302 matches
-
urâțenia sunt date de gradul de elevare și rafinare a planului nostru moral, de puritatea și armonia noastră emoțională, de gândurile noastre pozitive, luminoase sau negative. Când în ființa noastră se manifestă la nivel psihoemoțional stări de teamă, mânie, ură, avariție, încăpăținare, lipsă de control etc., dacă cineva ne va observa corpul astral, va descoperi adevărate schilodiri, deformări ale acestuia ca formă. În astfel de cazuri corpul astral își pierde liniile armonioase, frumusețea și îmbătrânește, se urâțește și se deformează. Culorile
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
Între bogați și săraci nu va fi mare, iar economia va Înflori Împreună cu bună starea noastră a tuturor celor care muncesc...!! Iar crizele economice și financiare provocate de milionari ce nu se mai satură adunând averi dincolo de orice limită a avariției, vor dispărea definitiv...! Încă ceva, dar Îți povestesc pe drum, să mergem.” Bravo, inginerule. Ai imaginație, nu glumă...” Ieșiră În partea dreaptă a șantierului, direct În Piața Matache Măcelaru, unde avea să constate În tot perimetrul pieții, nu se afla
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vreau, și dumnealor să ia vîntul." Și bătrânul scuipă afară din trăsură o pieliță de alună și-și suflă apoi, zgomotos, nasul. " Poate că bătrânul, medită Felix când fu în pat, nu e chiar așa de rău cum îmi închipui. Avariția lui e mai mult o manie, dar o iubește pe Otilia și se gândește mereu la ea." Luă un tratat, îl desfăcu și începu să citească, gândurile însă îi zburau departe. Ducea o existență cam agitată, puțin potrivită studiului. Prea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nevasta e o ființă care poate fi grațioasă și supusă. Apoi femeia, contrar credinței comune, devine frigidă și autoritară. Sexualitatea dispărută lasă în locu-i, ca focul care se stinge, un fum greu de derivate: ambiții sociale, iubiri inegale de copii, avariție. Cei mai mulți bărbați așa-ziși de acțiune nu G. Călinescu sunt decât involuntare victime ale nevestelor, ajunse la vârsta când femeilor le cresc mustăți și păr pe picioare, semn al regresiunii secrețiilor interne. Pe cea mai delicioasă fată îți dau voie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ți fac injecție, dacă n-ai nevoie? Nici n-am seringă! - Dacă-ți trebuie seringă, zise bătrânul, închizînd ochii,îți vând eu una ieftin. Și Weissmann și Felix râseră, și acesta din urmă fu în fundul sufletului mulțumit de manifestările de avariție ale bătrânului, fiindcă asta dovedea integritatea facultăților mintale și era un semn că bătrânul se va restabili, spre bucuria Otiliei. Orice încercare de a convinge pe bătrân să se culce fu zadarnică, și moș Costache, așa de închis de obicei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a lui G. Călinescu, ne vom întîlni în Cartea nunții cu o încercare de a o ilustra. În Enigma Otiliei, demonstrația vizează balzacianismul. Atât romanul educației sentimentale, cât și cel social, al rapacității burgheze, cât, în fine, acela molieresc al avariției sunt posibil balzaciene, cu elemente însă din frații Goncourt și Zola (observarea morbidității, a biologiei degradate, ca în Cartea nunții, în episodul cu mătuși ori în Scrinul negru în descrierea aristocrației ce decade și a bolii Catiei). În Bietul Ioanide
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dintre Felix și Otilia. Casa lui Giurgiuveanu are o viață ciudată pentru că totul se coordonează zgârceniei bătrînului: interiorul slab luminat, mobilele adunate de ocazie, pereții scorojiți, scările care scârțâie. Totul necesită G. Călinescu reparații, iar acestea nu se fac din avariție. Casa este într-o puternică antiteză cu camera Otiliei, plină de lucruri scumpe și de bun-gust, toate furnizate de generosul Pascalopol. Felix devine martor al celei mai spectaculoase scene: jocul de cărți care adună în jurul mesei cele mai bizare caractere
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Otilia, care e mereu în preajma lui Pascalopol, și Simion Tulea, inofensiv și taciturn. Jocul de cărți este un bun prilej pentru etalarea gândurilor malițioase ale Aglaei care ironizează, jignește cu premeditare atât pe Otilia cât și pe Felix. Felix observă avariția bătrânului unchi, cochetăria Otiliei, răutatea și meschinăria Aglaei, devenind în timp un interiorizat. Spre a se salva, își întreține un jurnal în care are curajul să-și noteze în special stările afective legate de frumoasa Otilia. Față de Pascalopol, eroul-martor are
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poate fi interpretat ca un roman de problematică, fiindcă dezbate problema paternității. Toți eroii își definesc caracterul, comportamentul, în funcție de această problematică. 1 Bucură-te de ziua de azi! (lat. - n.red.). G. Călinescu Costache Giurgiuveanu este realizat pe dualitatea dintre avariție și dragostea paternă, fiind o replică la romanul Mara de Ioan Slavici. Raportul dintre avariție și paternitate este bine exprimat, când Costache Giurgiuveanu sfătuit de Pascalopol transformă averea sa alcătuită din imobile, localuri, în bani spre a-i depune la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
definesc caracterul, comportamentul, în funcție de această problematică. 1 Bucură-te de ziua de azi! (lat. - n.red.). G. Călinescu Costache Giurgiuveanu este realizat pe dualitatea dintre avariție și dragostea paternă, fiind o replică la romanul Mara de Ioan Slavici. Raportul dintre avariție și paternitate este bine exprimat, când Costache Giurgiuveanu sfătuit de Pascalopol transformă averea sa alcătuită din imobile, localuri, în bani spre a-i depune la o bancă pe numele Otiliei. Din cauza avariției nu-i dă lui Pascalopol decât o sută
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la romanul Mara de Ioan Slavici. Raportul dintre avariție și paternitate este bine exprimat, când Costache Giurgiuveanu sfătuit de Pascalopol transformă averea sa alcătuită din imobile, localuri, în bani spre a-i depune la o bancă pe numele Otiliei. Din cauza avariției nu-i dă lui Pascalopol decât o sută de mii, iar două sute de mii le va ține pentru el și-i vor fi furate de Stănică Rațiu. Aglae Tulea, sora lui Costache Giurgiuveanu, este caracterizată prin dualitatea paternitate și dezumanizare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iarna aceasta, vor Înceta. Pentru că: "de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere". Ați fi În stare să luați biata pătură sau patul de sub om pentru birurile voastre. Ați fi, dar n-o să puteți pentru că am ajuns la punctul de unde răutatea, avariția, egoismul se pedepsesc prin cădere; iar mai departe vom vedea prin ce!!! Și acum să trecem la fond. Ce ne prezintă televiziunea națională pentru banii pe care ni-i ia? În primul rând teatrul acțiunii televiziunii naționale nu se dezlipește
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cînd Dumnezeu Îi Înapoia un fiu, venea Aldaya și i-l lua. — Scoate-ți rochia asta, femeie, că parcă ești o stricată. Și să nu mai văd vinul ăsta pe masă. Cel Îndoit cu apă e mai mult decît suficient. Avariția are să ne mănînce. Julián nu trecuse niciodată de partea cealaltă a bulevardului Diagonal. Linia aceea de pădurici, de terenuri de construcție și de palate rămase În așteptarea unui oraș constituia o frontieră interzisă. Pe deasupra bulevardului se Întindeau sate, coline și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Casaubon, munca de editor e o artă, nu e o știință. Să n-o facem pe revoluționarii, că a trecut timpul. Folosește Cabala. A, În legătură cu nota dumitale de cheltuieli, mi-am permis să scot plata vagonului de dormit. Nu din avariție, sper că ai Încredere. Ci fiindcă cercetarea trebuie să păstreze, ca să zic așa, un anume spirit spartan. Altfel nimeni nu mai crede În ea”. Ne convocă din nou după câteva zile. Avea la el În birou, Îi spuse lui Belbo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că va fi vreodată puternic, dar cînd a devenit s-a străduit să ascundă cît a putut de mult acest secret. De aceea, aparent, lua măsuri bizare, dădea dispoziții fără noimă pentru cei care le primeau, păstrînd pentru el, cu avariție, cu gelozie, înțelesul acestora. Și ținea atît de mult la acest fel de a lucra, încît nu dădea nimănui nici o explicație, zicîndu-și și spunîndu-le celor care îndrăzneau să o facă eu dau rezultate, nu explicații. Iar în acel moment oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu-i deloc adevărat! Nimeni nu-i respectă pe vânzătorii ambulanți de crenvurști mai mult decât mine. Ei oferă societății unul dintre puținele servicii meritorii. A jefui un vânzător de crenvurști este un act simbolic. Tâlhăria nu-i dictată de avariție, ci pornește mai degrabă din dorința de a umili vânzătorul. — Ține-ți gura aia mare și plătește imediat. — Ești tare neînduplecat pentru cineva de vârsta dumitale. Și totuși n-am de gând să merg cincizeci de cvartale pe jos ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tinere să se consolideze, la adăpost de concurența străină. În aceeași ordine de idei, el reclama o viguroasă acțiune a Statului pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport, suport esențial al creșterii economice și al unității naționale. În opoziție, F. Perroux condamna avariția națiunilor, contrară unei creșteri economice bine repartizată la scară mondială. El credea că marile puteri caută să monopolizeze activitățile strategice. În continuare, numeroși economiști au denunțat relațiile asimetrice pe care comerțul mondial le întreține între țările industrializate și cele emergente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care comerțul mondial le întreține între țările industrializate și cele emergente. Odată cu creșterea puterii țărilor asiatice și cu accelerarea globalizării economiilor, prin intermediul unei deschideri crescînde a piețelor, națiunile au din ce în ce mai puțin posibilitatea de a dezvolta preferințe structurale, iar eventuala lor avariție nu poate decît să le dăuneze. Astfel, țări ca Albania, care a ales să "conteze pe propriile forțe", după formula maoistă, se găsește astăzi mult înapoiată în competiția mondială. Această abordare merită totuși mai mult decît nuanțată, căci mondializarea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
devine purtătoarea unei noi dinamici naționale, cu scopul de a răspunde unei a doua sfidări, cea a marjelor de manevră în lupta de concurență la nivelul economiei mondiale. Pentru că numai făcînd explicit modelul de solidaritate ales, limitînd în mod explicit avariția micro-economiilor, produsul național poate evolua, în termeni de volum și de structură, într-un sens care să permită națiunii să-și apere, în același timp, coeziunea internă și poziția externă. 6.5.1.3. Cele două mîini ale Statului Ambivalența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
urmă, care e povestea Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? C.B.: Textul a fost descoperit în 1978, în regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns în prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are în mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite în 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă, trei milioane de dolari, pe care nimeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
are în mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite în 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă, trei milioane de dolari, pe care nimeni n-a fost în stare să i-o plătească. Avariția lui a avut consecințe dezastruoase asupra codicelui. În 1978, chiar și câțiva ani după aceea, codicele respectiv, care conține patru texte, între care și Evanghelia lui Iuda, se afla într-o stare excelentă, așa cum o confirmă specialiștii care l-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
fost reachiziționat de către doamna Frieda Nussberger Tchacos (de unde și numele codicelui, Tchacos), el ajunsese într-o stare absolut deplorabilă. Aproape nimic nu se mai putea descifra. A fost nevoie de o muncă titanică de reconstituire. Iată ce consecințe poate avea avariția, pofta asta nesăbuită de bani, pe planul științei și al teologiei. Dacă un negustor egiptean ar fi propus un preț civilizat unei universități americane, de pildă, care se arăta interesată de achiziționarea codexului, și dacă n-ar fi ținut cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și încearcă să-și descalifice adversarul mînjindu-l. Într-o discuție polemică pe teme grave, preopinentul poate fi învins numai o dată cu ideile pe care le susține. Dacă îi descriem cu talent sau cu geniu chelia, timiditatea, ticurile, eventualele josnicii comise cândva, avariția, asemănarea lui cu un șoarece, și așa mai departe, ce putem obține în cel mai fericit caz? Că talentul nostru e o simplă secreție cerebrală, incapabil să se mențină în sfera ideilor, și că trebuie să pună pe hârtie doar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
patru plânseseră. Chiar dacă acum cele mai intime acte sau dorința vecinei de a-și găsi un soț deveniseră subiecte pentru televiziune, în viața reală, aproape întotdeauna, oamenii erau mult mai corecți decât se credea. Devotamentul se dovedea mai puternic decât avariția. Jina era aproape sigură de asta. A luat o carte, a deschis-o la pagina cu cuprinsul și-a văzut că romanul era împărțit în patru părți: Râul Fără Întoarcere; Maria Cea Fără De Prihană; Respiră; Sex, Minciuni și un Pistol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
răspuns John. Doar să nu mai înceapă nimeni să plângă, și-a spus Danny. Jake găsise un os soios, iar sunetele pe care le scotea în timp ce-l rodeau i-au amintit lui Danny de canion, de sălbăticie, în general - totala avariție și indiferență în fața durerii omului. Puștiul n-a mai rezistat. A smucit, cu putere, frângie cu care era ancorată barca de mal și-a înșfăcat vâslele. Într-o secundă, ambarcațiunea a intrat în curentul râului. Alice și John rămăseseră muți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]