546 matches
-
luminători. 37 (I, 456) Stejarul Plîngerii (Oak of Weeping): Este probabil identic cu "Stejarul veșnic" (the eternal Oak) sub care stă Eno în The Book of Los (3, 4). Este un simbol destul de transparent al ideii de axa a lumii (axis mundi). În plus, stejarul, despre care se știe că este cel mai puternic dintre copaci (trăind și cel mai mult), devenise aproape un simbol al Angliei: druizii își împliniseră ceremoniile misterioase în păduri de stajar; corăbiile de război erau construite
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
E rădăcină, filiație, amintire, proiecție, e loc al Întâlnirii dintre cei care au fost și cei ce sunt, un loc al joncțiunii trecutului cu prezentul, spațiul În care te manifești prin primul gângurit, iar apoi Îți dai duhul. E un axis mundi, centru al universului din care totul poate fi revalorizat, pregustat. E sălașul iubirii față cei de jos și față de Cel de Sus. E refugiu și perimetru al regăsirii sinelui și al aflării celorlalți. E puntea de legătură dintre ceea ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a legăturii dintre paradigma religioasă și experiențele umane trăite În comun; emergența, din personalități fragmentate, a unei personalități integrale; mișcarea dinspre un centru profan către o periferie sacră, care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ, un axis mundi al credinței sale; mișcarea În sine, ca simbol al communitas, care se schimbă În timp, ca o antiteză a Încremenirii specifice structurii; individualitatea promovată Împotriva mediului instituționalizat etc. Dar, pentru că este voluntar, pentru că nu este un mecanism social obligatoriu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cetatea Romei. Lancea ar fi prins rădăcini și a înfrunzit, devenind un „copac cu crengi mlădioase” (Ovidiu, Metamorfoze, XV ; Plutarh, Romulus, XX). Colina, lancea și arborele sunt reprezentări simbolice similare și, de multe ori, interșanjabile. Ele definesc același concept cosmologic : Axis mundi. Conform unei alte legende, din același ciclu (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, 10), primul templu „care a fost sfințit la Roma” în cinstea zeului Jupiter a fost ridicat pe colina Capitoliu, pe locul „unui stejar socotit sfânt de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe locul unui copac bătrân pe care i l-a arătat clăditorului o viziune oarecare” (87, p. 204). Esența acestor legende este elementul arhetipal invariant : ridicarea unui lăcaș de cult pe locul (sau din lemnul) unui arbore sacru sau consacrat (Axis et Imago Mundi), în cazul nostru, un paltin. Nu întâmplător, tocmai acest element „păgân” a fost exclus (păs- trându-se toate celelalte) dintr-o „versiune pur clericală” a legendei întemeierii Putnei, așa cum a fost consemnată în 1761 de arhiman- dritul Vartolomei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fim numai români într-un gând, într-o unire Să ne dăm mâni cu mâni Pentru a țărei fericire (134). 4. Paltinul magico-apotropaic Am văzut deja câteva dintre atributele simbolice acordate paltinului : arbore sacru, lăcaș al zeului/daimonului, arbore cosmic (Axis et Imago Mundi), arbore consacrat, arbore de judecată, de jurământ și de învestire etc. Este în logica mentalității tradiționale ca un copac cu astfel de valențe să fie încărcat și cu atribute magico-apotropaice. Într- adevăr, așa cum se va vedea, simpla
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestora.) Sub presiunea doctrinei creștine, paltinul nu-și mai îndeplinește menirea, „el nu [mai] crește”. Paltinul e înlocuit cu bise- rica, iar menirea mitico- funerară a primului este preluată de aceasta. Biserica poate juca acest rol. Și ea este o Axis Mundi (o Scala Dei chiar) și, să nu uităm, ea este durată - ca în legendele moldave - pe locul și din lemnul unui paltin sacru (substi- tuire similară cu cea prezentată mai sus). Un fenomen identic semnalează Romulus Vulcănescu într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
geografie pur materială și în rețeaua determinantelor mecanice ale spațiului, ca orașele ; pentru propria sa conștiință, satul este situat în centrul lumii [...]. Satul se integrează într-un destin cosmic (7). Pentru mentalitatea tradițională, prin acest topos central trece osia lumii (axis mundi) - axă în jurul căreia se organizează lumea pe verticală, axă care unește, dar și desparte palierele cosmice : „Satu’ e așa în mijlocul lumii” - susțin țăranii români, în plin secol XX. „Noi așa zicem că aici e osia pământului și a cerului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iași, 1999 5. Delumeau J., Religiile lumii, Ed. Humanitas, București, 1996 6. Eliade M., Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Ed. Humanitas, București, 1997 7. Gaudin P., Les grandes religions, Ed. Marketing, Paris, 1995 8. Ghelasie G., Medicina isihastă, Ed. Axis mundi, București, 1992 9. Jung C. G., Psihanaliza fenomenelor religioase, Ed. Agora, București, 1998 10. Nishijina G. W., To Meet the Real Dragon, Windbell Publications, Tokorozawa, 1992 11. Corbett L., Funcția religioasă a psihicului, Ed. IRI, București, 2001 12. Grigorescu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Barometrul Rural 2007 nu permite testarea unor itemi în funcție de regiunea istorică și aria culturală, datorită faptului că eșantionul utilizat nu acoperă toate județele și toate regiunile. 26 Rezultate pe baza calculului valorii reziduale ajustate (VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis Factoring. Medota de rotire: Equamax. Testul grohotișului indică existența unui factor unic, argumentat de altfel de cadrul teoretic legat de capitalul social relațional formalizat (de exemplu Woolcock, Narayan, 2000) 28 Datele culese în Barometrul Rural 2007 nu asigură o acoperire
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se găsește mai jos: GGRAPH /GRAPHDATASET NAME="graphdataset" VARIABLES=PIB speranta viata MISSING=LISTWISE REPORTMISSING=NO /GRAPHSPEC SOURCE=INLINE. BEGIN GPL SOURCE: s=userSource(id("graphdataset")) DATA: PIB=col(source(s), name("PIB")) DATA: speranta viata=col(source(s), name("speranta viata")) GUIDE: axis(dim(1), label("PIB 2009")) GUIDE: axis(dim(2), label("Speranta de viata 2009")) GUIDE: text.title(label("Speranta de viata in functie de nivelul de dezvoltare al unei tari")) ELEMENT: point(position(PIB*speranta viata)) END GPL. Dacă dorim ca
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
graphdataset" VARIABLES=PIB speranta viata MISSING=LISTWISE REPORTMISSING=NO /GRAPHSPEC SOURCE=INLINE. BEGIN GPL SOURCE: s=userSource(id("graphdataset")) DATA: PIB=col(source(s), name("PIB")) DATA: speranta viata=col(source(s), name("speranta viata")) GUIDE: axis(dim(1), label("PIB 2009")) GUIDE: axis(dim(2), label("Speranta de viata 2009")) GUIDE: text.title(label("Speranta de viata in functie de nivelul de dezvoltare al unei tari")) ELEMENT: point(position(PIB*speranta viata)) END GPL. Dacă dorim ca graficul să includă și linia de regresie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de extragere a factorilor: (1) metoda celor mai mici pătrate (the least squares method), (2) metoda probabilității maxime (the maximum likelihood method), (3) metoda de extragere factorială Alpha (Alpha factoring), (4) analiza imaginii (image factoring), (5) metoda factorilor principali (principal axis factoring), (metoda componentelor principale (principal component analysis). La acest stadiu al analizei nu trebuie să ne preocupăm dacă să alegem coeficienții de bază ortogonali sau oblici, întrucât toate soluțiile inițiale sunt bazate pe coeficienți ortogonali. În plus, nu trebuie să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Plato once more. Jan Patočka and the Care for the Soul (by Mihai Maci) This text presents the interpretation that the Czech thinker Jan Patočka gives to platonic thinking, with particular reference to its political dimension. For Patočka Plato’s axis thinking represents „the care for the soul”. This is to be seen in the same time as an opening of the man before the world and before the realities that transcend the world and as well as a mediator between
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Research, vol. 46 (3), pp. 269-283. Gautie, Mary, 1997, „Church Attendance and Religious Belief in Post-communist Societies”, în Journal for Scientific Study of Religion, vol. 36 (2), pp. 289-296. Gheorghe, Manuela, 2004, Religie și schimbare socială în România, Editura Fundației Axis, Iași. Gheorghiu, Elena Iulia, 2003, „Religiozitate și creștinism în România postcomunistă”, în Sociologie Românească, nr. 3, pp. 102-121. Gillet, Olivier, 2001, Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul comunist, Compania Altfel, București. Halman, Loek, Draulans, Veerle, 2004, „Religious
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
antinomii bine delimitate. Legătura cu folclorul e consangvină, ca la cei mai reprezentativi poeți basarabeni, configurând un program etic și estetic care presupune cultul rădăcinilor, al casei, pragului și vetrei. Satul se conturează ca un univers coerent, o cetate morală, axis mundi, care sacralizează totul. O astfel de poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după expresia veche a lui Titu Maiorescu). M. preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
apoi spre Grecia lui Platon, care tocmai marca apariția iluziei laice și unde omul își va îmbogăți propria-i condiție într-un cadru controlat, dirijat și previzibil - teză incitantă ce va obseda gânditorii perfecțiunii sociale până în zilele noastre, prin Roma Axis Mundi, unde se reglementează relațiile de putere, școală politică a modernității, apoi prin Evul Mediu guvernat de autoritățile bisericii, autorul descoperă și oferă cititorului un material vast de reflecție. Aici mai ales, în acest ev sângeros, dominat de un amestec
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
a cărui execuție e inclusă într-un nucleu epic aparținând trecutului, se instituie ca personaj central într-o alegorie ce își extinde sensul asupra lumii din întreaga ficțiune. Prin consonanță, prăbușirea blocului bucureștean Belvedere, care reprezintă prosperitatea orașului și un axis mundi modern, contribuie la crearea corespondențelor decisive în organizarea imaginarului; în tradiția biblică, trupul soldatului prăbușit sub gloanțe reprezintă „templul Domnului”, în vreme ce, în ordine lumească, clădirea prăbușită este „templul” omului. Străina (1999) proiectează epic povestea istoriei trăite în orgoliul lucidității
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
Xenopol” Iași; bursier DAAD (Germania, München, Frankfurt am Main, 1990), bursier Fulbright-Visiting Profesor (SUA, Universitatea Statului Nebraska-Ohama, 1990-1991); cărți de autor: România și Puterile Garante 1856-1878, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 1988; România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura „Axis”, 1997; Concertul european. Un experiment În relațiile internaționale din secolul al XIX-lea, Editura Enciclopedică, 2006; Prolegomene la studiul relațiilor internaționale: epoca modernă, București, Editura Academiei Române, 2009; domenii de interes: istoria modernă - teme magistrale (Istoria românilor și Istoria Europei), istoria
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Maison Sciences de l’Home, Paris (2005), Universite Rennes 1 (2010); cărți de autor: Modernizare - Europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, vol. I, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 1996; Introducere În diplomație, Iași, Editura Fundației „Axis”, 1997; coordonator al volumului Iași - memoria unei capitale, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2008, și alături de Alexandru-Florin Platon al volumului Istoria Universității din Iași, 2010, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; domenii de interes: istorie economică, relații internaționale, istoria
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
scăzute, în jurul lui 0,1, sugerând faptul că cele două variabile aparțin unui alt spațiu valoric. Am exclus de asemenea, încrederea în guvern, extrem de sensibilă la variațiile date de poziționarea în cadrul ciclului electoral. Metoda de extracție utilizată a fost Principal Axis Factoring, variația totală explicată de factorul comun al încrederii generalizate în instituții fiind de 33%. Literatura de specialitate din acest domeniu a fost cel mai mult dezvoltată de Banca Mondială, Inter-American Development Bank și CEPAL (Comisión Económica para América Latina
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oglindește armonia macrocosmosului. Întreaga străduință pansofică constă în a-l ajuta pe fiecare să-și dea seama de această condiție privilegiată. Din rădăcinile sale divine el poate crește ca un copac viu între microcosm și macrocosm. Este doar potențial o axis mundi; prin efort pansofic însă crește. Când ramurile lui ating Cerul, devine Arborele Lumii. Pansophia este această înălțare grea și bucuroasă prin care Pământul se împacă liniștit cu Cerul. Cu ce ar putea fi asemănată? Comenius riscă, rozicrucian, o metaforă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le interziseseră oamenilor: nemurirea. Dar cum ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poezia reîntemeiază în spiritul unui popor („de unde vii tu/ începe Patria, cântecul acela etern”), poetul fiind un agent mesianic al acestui tărâm supracelest, înscris într-o geografie universală, în care se înalță Muntele (unul dintre puținele cuvinte scrise cu majusculă), axis mundi, simbol al divinului, loc în care transcendentul coboară. P. nu apelează niciodată direct la retorica religioasă, dar spațiul cântat este sacralizat, totul pare străluminat de semnele grației, așa cum simțea Sfântul Augustin. Nu e vorba de o lirică mistică în
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
European Integration”, Political Behavior, vol. 19, pp. 81-96. Gabel, Matthew (1998), „Public Support for European Integration: An Empirical Test of Five Theories”, Journal of Politics, vol. 60, pp. 333-354. Gheorghe, Manuela (2004), Religie și schimbare socială în România, Editura Fundației Axis, Iași. Gillet, Olivier (2001), Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul comunist, Compania Altfel, București. Henderson, Karen (2001), „Euro-skepticism and Europhobia: Opposition Attitudes to the EU in th Slovak Republic”, Sussex Working Paper, rr. 50, București. Inglehart, Ronald
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]