253 matches
-
civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol fundamental în formarea și ghidarea personalității. De asemenea, orientarea valorică este în legătură cu conceptul de morală. Pentru a explica interacțiunea dintre aceste concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
plăcerii de a citi, în detrimentul celei intelectuale care produce frustrări celor care nu reușesc să decodeze și să verbalizeze filozofic mesajele operelor literare, o tratare prozaică, frustă fiind aspru sancționată de profesor și însușită de clasă și elev ca o axiologie a talentului și inteligenței personale. Frustrările acestea, ne sugerează Papadopol, produc în cele din urmă abandonul acțiunii de a citi. Din punct de vedere didactic, Papadopol se găsește cu această afirmație polemică și astăzi în legitimitate. Fl. Ilioasa este și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
înșiși autori de ample lucrări, pe care le-au lansat pe piața avidă de informații ori de unde acestea ar fi venit. Acest lucru a schimbat major statutul profesorilor în sistem. în contextul lansării oficiale și a unui nou tip de axiologie prin fișa postului și alte documente colaterale, prin care profesorul este evaluat nu numai ca practician la catedră, ci și ca teoretician și cercetător al fenomenului didactic, duce personalitatea profesorului spre altă epistemă, calitatea de om de știință fiind probabil
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bântuite de grija pentru o anumită formă a măsurii, vizibilă în cuvinte precum: întrucâtva, oarecum etc. * Cine stabilește cuprinderea domeniilor binelui și răului, acela are puterea. Riscul oricărei doctrine morale este să fie aservită puterii sau să o întroneze. Orice axiologie instaurează ierarhii, ceea ce înseamnă raporturi de subordonare, adică de putere. Îmi va reține atenția orice sistem axiologic care începe prin a recunoaște că înscăunarea lui înseamnă și instituirea unor raporturi ce dau seama de o anumită așezare a puterii. * Atenția
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
adică de dorința puterii de tot mai multă putere. Ceea ce dă conturul aspirației noastre de a deveni "zei", acesta fiind de fapt sensul tare al uciderii Divinității. * În constituirea oricărui sistem axiologic (poate chiar ideea de sistem este problema oricărei axiologii) ar trebui să pornim de la ideea că diferitele moduri de viață sunt egale din perspectiva nivelului de satisfacție pe care-l pot aduce individului. Altfel spus, nivelul maxim de satisfacție ce poate fi atins în orice timp de societate este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
contemporan afirmă: „Ceea ce numim libertate nu este numai o posibilitate rațională de alegere între mai multe posibilități, ci posibilitatea extremă a realizării de sine a persoanei, posibilitate ce se poate autodesființa.”, „.. .libertatea nu reprezintă o idee abstractă — o categorie a axiologiei idealiste sau o cerință socială în scopul reglementării raționaliste a drepturilor și obligațiilor omului. Libertatea este premisa componentă a existenței personale, faptul existențial nemijlocit empiric al relației între persoană și natură, trăit de existența omenească unitară, ca diferență ontologică între
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
urmă trebuia sacrificat în favoarea stabilității și comodității la care ajunsese leninismul sistemic și de care dorea să se bucure. Renunțând însă la asaltul permanent asupra realității "burgheze" pentru obținerea unui statu-quo, leninismul sistemic a fost penetrat, conștient sau nu, de axiologia burgheză. Viața calmă" pe care o promitea Brejnev avea toate motivele să fie condamnată de veteranul Molotov: reprezenta primul pas în direcția "social-democrației" și o concesie periculoasă și nejustificată făcută inamicului ideologic. Desigur, există argumente politice bine întemeiate pentru a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-am înțeles nimic), propoziția subordonată (" Nimic nu-i pierdut / din moment ce mă iubești"). În timp ce modalizatorii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ambasador la Paris (1960-1963). 51 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie..., p. 165. 52 Petre Andrei (1891-1940) sociolog, filosof și om politic, profesor universitar la Iași. Ministru în câteva rânduri, reprezentant al aripii de stânga a Partidului Național Țărănesc. Contribuții în axiologie, etică și sociologia cunoașterii (Filosofia valorii, Problema fericirii, Sociologie generală, Die soziologische Auffassung der Erkenntnis) Membru post-mortem al Academiei Române. 53 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie..., pp. 167-168. 54 Ibidem, pp. 168-169. 55 Ștefania Cristescu-Golopenția (1908-1979), sociolog, etnolog, eleva lui D.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
umane ca realitate ce trebuie să întruchipeze modele de o condiție superioară, singurele integrabile unei paradigme sociale exigente. Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei experiențe psihice profunde și complexe). Înclinarea lui Höffding de a-i atribui marelui humor și un sens "etic" se cuvine pusă pe seama nu doar a consecvenței sale prețuiri pentru Spinoza, ci cu destulă probabilitate 0 și pe aceea a axiologiei propuse de Sprager, odată cu stabilirea celor șase "tipuri ideale, ce se cuvin aplicate ca scheme sau ca niște structuri normale fenomenelor realității istorice și sociale". Oricum, este neîndoielnic că Höffding a dorit să depășească empirismul psihofizic fechnerian și să țină
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau altora, rămâne legitimă întrebarea: "care sunt posibilele izvoare ale educației pentru schimbare?". În opinia noastră o analiză succintă ar putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia socială, pedagogia, sociologia, antropologia, axiologia etc., pe care le vom analiza din perspectivă proprie. Filosofia Creată din nevoia de a conferi relevanță teoretică tuturor interogațiilor cu privire la raporturile omului cu ansamblul universului sau cu civilizația căreia îi aparține, filosofia propune demersuri metodologice, viziuni teoretice și criterii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sarcina educația de a valorifica din plin rezultatele studiilor antropologice, de a identifica și promova strategii de anulare a efectelor amintite, dar și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
plin rezultatele studiilor antropologice, de a identifica și promova strategii de anulare a efectelor amintite, dar și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este enormă în condițiile promovării schimbării, atât
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și de a forma la indivizi capacitatea de adaptare la evoluția societății, fără riscul de pierdere a individualității. Axiologia Fie că ne referim la axiologie ca ramură a filosofiei, ce se ocupă cu teoria valorilor, fie că ne referim la axiologia pedagogică ca o nouă direcție în științele educației, ce se ocupă cu delimitarea valorilor educaționale, importanța ei este enormă în condițiile promovării schimbării, atât la nivel social, cât și la nivel educațional. Marcarea elementelor valorice devine o întreprindere esențială în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acestora a fost încercată de Hugo Münstemberg (1863-1916), cu o teorie interesantă în care a formulat problema valorii acțiunilor umane. Teoria sa este o încercare de sinteză dintre psihologia experimentală pe care a învățat-o în laboratorul lui Wundt, și axiologie ca teorie generală a valorilor, aplicată din perspectiva științelor naturii. Cercetările sale au fost desfășurate în nota pragmatică caracteristică psihologiei americane, prin realizarea de aplicații în domeniul selecției profesionale a muncitorilor, de studii diferențiale în școli și în universități. Meritul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
asigură supraviețuirea unui popor, a speciei umane În ansamblul ei. Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii abordărilor Întâlnite În literatura de specialitate, constituindu-se În subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. „Asemenea cercetării, descoperirii, invenției, formulării și rezolvării de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a acestui mal entendu rezidă, potrivit teoriei lui Berdiaev, în structura de profunzime a vieții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
opinii divergente, de a împărtăși concomitent două convingeri diferite și, mai mult, abilitatea de a se călăuzi și după una și după alta"72. Trăiam, de fapt, epoca înfloririi limbii de lemn în România, cînd proprietatea cuvîntului, ordinea, logica și axiologia erau aruncate în prăpastie. E aici motivul pentru care nu reușim decît parțial să sub-înțelegem referința lui Noica din următoarea formulare: "Socialismul acest lucru îl cere tuturor: o cuminecare mai largă"73. În schimb, cînd judeca felul în care radioul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
religia și o dată cu ea mișcarea religioasă se îndreptase steril, spune Cioran, către "expresia unei voințe de a crede"104, în care intelectualii își ascundeau dorința lor de Absolut. Consecința acestei reacții era una de dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o separație între valori și creatorii de valori, o dezbinare între elemente care ar trebui primar unificate. Creatorii de valori au, aici, perspectiva valorilor, iar nu trăirea lor"105. Uvertura tragicului Apropierea lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
valorii). Problema este ce sens dăm propoziției că unele entități non-umane din natură au valoare independent de utilizarea pe care le-o poate da un subiect conștient, capabil să evalueze. Aici este punctul pe care îl dezvoltă Routley, propunând o axiologie a mediului și o teorie morală influențată de Meinong. Dacă ne situăm într-un orizont filosofic de receptare a provocării lui Routley, atunci replica de întâmpinare se poate întemeia pe teza perspectivistă propusă de Nietzsche, și anume, că omul este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
datele care intră în componența ei - o altă față a universului, misterul lui inepuizabil, atât în ordinea obiectivă a lucrurilor, cât și în cea subiectivă, a "spațiului dinlăuntru""28. Spațiul imaginal este un spațiu interior, ideal nu în ordinea vreunei axiologii a nivelurilor realului, ci în sensul esenței manifestării. Figura lumii este un standard, o imagine tip, banală pentru că schematică, redundantă, generală prin univocitate, ceea ce se vede în general. Or "a vedea dincolo de ceea ce se vede înseamnă tocmai a străbate densitatea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]