465 matches
-
Cunoașterea la această vârstă se realizează figurativ și operativ. Aceasta înseamnă că pe plan mental copilul dispune de anumite scheme de acțiune și ca atare poate realiza schematizări și combinări pe baza reprezentărilor simbolice intrate în circuitul operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult de limbaj. Se apreciază că la intrarea în grădiniță copilul auzitor dispune de aproximativ 3.500 cuvinte. Invățarea citit-scrisului realizându-se prin exerciții de descompunere a propozițiilor în cuvinte și a cuvintelor în silabe și sunete, urmate
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult de limbaj. Se apreciază că la intrarea în grădiniță copilul auzitor dispune de aproximativ 3.500 cuvinte. Invățarea citit-scrisului realizându-se prin exerciții de descompunere a propozițiilor în cuvinte și a cuvintelor în silabe și sunete, urmate de exercitii de sinteză sunet-cuvânt-propoziție, contribuie la dezvoltarea auzului fonematic. La intrarea în grădiniță
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
La intrarea în grădiniță copilul preșcolar deficient de auz care nu a urmat grădinița, are experiența cognitivă limitată la mediul din care vine, fără posibilitatea de a comunica verbal. El este capabil de comunicare mimico-gesticulară, comunicare câștigată prin imitație de la auzitori. Necomunicând verbal, copilul surd are tendința de a se retrage, de a se izola de grup. Ansamblul proceselor perceptive este tulburat mult de surditate. Lipsa percepțiilor de tip auditiv întârzie apariția reacțiilor specializate, deci și formarea unor scheme de acțiune
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
orientarea auditivă, întârzie a se interioriza.Totuși percepțiile globale repetate asupra unor obiecte și acțiuni din lumea înconjurătoare duc la apariția unor imagini mentale. Astfel, ei reușesc să recunoască persoanele apropiate, obiectele și destinația utilitară a acestora. Viața trăită în preajma auzitorilor îi umanizează” și se manifestă și reacții afective cu semnificație socială: râd, oftează, se bucură, plâng, se întristează, etc. Auzitorul este capabil de analiză acustică fină a elementelor sonore din care sunt formate cuvintele limbii române. Perceperea corectă a vorbirii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
apariția unor imagini mentale. Astfel, ei reușesc să recunoască persoanele apropiate, obiectele și destinația utilitară a acestora. Viața trăită în preajma auzitorilor îi umanizează” și se manifestă și reacții afective cu semnificație socială: râd, oftează, se bucură, plâng, se întristează, etc. Auzitorul este capabil de analiză acustică fină a elementelor sonore din care sunt formate cuvintele limbii române. Perceperea corectă a vorbirii auzite formează concomitent cu dezvoltarea aparatului verbo-motor și comportamentul verbal. ca urmare în cursul preșcolarității dispare treptat pronunțarea incorectă a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
limbii române. Perceperea corectă a vorbirii auzite formează concomitent cu dezvoltarea aparatului verbo-motor și comportamentul verbal. ca urmare în cursul preșcolarității dispare treptat pronunțarea incorectă a unor sunete și cuvinte, copilul capătă posibilități multiple de exprimare. Comportamentul verbal al copilului auzitor poartă,, multiple semnificații....... de cunoaștere și cultură, de înțelegere și exprimare de motivații complexe, și încărcătura afectivă “. Acum intelectul copilului preșcolar are în sfera sa structuri de ansamblu formate din grupări de operații care se perfecționează transformându-se în generalizări
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
a însușit sistemul fonetic al limbii, are un minim de vocabular și modele ale structurii gramaticale pe baza cărora realizează comunicarea verbal-orală. Nivelul desfășurării activității de învățare a copilului cu deficiență auditivă este dat preponderent de dezvoltarea proceselor intelectuale. COPILUL AUZITOR Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea cuvântului fiind organizată și influențată calitativ superior de gândirea și limbajul specific uman. Planul intelectual (conceptual) se formează inițial pe baza instrumentelor senzorio-motrice, apoi verbale ale acțiunii Piaget, Galperin). Senzații și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de auz. Percepția auditivă implicând un complex de senzații, la copilul surd este săracă și confuză. Reprezentarea - imagine generalizată a obiectelor si fenomenelor percepută anterior - are o încărcătura evidentă vizual - motrică. Memoria comportă aproximativ aceleași caracteristici, cu ale copilului normal, auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizualmotrică, afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația proces psihic de operare cu imagini mintale și de ansamblare a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
a faptului ca aceștia operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza,comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici specifice legate de concretism, rigiditate, îngustime și inerție. Raportând gândirea copilului surd la cea a auzitorului se pot releva caracterul concret neevoluat al acesteia și progrese semnificative obținute odată cu formarea gândirii noțional-verbale, prin demutizare. Prin demutizare, copilul preșcolar deficient de auz parcurge drumul de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal și de la gândirea în imagini la cea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
calitatea informației primite prin intermediul învățării spontane și dirijate și de modul în care este folosită această informație, ca mimico gesticulația ca limbaj, limitează atât primirea informației cât și utilizarea ei. Nivelul informației reduse (simplificate) în comparație cu ceea ce intâlnim de obicei la auzitori, îi corespund strategiei și structurii psihice analogice (reduse, simplificate). Strategiile și structurile intelectului pentru copilul surd primesc un mai mare sprijin din partea învățării, daca ritmul predării cunoștințelor de către educatoare, corelează cu cel al însușirii lor de către preșcolari, ținând cont de
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
auz sunt îndreptate, în primul rând, spre diferite fapte, evenimente cuprinse în activități școlare și extrașcolare. Copilul preșcolar deficient de auz are capacitatea de a primi informații, însă posibilitatea de prelucrare a datelor este mult mai puțin dezvoltată (față de copiii auzitori), acesta nu beneficiază nici de experiența anterioară suficientă, nici de un limbaj corespunzător. În schimb, la această vârstă, copilul cu deficiență de auz manifestă o curiozitate senzorială, care constituie un sprijin prețios pentru desfășurarea activităților propuse. Materialul didactic este suportul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
la mijloc), deasupra, dedesubt, după, înainte, înapoi, înauntru, înafară, e.t.c.; - Relații de ordonare: primul, ultimul;Similarități de forme: cerc (baloane, mingi, capace); dreptunghi (tablou, oglindă, carte);Identificarea și denumirea figurilor geometrice;Identificarea mulțimilor după numărul de elemente. Copilul auzitor învață întâi denumirea numerelor și apoi semnificația lor, pe când copilul surd își înșusește atât denumirea cât și conceptul în acelasi timp. Pentru a pregăti copilul surd în vederea însușirii noțiunii de număr, este necesară o perioadă, în care el trebuie să
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
auxiliare este în directă legatură cu nivelul de școlaritate, cu stadiul demutizării, cu dezvoltarea psihică. Etapa interiorizării acțiunilor materiale și materializate, reflectarea conținutului obiectual al acțiunii și al mijloacelor acestora se realizează în timp mult mai indelungat decât la copiii auzitori, iar în cazul copiilor cu dublă deficiență -surditate totală (cofoza) și ușoară înapoiere mintală, nici nu se atinge acest stadiu de evoluție a acțiunilor cu obiectele. Comparativ cu auzitorii, surzii se desprind mai greu de senzorial, de concret. Copiii preșcolari
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
acestora se realizează în timp mult mai indelungat decât la copiii auzitori, iar în cazul copiilor cu dublă deficiență -surditate totală (cofoza) și ușoară înapoiere mintală, nici nu se atinge acest stadiu de evoluție a acțiunilor cu obiectele. Comparativ cu auzitorii, surzii se desprind mai greu de senzorial, de concret. Copiii preșcolari cu dizabilități auditive cu intelect normal înaintând ca grad de demutizare reușesc să-și detașeze, pe plan mental, tabloul figurativ al obiectelor cu care au lucrat în etapa anterioară
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
în operații care intervin ca instrumente ale unor acțiuni intelectuale noi și mai complexe”. La copilul deficient de auz gândirea operând mult timp cu imagini, generalizate, nu prin concepte, cuvintele exprimă, prin continut, trăsături ale unor anumite imagini. Daca la auzitor acțiunea obiectuală, interiorizandu-se atinge o maximă generalizare și automatizare și se executa în gând echivalând cu gândirea operațională, la copilul surd și limbajul interior este în imagini, iar la copilul deficient de auz în curs de demutizare limbajul interior cuprinde
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
caracteristici, din cauza lipsei limbajului. Trebuie, ca pe măsura efectuării unor operații, acestea să fie verbalizate, prin exerciții repetate. Pentru interiorizarea acțiunii și formarea noțiunii, copilul surd are nevoie de foarte multe exerciții de un anumit tip, comparativ cu un copil auzitor, căci sesizează mai greu esențialul, i se formează mai greu automatismele interioare necesare. În grădiniță copilul surd învață să formeze colecții -mulțimi de obiecte, descoperă proprietățile lor caracteristice, stabilește relații între ele, efectuează operații cu ele. Exercițiile de formare a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
auditive, deși și ei pot gânguri atunci când sunt foarte mici, nu pot urma același proces de achiziționare a limbajului ca și copilul normal, din cauza disfuncțiilor în ceea ce privește receptarea mesajelor auditive. Diferențierile în dezvoltarea psihică între copilul neauzitor și cel auzitor, apar, mai pregnant, în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal în activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până în jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în pericol să devină și un handicapat socio- cultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin în primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate în evidență
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și de citire și o labiolectură mai bună. S-a constatat, în practica școlară, că, copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, între limbajul verbal și cel
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Ei comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime corect în / și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico-gestual în limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: • Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
într-o anumită situație. Contactul, în această perioadă, dintre copil și mediul vorbitor, este stabilit fie de părinți, frați sau prieteni apropiați, fie de copilul însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care învață să vorbească în mod natural în mediul familial și la creșă sau grădiniță, nu este necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
în mediul vorbitor, mai ales în familie, pentru o bună îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și psihică (senzorială, psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru îndrumare în ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste apropiate. 5. Crearea mediului adecvat pentru stimularea comunicării. Întrebările să deschidă și să nu închidă conversația și să fie puse în concordanță cu interesul de moment al copilului. 6. Exersarea labiolecturii (ideo-vizuale și vizual-fonetice) într-un cadru natural
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]