit. Așa m-a „văzut„ și pe mine . Mi-a zâmbit...Iar tata îi punea câte o bancnotă mai mare între degete, când plecam. Noi locuiam în alt oraș , la câteva sute de kilometri , așa că o vedeam foarte rar
TU POȚI! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488717334.html [Corola-blog/BlogPost/376793_a_378122]
-
până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt că picioarele li se înfășoară în ceva câlțos și parcă niște gheare îi apucă de labe. Îngroziți se dezmeticesc din vraja goanei după aur la auzul unui râs în hohote, însoțit de chiuituri batjocoritoare. Pe suprafața înverzită de mătasea broaștei a lacului mișună șerpi. Flăcările pâlpâie din ce în ce mai slab, luna își face apariția doar cu câteva raze printre crengile înverzite ale arborilor, iar dracii se desfată în
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
un simulacru de spectacol citind din Sfânta Evanghelie. Flexiunile vocii în tonuri de prim solist al operei face însă neinteligibil tot ce pronunță. Păcat. In pauze se aude în surdină câte o rugăciune vorbită, ne-cântată. Deși am probleme cu auzul le aud perfect și am tendința să împreunez mâinile a rugăciune. Ce frumos este să poți participa sufletește la o rugăciune spusă din inimă. În suflet mi se așterne o liniște mântuitoare și iert toate deviațiile preoțești care m-au
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430647598.html [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
cobalt, Vibrând tu pe rimele-ți orchestrate, Instrumente ce notele-ți fi-va aflate. Un dans ca un zbor spre cer atât alb, Ca un bas îți cobor lângă obrazul dalb, Șoptindu-ți ce de la tine am învățat, Mângâindu-ți auzul tău c-un alintat.. Îți scriam pe nisipul arzător o slovă, Ce-ți mai plăcea să-ți spun acea vorbă Acolo era caldul fin precum o rouă, Când nu mai aveam o mână, ci două. Atunci, te cuprindeam pe acel
IUBIREA CU TOT INIMICUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1435353166.html [Corola-blog/BlogPost/352996_a_354325]
-
sa. Acesta se modifică, evoluând pe scara verticală a istoriei, parcurgând fiecare epocă, unde cunoaște de fiecare dată sensuri noi sau își păstrează de-a lungul secolelor, aceleași semnificații. Omul încerca să preia din mediul său înconjurător cu ajutorul simțurilor - văz, auz, miros - informațiile ce-i erau oferite. Fiecare constatare era sintetizată și transformată într-un semn. Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
sa. Acesta se modifică, evoluând pe scara verticală a istoriei, parcurgând fiecare epocă, unde cunoaște de fiecare dată sensuri noi sau își păstrează de-a lungul secolelor, aceleași semnificații. Omul încerca să preia din mediul său înconjurător cu ajutorul simțurilor - văz, auz, miros - informațiile ce-i erau oferite. Fiecare constatare era sintetizată și transformată într-un semn. Semnul era stocat într-o ,,bibliotecă” a memoriei și de acolo preluat, recunoscut, acceptat de întreaga comunitate. S-a stabilit astfel, o legatură între macro
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
autoprotectie în fatza mulțimii informațiilor. Creierul suprasolicitat va decupla atenția, putându-se astfel intra în tranșă hipnotica. Neurologii arată că, numai după câteva minute de vizionare, din punct de vedere al activității cerebrale se sesizează o puternică decuplare senzorială (vaz, auz, miros) de mediul camerei în care are loc vizionarea. [Nu mai văd, nu mai aud și nu mai miros nimic când mă uit la TV] Oamenii se dezlipesc greu de televizor. Cei mai mulți nu pot trăi nici o zi fără să se
EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE SI DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN LUMEA DE AZI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Efectele_televiziunii_asupra_mintii_umane_si_despre_cresterea_copiilor_in_lumea_de_azi.html [Corola-blog/BlogPost/375326_a_376655]
-
e cea mai elocventă probă a disponibilității imaginative.Proteismul, care e, în egală măsură,al discursului liric și al universului închipuit, poate fi considerat principiul esențial al poeticii Adinei Ungur.Ochiul poetei este avid,inima e mare și trăiește clipa, auzul vibrează,iar mâna aduceîn pagină infinitatea fragmentelor percepute,care se mișcă enigmatic,hiperbolic ori microscopic, precum într-o plasmă :uneori când șed pe coasta gotiă a amintirilor cu tine/telecomanda cu butonul de hârtie declanșează/rularea filmului persoanelor ferice(ipostază
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adina_ungur_calvaria.html [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
dintr-un castel, / Unde n-a fost prea fidel, / Deveni subit turist, / Când prea vesel, când prea trist. // MORALA // Ochiul sau timpanul.» (p. 138) -, așadar, având „morala“ vectorizată paralel-invers, dinspre pelican, sau babiță, înspre cele două simțuri fundamentele, văzul și auzul (dar nu cu timpanul de alamă), metonimic-reprezentate / sinestezic-simbolizate de ochi și de timpan. De vreme ce-am fost invitați în această nouă „casă“ a lui George Corbu, după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Opinii Se vede că se apropie. Inevitabil și cu aceleași semne. Încă un sfârșit de an. Nu-ți poți feri privirea și auzul; de pretutindeni aceleași sloganuri ce te îndeamnă să ridici cifra de afaceri a producătorilor și comercianților sub pretextul unei luni a cadourilor, al unui sfârșit de an, etc. Nici nu e chiar așa de gravă situația având în vedere că
Să ne pregătim? by http://www.zilesinopti.ro/articole/1216/sa-ne-pregatim [Corola-blog/BlogPost/99838_a_101130]
-
prind în gura deschisă jetul de lapte călduț pe care îl mulgea. Când era aproape gata înhățam șiștarul aproape plin și coboram cu mare grijă până lângă prispă unde mămăliga cea mare era aproape gata și chiuiam de bucurie la auzul bolboroselii laptelui turnat în ceaunul din care tocmai fusese răsturnată mămăliga iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele al cărui rezultat știam
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
vorbește, fără greșeală până la un anumit punct, că actrița Catrinel Dumitrescu se ascultă cu ochii închiși, la teatru, pentru că induce o rupere de real și aduce visul. În fața unui astfel de tablou de privit cu ochii interiori, în afinitate cu auzul lăuntric fin și pătrunzător până la emoția respirației, adevărul se desparte de evocare la limita la care se stabilește ca axiomă că văzutul e secundar în înțelegerea și trăirea a ceea ce se deduce auditiv, în ce o privește pe Catrinel Dumitrescu
CATRINEL DUMITRESCU SABIA ŞI SCUTUL ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433389457.html [Corola-blog/BlogPost/374833_a_376162]
-
de ce au făcut. - Le-a ieșit această campanie? - Nu știu. O să vedem la alegeri. Oricum, indiferent dacă le-a ieșit sau nu, eu prefer să rămân clar, vertical, să spun ceea ce gândesc, nu lucruri care ar fi fost plăcute la auz unora sau altora. Faptul că nu sunt român...în ce sens nu sunt român?! Nu numai că am cetățenia română, eu mi-am petrecut aproape toată viața în România. Faptul că am lipsit un an și jumătate pe perioada studiilor
În ce sens nu sunt român? Înseamnă că cei obligați să plece din țară, inclusiv din cauza PSD, nu sunt români?! by https://republica.ro/ciolos-in-ce-sens-nu-sunt-roman-inseamna-ca-cei-obligati-sa-plece-din-tara-inclusiv-din-cauza-psd-nu-sunt [Corola-blog/BlogPost/338805_a_340134]
-
temătoare după trupul său. - Ce s-a întâmplat, dragostea mea? - Baba, șopti Elena. Pătru se întoarse și zărind-o, zise: - Nu te teme, este atât de bătrână și neputincioasă încât și moartea a uitat-o! Aceasta, care probabil ori avea auzul ascuțit, ori preaplecatele sale slugi, diavolii, infiltrați în sufletul și creierul său îi șoptesau orice mișcare din jur, se opri în dreptul tinerei perechi și spuse cu vocea tremurând de furie: - Obraznicule, sunt o adevărată prințesă, iar tu mă jignești cu
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]