679 matches
-
Hiperhidroza primara sau focala poate fi clasificata in mai multe tipuri, in funcție de zona care este afectata: palma-plantara ( transpirație simptomatica numai la nivelul mâinilor sau picioarelor ), hiperhidroza gustativa ( transpirație excesiva la nivelul fetei si pieptului după consumul anumitor alimente ), hiperhidroza axilara ( transpirație excesiva la subraț, care este cea mai răspândita forma de hiperhidroza ). Hiperhidroza se mai poate clasifica si in funcție de debut, congenitala ( prezenta la naștere, o condiție moștenita ) sau dobândita ( debutând mai târziu in viată ). Hiperhidroza primara sau focala, debutează
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
intre deodorante si antiperspirantele. Deodorantele nu opresc transpirația ci doar neutralizează mirosul cauzat de bacteriile care se descompun la nivelul pielii, ca urmare a transpirației abundente. Antiperspirantele reduc sau chiar opresc transpirația excesiva. Antiperspirantele sunt deosebit de eficiente pentru tratamentul transpirației axilare. In mod normal, sunt nevoie de trei pana la cinci zile pentru a se observa rezultatele utilizării unui antiperspirantele profesional ( ex: Odaban). Cel mai frecvent efect secundar este iritația pielii. Antiperspirantele au la baza o soluție lichida. Ele sunt ambalate
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
transpirații excesive, toxina botulinici blochează fibrele nervoasele stimulează glandele sudoripare, având ca rezultat stoparea producerii transpirației doar in regiunea corpului unde a fost injectata. Chirurgical Extirparea sau distrugerea glandelor sudoripare este o opțiune pentru cei care se confrunta cu hiperhidroza axilara. Exista mai multe metode pentru îndepărtarea glandelor sudoripare cum ar fi: aspirarea glandelor sudoripare, chiuretaj retrodermal, liposuctie axilara. Cu o rata de satisfacție in rândul pacienților care au suferit o astfel de intervenție de pana la 70% aceasta are de
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
regiunea corpului unde a fost injectata. Chirurgical Extirparea sau distrugerea glandelor sudoripare este o opțiune pentru cei care se confrunta cu hiperhidroza axilara. Exista mai multe metode pentru îndepărtarea glandelor sudoripare cum ar fi: aspirarea glandelor sudoripare, chiuretaj retrodermal, liposuctie axilara. Cu o rata de satisfacție in rândul pacienților care au suferit o astfel de intervenție de pana la 70% aceasta are de cele mai multe ori si efecte secundare nedorite cum sunt: transpirația excesiva in alte zone ale corpului, unde înainte de intervenție
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
pentru a hrăni pruncul. Forma mamelelor este variabilă, de obicei emisferică, alteori piriformă, discoidală sau cilindrică. Topografic se întinde superoinferior pe linia medioclaviculară, de la coasta a IV-a până la coasta a VII-a, iar mediolateral, de la linia parasternală la linia axilară anterioară. Pielea care acoperă glanda mamară prezintă în centru areola și mamelonul (papilla mammae). Areola este o zonă circulară cu un diametru de 15-22 mm, care înconjoară baza mamelonului. La nivelul vârfului se deschid 10-20 orificii, care reprezintă deschiderea canalelor
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
o fascie premamară și o fascie retromamară. Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului sunt bolnave de gigantomastie. Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele. Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele. Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
3 săptămâni 3 . BO15935 4 . MO16419 CSI Cancerul de sân incipient este definit ca un carcinom mamar primar , invaziv , fără metastaze . În studiul HERA , cancerul de sân incipient a fost limitat la adenocarcinom mamar primar , invaziv , operabil , cu afectarea ganglionilor axilari sau fără afectarea ganglionilor axilari dacă tumorile au diametrul de cel puțin 1 cm . Ca tratament adjuvant Herceptin a fost investigat într- un studiu multicentric , randomizat ( HERA ) , cu scopul de a compara , pe o perioadă de un an , tratamentul cu
Ro_438 () [Corola-website/Science/291197_a_292526]
-
MO16419 CSI Cancerul de sân incipient este definit ca un carcinom mamar primar , invaziv , fără metastaze . În studiul HERA , cancerul de sân incipient a fost limitat la adenocarcinom mamar primar , invaziv , operabil , cu afectarea ganglionilor axilari sau fără afectarea ganglionilor axilari dacă tumorile au diametrul de cel puțin 1 cm . Ca tratament adjuvant Herceptin a fost investigat într- un studiu multicentric , randomizat ( HERA ) , cu scopul de a compara , pe o perioadă de un an , tratamentul cu Herceptin , administrat o dată la trei
Ro_438 () [Corola-website/Science/291197_a_292526]
-
precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
adjuvantă (postoperatorie). Este important de știut că tratamentul post operatoriu folosind tehnologia modernă de radioterapie IMRT poate reduce riscul reapariției cancerului cu până la 70%. Necesitatea iradierii postoperatorii după mastectomie apare dacă tumora a măsurat peste 5 cm sau dacă ganglionii axilari au fost invadați de tumoră. În ciuda temerilor generale, radioterapia în cancerul mamar este relativ ușor de tolerat, iar efectele secundare se limitează doar la zona tratată (singurul efect asupra întregului organism fiind oboseala, dar și aceasta apare inconstant). Înaintea începerii
Cancer mamar () [Corola-website/Science/306538_a_307867]
-
închis, dând aspectul unei marmorații verde deschis pe un fond închis. Laturile gâtului, între timpan și guler, sunt de un albastru-deschis (formând peruzea), gușa însă nu este niciodată albastră. Abdomenul este galben, fără pete, uneori verzui spre flancuri. Uneori zona axilară și o treime din flancuri au o culoare albastră sau albastră-cenușie. Masculii semiadulți păstrează dungile dorsale deschise, care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
după anul 1347, unde a creat mare panică. Durerile îngrozitoare, transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii. Totuși mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau de ciumă de cei care aveau doar febră mare: în zona axilară, pe gât, și eventual în zona inghinală apăreau niște umflături pline cu puroi, numite „buboane”; la început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau în chinuri groaznice. În câțiva
Moartea neagră () [Corola-website/Science/303465_a_304794]
-
și sunt următorii: În structura brațului există de asemenea și fascia brațului. Aceasta are formă cilindrică și acoperă mușchii brațului. Aceasta este situată sub piele și se continuă proximal cu fasciile mușchilor pectoral mare, infraspinos și deltoid și cu fascia axilară. Fascia brahială se inseră distal pe epicondilii humerali și pe olecraniu și apoi se continuă inferior cu fascia antebrahială.
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
originea înotătoarei dorsale. Coada este bifurcată. Corpul, inclusiv capul, este acoperit cu solzi mari cicloizi și, mai rar, ctenoizi; unii solzi au un sau mai multe rânduri de striuri. Solzi modificați adesea bine dezvoltați pe înotătoarele pectorale și pelviene (solzi axilari și pe prima înotătoare dorsală). Linia laterală absentă sau foarte slab dezvoltată. Culoarea spatelui este albastră verzui spre gri plumburiu, parțile laterale sunt argintii, de multe ori cu 3-9 dungi longitudinale; înotătoarele sunt hialine sau întunecate. le sunt larg răspândite
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
de coarne. Testiculele sunt intraabdominale și rămân tot timpul în cavitatea abdominală. Uterul este bicorn. Placenta la început este difuză, iar mai târziu devine zonală și caducă. Au o pereche sau două perechi de mamele inguinale și uneori o pereche axilară. Craniul este mic și turtit lateral, cu o apofiză zigomatică puternică. Coloana vertebrală are o convexitate mare dorsală. Clavicula lipsește. Creierul este de tip macrosmatic și cu circumvoluții puține. Au o mare acuitate vizuală, la care se adaugă și un
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
boala evoluează spre o stare generală de rău , curbatură , dureri viscerale , articulare , edeme faciale , accese febrile însoțite de eritreme pruriginoase care determina grataj violent . Ganglionii limfatici sunt tumefiați , nedureroși , apare semnul Winterbottom ( ceafa groasă ). Ganglionii inflamați sunt cei auriculari , epicohleari axilari . Apar tulburări digestive , greață , vărsături , constipație , splina și ficatul sunt hipertrofiate , tahicardii , slăbiciune musculară , astenie , tulburări neurologice ( amețeli, cefalee ) , afectare SNC , cresc serumalbuminele (în urină este depășit numărul normal de albumine ). Faza neuromeningee apare după 6 luni în cazul infestării
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
inapetență, astenie, scădere ponderală. Simptome respiratorii: tuse, junghi toracic și alte manifestări respiratorii. Tuberculoza extrapulmonară apare cu o frecvență de 40-80% și crește cu severitatea imunodepresiei. Boală diseminată cu bacteriemie prezentă în 20-40% din cazuri. Limfadenita tuberculoasă: ganglionii cervicali, supraclaviculari, axilari, intratoracici și intraabdominali. Tuberculoza ganglionară are o mare tendință către cazeificare și poate predispune la formarea de abcese, fistule și localizări neobișnuite ale infecției. Afectarea SNC apare în 5-10% din cazurile de tuberculoză la seropoziții, sub formă de meningită sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
erectorul spinal, partea posterioară a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem de legătură între arterele axilară, intercostale și lombare. Inervația este asigurată de nervul toraco-dorsal. Acțiunea mușchiului produce extensia, adducția și rotația medială a brațului cu tragerea brațului în jos (când are punct fix posterior). Dacă are punct fix pe humerus ridică coastele și împreună cu pectoralul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sa superioară și deltoid se află un interstițiu în care se găsesc vena cefalică și ramura deltoidiană a arterei acromio-toracice. Marele pectoral este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Are originea pe fețele antero-laterale ale coastelor 3-5 lateral de cartilajele costale, iar inserția pe procesul coracoid. Este acoperit de mușchiul pectoral mare (între ei se găsește nervul pectoral lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe procesul coracoid ridică coastele fiind un mușchi inspirator auxiliar. Subclavicularul Unește prima coastă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mare. De pe claviculă pleacă fascia clavipectorală care învelește subclavicularul și ligamentul coracoclavicular. Foița sa posterioară se continuă cu lama prevertebrală a fasciei cervicale. Fascia coboară și învelește micul pectoral reunindu-se la marginea lui inferioară și continuându-se ca fascia axilară. Unele fibre din fascia clavipectorală ajung până la pielea axilei pentru a forma ligamentul suspensor al axilei (Gerdy). Mușchiul este inervat din plexul brahial prin nervul subclavicular. Când ia punct fix pe coastă coboară clavicula. Când ia punct fix pe claviculă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această zonă vastă poate fi divizată în mai multe regiuni anatomice: regiunea nucală, regiunea vertebrală, regiunea scapulară și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]