375 matches
-
despre existența ca substanță a sufletului, care, în timpul vieții, este rațiunea, și care continuă să existe după moartea corporală, permițând reînvierea. Bertrand Russell îl critică sever pe Toma dinAquino, deoarece toate argumentele sale sunt bazate pe o concluzie a priori, axiomatică. 7 Angelus Silesius sau Johann Angelus Silesius (1624-1677), preot catolic german, medic și poet. Născut luteran, se convertește la catolicism și-și schimbă numele în Angelus (în greacă "mesager"). Trăiește cea mai mare parte a vieții sale retras ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
muncă au ocupat o poziție semnificativă în literatura subscrisă sociologiei și psihologiei organizaționale, concluziile privind corelațiile dintre acestea nu au fost încă stabilite. Ganzach, Saporta și Weber (2000) arată că, în generarea performanței, interacțiunea dintre motivație și abilități este considerată axiomatică și este bine reprezentată în plan teoretic, dar este foarte slab reprezentată empiric. 1.4. Stadii de evoluție în cercetarea motivației Humphreys și Einstein (2004) prezintă evoluția istorică a conceptului de motivație, afirmând originea acestuia în filosofie și teologie. La
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sesizate ulterior de Russell, evidențiind, totodată, câteva lucruri neașteptate. Unul dintre ele, poate printre cele mai importante (și cu atât mai puțin relevante) este transparența netă și ineluctabilă a figurii cercului hermeneutic, devenit o fatalitate în exercițiile deductive ale matematicii axiomatice. Numeroasele paradoxuri și antinomii logico-matematice descoperite în prima jumătate a secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem axiomatizat consistent și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a doua teoremă a lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile. Ireductibilitatea matematicii la statutul de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist (care este, în fond, solidar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist (care este, în fond, solidar cu presupozițiile logicismului) de a exprima în termenii obiectivității și ai exhaustivității nobila creativitate a matematicii. Matematica nu pare să scape condiției istoricității: continua proliferare a unor sisteme axiomatice paralele a susținut, pe de o parte, relativismul epistemologic, iar, pe de altă parte, „respingerea ideii că standardele raționalității științei ar fi neschimbătoare, anistorice, și că ele ar putea fi cunoscute și determinate printr-o reflecție a priori”2. Conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în simultaneități descriptive, ca substrat sangvin al „autenticității”, „lucidității”, „anticalofilismului” sau „documentarismului psihologic”? Ce este acest material, „așa de omogen și ispititor totdeauna”, a cărui acțiune, misterioasă și fascinantă, dizolvă retortele securizate ale laboratorului critic și face inoperant tabloul epistemic - axiomatic și modelator - al retoricii literare? O primă ipoteză trimite, evident, la fluxul modern al conștiinței, teoretizat de William James și devenit, odată cu operele lui James Joyce și ale Virginiei Woolf, o constantă literară a modernității. P. nu îl prețuiește însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la valori consacrate ale literaturii române: A.I. Odobescu, I. Ghica, I. L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Urmuz, E. Lovinescu, M. Ralea, G. Ibrăileanu ș.a. Stilul e voit rece, preocupat de scriitură, cultivând o imagine de virilitate axiomatică. Compozit, dând seamă de disponibilitatea criticului, Faptul de a scrie (1980) cuprinde, pe lângă articole despre clasici, secvențe contemporane, acoperind spațiul prozei, al criticii și al eseisticii. Atenția criticului, bine marcată, deschisă în evantai către divers și eterogen, se îndreaptă, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
de o remarcabilă soliditate critică, teoria cuvântului reificat formulată de Oreste Macrì în îndepărtatul an 1938. Grație acestui studiu, arta quasimodiană nu era doar încadrată în cercul mai larg al tendințelor ermetizante din literatura epocii, ci capătă, în interiorul acestuia, valoare axiomatica. În viziunea critică a lui Macrì, cuvantul este element fundamental al tehnicii quasimodiene, principiu valoric, desideratum final, miez catartic spre care tinde intru împlinire esențializarea întregului suflu de inspirație și patos. În opinia sa, efortul creator se concretiza în încercarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acțiunile secrete, fie în interesul păstrării unor bune relații, fie pentru că nu le poate împiedica; este însă mult mai dificil pentru ea să procedeze astfel dacă guvernul care o conduce își recunoaște public atitudinea. Negarea plauzibilă Doctrina considerată multă vreme axiomatică potrivit căreia, chiar dacă implicarea unui stat într-o acțiune secretă devine cunoscută, șeful de stat ar trebui să poată nega că a autorizat sau chiar că a avut cunoștință despre ea este strâns legată de cele menționate anterior. Acesta ar
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Academiei Române ș.a. După debutul cu versuri în revista „For” a Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1935) și placheta de versuri Anna-Mad (1942), primul excurs istorico-literar al lui G., Modalitatea conformistă a dramei (1948), indică un spirit lucid, care refuză adevărul axiomatic, bătătorit, în favoarea propriilor opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului. Pentru articularea acestor trei trepte ale libertății, modernitatea tîrzie oferă, ca orice altă epocă, suporturi și piedici specifice, de altfel corelate. Ea oferă sprijin tocmai în măsura în care, alături de relieful puternic, de necesitatea axiomatică pentru noi a libertății individuale, avem conștiința insuficienței ei, admitem că e vorba despre o libertate incompletă, limitată, de vreme ce se referă doar la ființa noastră socială; că e vorba despre o libertate superficială, de vreme ce se referă doar la aspectul cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
informaționala. După opinia lui Alex Osborn, cantitatea produce calitatea. Cu cât avem mai multe date considera autorul cu atât șansa este mai mare ca printre ele să fie și informația relevantă care va duce la finalizarea procesului creativ. „Este aproape axiomatică teza după care cantitatea produce calitate în ideație. Logica și matematica ilustrează adevarul că, cu cât producem mai multe idei, cu atât suntem mai aproape de a o elabora și pe cea bună. Tot atât de adevarat este că cele mai bune idei
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
României în timpul și după disensiunile de la începutul lui 2016? În primul rând, consider că România trebuie să fie cea mai activă dintre membrii UE și ai NATO față de tot ceea ce se întâmplă în Republică Moldova. E un lucru firesc și axiomatic, dacă doriți. În al doiela rând, consider că atitudinea României a fost una activă și suficient de nuanțata. Pe de o parte, pornind de la analiza ce a dus la ideea, pe care o agreez și eu, că Republica Moldova are nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
independent, de către Lobacevski și Bolyai a geometriei neeuclidiene. Pentru a înțelege mai bine ce a condus la această descoperire, trebuie să ne reamintim câteva lucruri despre geometria lui Euclid. El a realizat prima mare dezvoltare în matematică prin descoperirea metodei axiomatice și aplicarea ei la geometrie. Această metodă poate fi considerată una dintre cele mai mari realizări a matematicii antice. Foarte pe scurt, metoda axiomatică constă în derivarea de adevăruri despre un anumit domeniu de studiu, cu ajutorul logicii, dintr-o mulțime
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
lucruri despre geometria lui Euclid. El a realizat prima mare dezvoltare în matematică prin descoperirea metodei axiomatice și aplicarea ei la geometrie. Această metodă poate fi considerată una dintre cele mai mari realizări a matematicii antice. Foarte pe scurt, metoda axiomatică constă în derivarea de adevăruri despre un anumit domeniu de studiu, cu ajutorul logicii, dintr-o mulțime relativ mică de axiome. În cadrul geometriei sale, Euclid distinge între axiome adevăruri considerate ca nemijlocit certe (de exemplu: "întregul este mai mare decât partea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nici evidente și nici adevărate 28; de fapt nici nu pot fi considerate judecăți, ci sunt cel mai corect privite ca fiind funcții propoziționale 29. Ele sunt lipsite de înțeles și exprimă doar relații între termenii primitivi nedefiniți ai sistemului axiomatic din care fac parte. Mai mult, un astfel de sistem axiomatic nu trebuie nici măcar să fie categoric 30. Un sistem geometric privit prin prisma acestei noi viziuni asupra axiomelor nu trebuie să stea în nici un fel de relație cu vreo
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Hilbert structura geometriei este separată cu totul de orice conținut. Am vorbit la începutul acestei secțiuni despre două rezultate pe care l-ea produs reexaminarea fundamentelor geometriei euclidiene. Cel de-al doilea astfel de rezultat constă în găsirea unor fundamente axiomatice riguroase pentru geometria euclidiană și pleacă de la observarea faptului că postulatele lui Euclid sunt insuficiente pentru derivarea pur logică a unora dintre teoremele geometriei sale. Putem lua drept exemplu demonstrația oricărei teoreme în care se presupune că între două linii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a asistat la o transformare gradual a matematicii de fapt, o revoluție gradual (dacă asta nu este o contradicție în termeni)" (Kleiner 1991: 304). Am văzut mai sus ce fel de transformări "revoluționare" s-au produs în geometrie, analiză și axiomatică. Un alt domeniu matematic în care au avut loc transformări a fost aritmetica. Spre sfârșitul secolului nouăsprezece, matematicienii au reușit să axiomatizeze și aritmetica. Primul care a produs un astfel de sistem a fost Dedekind în 1888, urmat la numai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nouăsprezecelea privește viziunea supra matematicii care decurge din reexaminarea fundamentelor geometriei 65. Această reexaminare a avut ca rezultat o nouă viziune asupra axiomelor, care, la rândul ei, a condus la o nouă viziunea asupra geometriei, și anume că un sistem axiomatic în întregime formal care nu trebuie să stea în nici un fel de relație cu vreo intuiție de a noastră și nici nu trebuie să fie despre structura lumii. Pozitiviștii logici s-au folosit de această viziune pentru a promova o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
definiție implicită și o definiție concretă..." (Skorupski 2005: 59). Răspunsul la problema coordonării nu poate fi luat ca un răspuns și pentru problema aplicabilității. Pentru a se răspunde la această problemă ar trebui să se explice de ce, un sistem matematic axiomatic care primește o astfel de interpretare fizică, dar la care s-a ajuns datorită "amuzamentului" matematicianului care s-a gândit să introducă schimbări arbitrare în alt sistem, este atât de util fizicianului. Dar un astfel de răspuns nu este de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la cel de-al doilea sens al întrebării "ce sunt teoriile științifice?". În filosofia științei găsim două răspunsuri care s-au impus: viziunea sintactica și viziunea semantica. Conform viziunii sintactice, teoriile științifice sunt cel mai bine înțelese ca fiind sistema axiomatice în care termenii teoretici primesc o interpretare parțială observațională. Ele sunt identificate cu o anumită formulare lingvistică și pot fi luate, astfel, ca fiind entități lingvistice. Suppe oferă următoarea listă de trăsături caracteristice pentru această viziune: teoria constă în legi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pe construcția lui în spațiu" (CRP, p. 224). 26 Pentru mai multe detalii legate de viziunea lui Helmholtz cu privire la geometriile neeuclidiene a se vedea DiSalle (2006b) și, în special, DiSalle (2006a). 27 După Resnik, "Hilbert a crezut că metoda sa axiomatică a creat posibilitatea unei cercetări riguroase a independenței postulatului paralelelor" (Resnik 1974: 387). 28 În această nouă viziunea asupra axiomelor, accentul nu se mai pune decât pe problema relației deductive dintre propoziții, problema adevărului lor fiind lăsată deoparte. Pentru mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de conversation du jour étant épuisés (...). Chaque mardi, le dîner ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort d'un poète et des dernières courses d'automne" [Zola, La Curée, p.47]; " Le dîner fut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete ridicat pe ancorele lui...” (Ger valah). Coborât fără voie prin „poarta de miazănoapte” - în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
la procesul decizional a făcut din lumea politicului un loc existențial de primă însemnătate pentru viața indivizilor și a colectivităților. În aceste circumstanțe, a pune într-o relație directă condiția umană și condiția politică înseamnă a asuma o aserțiune antropologico-filosofică axiomatică: condiția umană este, în esență, una politică! Spiritul problematizant al filosofiei politice, ca și exigențele științei antropologice, au făcut necesară demonstrarea "adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]