447 matches
-
Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale“ în fabrica sa: mazăre verde păstăi, bob verde păstăi, fasole grasă verde, fasole fină verde, dovlecei verzi, tarhon verde, pătlăgele vinete și bame verzi (TEL., an. VIII, 8 ianuarie 1877, p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan („în colțul Hanului Șerban-Vodă“), pe aceeași parte cu Banca Națională; în 1871, când Bacalbașa sosea la București, băcănia punea la dispoziția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan („în colțul Hanului Șerban-Vodă“), pe aceeași parte cu Banca Națională; în 1871, când Bacalbașa sosea la București, băcănia punea la dispoziția cumpărătorilor un sortiment bogat și variat printre care: zahăr, cafea, lumânări, pesmeți de Presburg și de Brașov, cașcaval de Brașov, vinuri străine și indigene, brânză și urdă de Brașov, salam nou de Sibiu și Verona, brânză de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urdă de Brașov, salam nou de Sibiu și Verona, brânză de Elveția, untdelemnuri de Nizza, Toscana și Grecia, șocolată, sardine în cutii, lichioruri, absinte, coniac, făină de Arad etc. (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 276. Băcănia „La Steagul alb“. 277. Biserica Sf. Ioan cel Mare, refăcută de Constantin Brâncoveanu, a fost de mo lată în 1893, pe locul ei ridicându-se palatul CEC-ului de pe Calea Victoriei. Biserica Zlătari a fost cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1838, fiind primul editor modern din țara noastră; activitatea editorială propriu-zisă și-a început-o în 1846; în 1873 sediul „Librăriei G. Ioanid și Spirescu“ (A. Spirescu era ginerele lui Ioanid) se afla pe strada Lipscani la nr. 18, lângă băcănia lui Păun Popescu. În 1874 G. Ioanid a dat faliment, fondul său de carte trecând în 1877 în proprietatea librăriei fraților Ionnițiu (strada Lipscani, nr. 27). 283. Ca și I.V. Socec, Honoriu C. Wartha (1839- 1894) fusese adus de G.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dă să cadă pe spate! Cu mâinile ridicate în sus, roșu la față, spumegând, vociferează pe trotuar. — Negroponte! Iar Negroponte?!... Nicu Crețeanu ținea un magazin special, un fel de birou pe Calea Victoriei unde este astăzi un magazin de ghete alături de băcănia Dragomir. 313. Gourmand (fr.), mâncăcios; gourmet (fr.), care știe să aprecieze mâncărurile bune. 314. În Piața Teatrului de pe Calea Victoriei se afla pe atunci principala „stațiune“ de trăsuri a Bucureștilor. Pe la orele 8 dimineața, Crețeanu se plimba tacticos prin prăvălie. Deodată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din România. În realitate, acest congres nu fu al întregii prese din țară, ci al presei liberale, plus Trompeta Carpaților a lui Cezar Bolliac care a participat. Congresul s-a întrunit în sala Hotelului Lazăr Nou de pe Podul Mogoșoaiei, deasupra băcăniei Dragomir. În urma dezbaterilor de câteva zile, congresul a votat următorul program-manifest: „[I] Naționalitatea, interesele și libertățile ei trebuie a fi regula noastră de conduită, a tuturor, în toate ramurile activității publice și private. Națiunea română este complexul întregului popor român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atunci grădina Union-Suisse, unde s-a înălțat de câțiva ani marele Hotel Simplon. Pe vremea aceea era numai un șir de prăvălii mărunte, fără etaj, în cea din mijlocul, care ținea colțul între stradele Câmpineanu și Sf. Ionică era instalată băcănia Sălcianu, iar în celelalte, de obicei, un mic birt ieftin. Prin strada Câmpineanu se intra direct în ceea ce se numea Grădina Union, o curte cu câțiva copaci, apoi o căsuță unde se afla instalat Clubul Co loniei elvețiene și o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este instalată într-o căsuță scundă, având și-o oarecare grădină în față, pe locul ocupat astăzi, în strada Câmpineanu, de Hotelul Simplon. La stradă este un șir lung de încăperi, iar în colțul stradelor Câmpineanu și Sf. Ionică o băcănie foarte cercetată, băcănia Sălcianu. Acest teatru este dirijat de cântărețul la modă, popularul I.D. Ionescu. I.D. Ionescu a cunoscut și celebritatea și averea. Cupletele lui scrise de Pantazi Ghica, avocatul Ion Moșoiu, tatăl literatului Alfred Moșoiu și alții erau în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o căsuță scundă, având și-o oarecare grădină în față, pe locul ocupat astăzi, în strada Câmpineanu, de Hotelul Simplon. La stradă este un șir lung de încăperi, iar în colțul stradelor Câmpineanu și Sf. Ionică o băcănie foarte cercetată, băcănia Sălcianu. Acest teatru este dirijat de cântărețul la modă, popularul I.D. Ionescu. I.D. Ionescu a cunoscut și celebritatea și averea. Cupletele lui scrise de Pantazi Ghica, avocatul Ion Moșoiu, tatăl literatului Alfred Moșoiu și alții erau în toate gurile. Pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
123; Derussi 126; Marmorosch-Blan 127; Națională a României 123, 146, 219, 353; Poumay 125, 126; de Scont 123 bariera: Belvedere, Cotroceni, Craiovei, Dudești, Herăstrău, Iancu , Mândrit, Mogoșoaia, Moșii, Piscul, Spirea, Șerban-Vodă, Târgoviștei, Vergu 143 Basarabiei (grădina): 116 Basilescu (grădina): 126 băcănia: Anghelescu 146; Cavadia 146; Cio banu 121; Colțescu 120, 121, 146; Drago mir 121, 129, 162, 184; Niculescu 121; Fun descu 149; Martinovici și Angelu („La crucea de aur“) 146; indice de nume de locuri din orașul bucurești și din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
librăria editură) liceul: Matei Basarab, Sf. Gheorghe 122; Sf. Sava: 5, 50, 54-56, 108, 113, 118, 124, 131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 l’Indépendance Roumaine (localul): 119 livedea Văcărescului: 121 Lucrătorul român (redacția): 129 magazinul (v. și băcănia): Stancu R. Becheanu 123; Gh. Coemgiopolu 149; A.B. Dancovici 149, 398; „La Globul verde“ 123; Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării) 120; Missir 123; Muzica 115; de mu zică Ghebauer (apoi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină, copilul născut va avea o alunică ca o măslină. Dacă ia o floare, unde-a pune-o la ureche, acolo va fi părul la copil mai deschis. Femeia îngreunată să nu mănînce aripi de găină sau alte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru o bună bucată de timp pe cei doi soți, tatăl său plecând, în 1837, în Finlanda și Rusia pentru a-și porni o nouă carieră. Andrietta rămâne la Stockholm și, pentru a-și putea susține financiar familia, deschide o băcănie care îi aduce un venit modest. Între timp tatăl său pune pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusești și îi convinge pe generalii ruși de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
deschiderea de magazine, dar și pentru parte din spațiul comercial - Furnica (Hangya), de pildă. În decursul anilor 1941-1942, fondul a alocat 613 împrumuturi în Transilvania de Nord, din aceste sume mai mult de patruzeci la sută era pentru deschiderea de băcănii, magazine mixte sau delicatese. În ciuda dezamăgirii rapide și a multiplelor dispoziții discriminatorii, evreimea Transilvaniei de Nord s-a mai putut simți în siguranță, adică în afara unui pericol iminent pentru un timp (desigur nu și cei mobilizați la muncă forțată sau
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mediatizată sub denumirea "Revoluția de boia", a fost declanșată de faptul că doamna Ruth Honiger, dorind să gătească de Sfintele Sărbători tradiționalul borș bukulu, a constatat că boiaua iute s-a scumpit "nerușinat", lucru pe care l-a spus în Băcănia Adolf Puck e adevărat că pe un ton destul de ridicat. Negustorul a încercat s-o potolească, dar cum femeia țipa tot mai tare, a fost nevoit s-o pocnească. Martorii la incident au intervenit, totul transformându-se dintr-un scandal
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Arc". În Republica Vandana de Sud, tot în preajma Sfintelor Sărbători, doamna Ioana Lupu, dorind să gătească de Sfintele Sărbători tradiționalul borș bikily, a constatat că boiaua dulce s-a scumpit "nerușinat", lucru pe care l-a spus fără ocolișuri în Băcănia Iosif Steel. Negustorul a încercat s-o potolească, dar cum femeia țipa tot mai tare, a fost nevoit s-o pocnească. Martorii la incident n-au intervenit. După aceea, doamna Ioana Lupu a stat în spital nouă zile. Ziarele n-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
un an mai târziu, importul să crească la 27.255.196, iar exportul - la 32.651.078 lei. în 1833, importul Munteniei era de 29.053.560, iar exportul de 37.913.931 lei. Importul cuprindea, în ordinea valorilor, „lipscănie, băcănie, bumbăcărie, brașovenie, abagerie, fierărie, bogăserie, cojocărie, cavafie. Cum englezii au adus marfa mai ieftină, ceilalți negustori au trebuit să scadă prețurile la mărfurile similare. Dintre produsele de export făceau parte, în ordinea valorilor: sare, seu, cai, boi, vaci, porci, bivoli
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1952 postul onorific de șef al statului (președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale), post pe care Îl deține până la moarte (ianuarie 1959). xe "Georgescu"Georgescu, Teohari (1908-1976) Născut la xe "București"București, Într-o familie mic-burgheză (tatăl său avea o băcănie). Muncitor tipograf, activist al C.C. al P.C.R., În perioada interbelică, deținut În lagărele de la xe "Târgu Jiu"Târgu-Jiu și xe "Caransebeș"Caransebeș. Din 1945, membru al C.C. al P.C.R., al Biroului Politic și al Secretariatului. În paralel, secretar de stat la
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
următoarele: "Comuna Gârbeș ti are, printre altele, două mori cu vapori și o velniă"; "Locuitorii se mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță etc. Putem constata că morile de apă au fost înlocuite de morile cu aburi, iar treieratul manual sau cu cai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și închisori. Din când în când, acestor oameni li "se dau" (cu rația) chiar și delicatese. În drum spre casă, Donțova intră vineri seară în alimentara. Cum "la carne era gol", iar "la pescărie n-avea ce cumpăra", cumpără de la băcănie două sticle de ulei de floarea-soarelui. Precizarea din paranteză nu este deloc neimportantă: "până atunci nu se găsise decât ulei de bumbac". Oamenii ajung să considere normale aceste condiții, care fac parte efectiv din viața lor, de aceea nu se
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
umplu de zgomot și însuflețire, lumea de pe stradă dădu buzna înăuntru și toți se așezară la cozi: la raionul delicatese și la casierie. Liudmila Afanasievna nu rezistă tentației și, fără să mai aștepte să ia ce avea de luat de la băcănie, se duse cu pas rapid să ocupe loc și la tejgheaua raionului și la casierie. Încă nu se zărea nimic în dosul vitrinei de la delicatese, dar femeile ce se înghesuiau la coadă știau sigur că urma să se dea șuncă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a produce vedete credibile care să rivalizeze cu starurile. Neputința de a acoperi pereții și ecranul cu imagini frumoase, altele decît lozincile, sloganurile sau clișeele, nu a avut nici ea mai puțină importanță decît neputința de a umple raioanele băcăniilor (magazinele din Praga sau Berlin erau aprovizionate). Îmbrățișez ideea celor care îmi dau dorința de a trăi ca ei, de a fi ca ei, dar nu mă atașez neapărat de viața celor care gîndesc ca mine. Eterna tinerețe a frumoaselor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu gura că de ce nu sunam la interfon, de ce stăteam acolo ca vita? Era o zi superbă, v-am spus, și numai chef de ceartă cu babe recalcitrante n-aveam. Dar babornița continua să mă beștelească, să mă facă de băcănie. Cică săptămâna trecută chiar în bloc-acilea murise o fată. O tăiaseră unii. Și din ce susținea ea, am dedus cum că unul dintre atacatorii ăia semăna perfect cu mine. Sau io aveam față de infractor. Dar, oricum, era ceva dubios cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ci și reci, puse toate pe seama "imperialiștilor" și a blocadei SUA. Bilanțul general la încheierea vizitei a fost "pozitiv". Am venit, am văzut și... am plecat înapoi în "țara păsărilor colorate", așezată liniștit pe malul Atlanticului, unde găseam la orice băcănie chibrituri, sare și... hârtie higienică! La sfârșitul lui septembrie 2008, "întâlnirile" mele cu Fidel păreau să fi ajuns la final, când întâmplarea sau destinul mi-a mai oferit o ultima ocazie. Din octombrie 2006 relațiile noastre diplomatice cu Cuba erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mi deapănă tot felul de istorii pline de învățăminte, de miez...) Și fiind strada principală în pantă și fiind, în plus, dreaptă ca trasată cu o riglă, noi pornim pe săniile noastre din capătul de sus al orășelului, din dreptul băcăniei numite Căsuța Albă, și nu ne oprim decât în capătul celălalt, jos, lângă poștă, aproape de port și de feribot. Mașinile nu ne stau în cale. Nici într-o zi obișnuită nu circulă prea multe mașini, le poți număra pe degetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]