465 matches
-
va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar trebui să luăm în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe ei înșiși, pe de o parte și cum îi privesc surzii pe unii auzitori, pe de altă parte. Se cunoaște că și astăzi mai persistă unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe ei înșiși, pe de o parte și cum îi privesc surzii pe unii auzitori, pe de altă parte. Se cunoaște că și astăzi mai persistă unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este suficient doar să lecturăm periodicul ,,Vocea tăcerii" să vedem că persoanele surde au multe evenimente sociale
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
au considerat că limbajul gestual nu prezenta interes în afară grupului. De aceea a existat o perioadă de tranziție dificilă, când limbajul gestual a devenit obiect de interes public, când s-a trecut la studierea lui pentru a fi predat auzitorilor.<footnote AnBow, S.: Legal Rights: The Guide for Deaf and Hard of Hearing People: 5- th ed. Washington Gallaudet Univ. Press, 2000. footnote> După cum ASL a intrat în spațiul public a devenit clar că auzitorii au dorit să-l studieze
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lui pentru a fi predat auzitorilor.<footnote AnBow, S.: Legal Rights: The Guide for Deaf and Hard of Hearing People: 5- th ed. Washington Gallaudet Univ. Press, 2000. footnote> După cum ASL a intrat în spațiul public a devenit clar că auzitorii au dorit să-l studieze și să descrie cum funcționează. Cu greu au recunoscut surzii că llimbajul lor gestual a fost descris pozitiv și că se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
să-l studieze și să descrie cum funcționează. Cu greu au recunoscut surzii că llimbajul lor gestual a fost descris pozitiv și că se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a fost dorința auzitorilor de a învăța ASL. La început acesta a fost predat la o asociație de surz sau, la o școală de surzi. Unii auzitori au învățat acest limbaj de la cunoștințe surde. Foarte puțini au studiat limbajul gestual la cursuri speciale. După
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a fost dorința auzitorilor de a învăța ASL. La început acesta a fost predat la o asociație de surz sau, la o școală de surzi. Unii auzitori au învățat acest limbaj de la cunoștințe surde. Foarte puțini au studiat limbajul gestual la cursuri speciale. După 1970 s-a manifestat un salt, o evoluție, pentru care comunitatea surzilor nu era pregătită. Modul în care a fost predat în trecut
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
similară cu limbajul verbal? A doua problemă pentru surzi era să depășească temerea, atât personală cât și colectivă, legată de soarta limbajului gestual, odată ce el devine tot mai accesibil publicului. La începutul anilor 1970 surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au alte scopuri? Mai mult, ce trebuie să facă surzii față de creșterea înteresului în învățarea limbajului gestual ca limbă străină? Cum plănuiesc auzitorii să folosească cunoștințele lor despre limbajul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au alte scopuri? Mai mult, ce trebuie să facă surzii față de creșterea înteresului în învățarea limbajului gestual ca limbă străină? Cum plănuiesc auzitorii să folosească cunoștințele lor despre limbajul gestual? Vor învăța ei limbajul gestual pentru a comunica cu surzii sau pentru a-i domina? Abia după un deceniu de rapidă dezvoltare, fără consecințe negative asupra folosirii limbajului gestual, comunitatea surzilor s-a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
al Academiei Române sau Facultății de limbi străine a Universității din București. Se simte nevoia unei mai bune colaborări, în acest sens, cu Asociația Națională a Surzilor din Romania. Totuși, surzii sunt temători în privința unor aspecte cum ar fi: lupta împotriva auzitorilor care au încercat interzicerea folosirii limbajului gestual și care dezvoltă metode de educație destinate izolării copiilor surzi de limbajul gestual; împotriva doctorilor și profesorilor care sunt ambivalenți prinvind viitorul limbajului gestual și entuziaști cu privire la viitorul tehnologiei, cum ar fi implantul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
instaurat o concepție temporară și echilibrată, deoarece mulți adulți surzi au exclus această tehnologie din viața lor. Mulți surzi care au auzit mai înainte au dorit să se opereze, pentru a redobândi experiența anterioară legată de auz, să interacționeze cu auzitorii și să vorbească oral. De asemenea, ei au asigurat pe prietenii lor că nu au intenția să abandoneze limbajul gestual. Surzii cred că nu există o incompatibilitate între implant cohlear și folosirea limbajului gestual, dar această părere nu este universal
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
demutizat“. 2. Metodele global-oraliste de demutizare preconizează însușirea vorbirii pornind de la întreg -de la cuvinte și propoziții.Adepții acestor metode susțin că,în practica demutizării, aplică o metodă identică cu cea pe care o folosește mama când își învață copilul auzitor să rostească primele cuvinte. Se consideră că vorbirea predată global,de la început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I., Popa M., Popovici D. V, 2001) 3. Metoda gestuală de instruire și educare. Limbajul mimico-gestual constituie mijlocul principal de comunicare între persoanele deficiente de auz și dintre acestea și auzitorii inițiați.La noi în țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
gândirii gestul reactualizează „ imaginea generalizată a obiectului desemnat„. În societate, defcienții de auz, chiar și cei demutizați comunică între ei mai ales prin intermediul gesturilor. Achiziția limbajul mimico-gestual presupune trecerea prin anumite stadii asemănătoare cu cele prin care trece și copilul auzitor în învșțarea comunicării verbale. Astfel, și la copilul surd se observă creșterea și îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului, reprezentat prin semne, a conținutului acestuia și a mijloacelor de expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
auditive, deși și ei pot gânguri atunci când sunt foarte mici, nu pot urma același proces de achiziționare a limbajului ca și copilul normal, din cauza disfuncțiilor în ceea ce privește receptarea mesajelor auditive. Diferențierile în dezvoltarea psihică între copilul neauzitor și cel auzitor, apar, mai pregnant, în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal în activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd își dezvoltă limbajul gestual în același mod și în aceeași perioadă optimă de timp în care copilul auzitor își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până în jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în pericol să devină și un handicapat socio- cultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin în primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă în care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate în evidență
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
și de citire și o labiolectură mai bună. S-a constatat, în practica școlară, că, copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat în comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, între limbajul verbal și cel
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Ei comit multe greșeli gramaticale în exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime corect în / și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico-gestual în limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: • Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Particularități ale stilurilor de predare și învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de învățare, care au fost frecvent raportate în literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive și abordările social-interactive. În legătură cu cercetările asupra tipurilor psihologice, Guild & Garger (1985) au descoperit începuturile evoluției cercetărilor asupra stilurilor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, în cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat în Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi în cadrul actului de învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O întrebare importantă atunci când studiem stilurile de învățare ale elevilor se
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
aceia care prezintă o slabă curiozitate intelectuală și care învață doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute în acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări în care s-au utilizat scalele Grasha-Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]