290 matches
-
Nică seamănă cu un erou de basm care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are păreche", afirmă Ștefan a Petrii. Indirect, din întâmplări, reies și alte trăsături de caracter. Nu numai imaginea realistă a spațiului humuleștean se conturează în Amintiri din copilărie, ci și tendința de a crea o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vârsta primilor ani de școală împletește jocul cu învățătura . Mărturie stau ceasloavele cu urmele muștelor care și-au găsit sfârșitul între filele lor. Nică ,intrat în colectivitate ,unde se derulează și cele mai multe dintre întâmplări, devine mai rezervat, mai retras: ―un băiet prizărit,rușinos și fricos și de umbra mea-. Spiritual ,este bine înzestrat , aspect instruit și de mama sa , care ―se bucura grozav când mă vedea că mă trag la carteși de bunicul său , David Creangă, care susține că ―băiatul are
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
aceste idei (Eminescu: 2011, II, 34). (S6b) În introducerea acestor șiruri am surprins unele din cugetările care-l preocupau în genere și c-un asemenea cap omul nu ajunge departe și mai cu samă cel sărac și Dionis era un băiet sărac (Eminescu: 2011, II, 35). (S6c) Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
instrument muzical, apoi ca metaforă. Nu este întâmplător faptul că aerul cafenelei, pierdute în mireasmă de cafea și fum de țigară, dincolo de perdeaua stropilor de ploaie, se insinuează prin muzica viorii, fie și grosier eliberată de orice portativ: (pre-S6g.) Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, [...], schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, mișca niște coarde false, care țârliau nervos, iară împrejuru-i
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a viorii. Instrumentul muzical nu este vizualizat, dar sunetul este perceput cu precizie, iar instrumentistul este portretizat cu risipă de detalii, care desăvârșesc în convergența lor grotescul tabloului. (H5a) Dintr-o crâșmă deschisă s-auzea o vioară (s.n.) schigiuită.[...] Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi, și care fără îndoială nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
într-un război fără sens în care nu poți fi, orice ai face, decât învins. "Om" e Șofron cel devotat, cel statornic, cel smerit, cel cinstit. Și dacă s-ar întâmpla să-ți fie greu de ceva, să-i spui băietului ăstuia și să nu-ți fie greu de dânsul! fusese ultimul îndemn al lui Neacșu înainte de plecarea sa la Socodor. Bătrânul știa mai bine decât fiică-sa că iubirea pădureanului pentru Simina nu e o slăbiciune sau un blestem care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și de elogiere a persoanelor decedate, potrivit căreia mor oameni capabili, buni, plini de calități, la care ar râvni însuși Dumnezeu; p. 20, r. 4 5 : „mi-a spus nenea Martin dac-ai vrea d-ta să-i dai un băiet, să-l învețe cojocăria” ironie, ipocrizie, disimulare a „lupului”, care dorește să reorienteze suspiciunile ce planează asupra sa; atitudine tipică a vinovatului care vrea să se salveze; r. 13 : „lupul nostru începe a mânca hâlpov”caracterizare oarecum ironică a aceluiași
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
m-oi duce? Le aud pe astea mari cum bocesc noapte de noapte și stau cu lumânarea la gata. Zăltata aia a lăsat casa și pe bărbatu-su să vie lângă mine și măsa, o doare sufletul, o văd. și băietul o vinit săracu’ de el, da’ măi cumetre, ce oi face cu asta mică? Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sloi între palmele sale moi. Ochii săi negri îl priveau pe bătrânul său părinte care stătea să se stingă. Afară, se auzea cum țața Antonica dădu drumul lacrimilor ce se amestecau cu glasul stins al cumătrului Eugel. - Să trimiți, cumătră, băietul la mine să-i dau cazanul cel mare de fiert apă, iar mâne o să vie și fimeia să vadă de cele trebuincioase, cu ce te- a putea ajuta... - Of, săracan de mine... - Iar fata cea mică nu o mai lăsa
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să fac cărări De acolo la mine în sat Când m-a bate pe n’sărat. Lăcrimau muierile, lăcrimau și bărbații. Cu toții știau că Mariana vorbea de fata lui Floarea a lui Costache de pe deal. Au măritat-o părinții după “băiet cu avere” și s-a ales cu norocul chior. Un bărbat care o bătea seară de seară. - Lasă, că știe ea de ce o bat, striga uriașul în timp ce îi cărăbănea pumni și picioare. O bat așa, că eu am
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Lucesc și armele în șir, Frumos stindarde se deșir; Ei trec mereu tarra bumbum Și dup-un colț dispar acum... {EminescuOpIV 195} O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuer-un lotru de băiet, Într-o răspînție uzată Și-ntinde-un orb mâna uscată, Hamalul trece încărcat, Și orologiile bat - Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă. {EminescuOpIV 196} MURMURĂ GLASUL MĂRII Murmură glasul mării stins și molcom Încunjurând a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe creștetul lui mândru ea mînile și-a pus. "Sunt taine-n astă lume atât de neghicite, "De-ai spune viața toată, tot n-a sfârși de spus. {EminescuOpIV 323} 145"Vezi tu, eu te-aș vrea timid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de visuri zadarnice povești, S-adorm plecîndu-mi tâmpla la tâmpla ta - nebună! "Așa cum te visasem ai fost, dar nu mai ești. "Pătate de-ndoiele a vieții tale vise - "Băiet de-ai fi tu încă, la
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
te-aș vrea timid, un blând băiet, să-mi spună Cu ochii plini de visuri zadarnice povești, S-adorm plecîndu-mi tâmpla la tâmpla ta - nebună! "Așa cum te visasem ai fost, dar nu mai ești. "Pătate de-ndoiele a vieții tale vise - "Băiet de-ai fi tu încă, la mine să te-ardic, "Să te privesc cu gene pe jumătate-nchise, Dar nu mai crezi în visuri, căci nu mai crezi nimic. "Să fii un pagiu din basme și eu să fiu regină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pahar se strângă pumn Și să cântăm cu toți de-avalma "Diac tomnatec și alumn; Cîntăm adânc un: De profundis. "Perennis humus erit rex. "Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex ". {EminescuOpIV 354} FIIND BĂIET PĂDURI CUTREERAM Fiind băiet păduri cutreeram Și mă culcam ades lângă isvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și să cântăm cu toți de-avalma "Diac tomnatec și alumn; Cîntăm adânc un: De profundis. "Perennis humus erit rex. "Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex ". {EminescuOpIV 354} FIIND BĂIET PĂDURI CUTREERAM Fiind băiet păduri cutreeram Și mă culcam ades lângă isvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
când vine sara, Tu ești rumănă-n obraz Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar oare Teodor Scrie-a codrului poveste? Și atât de rău îi pare Că băiet el nu mai este? Că nu vreți a da pe față Dulcea taină înțeleg, Căci cu-atîta e mai dulce, - Dar un capăt nu aleg. Și ce bine ați petrece Azi când viața vă zâmbește, Cum în vremea mea Konaki O
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
discântat cierariu ista nu pot să știu cî ni le-o discântat și el, cierariu ista..." "Eu ci-am înțăles di la babă spui eu aici în cosîtor di am leac că altfeli n-am nici un leac. Am învățat un băiet tătă noaptea și eu i-am spus și el o scris și i-am spus exact ci-i aici. Nu poate înțălegi, nu poati să prindă. Eu l-am furat. Cât o stat baba în foc cu sculili aeste, eu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ieșite în cositor: "Ei, Valentin Mihai, unde vrei mata să pleci mai diparti oleacă? În străinătate. În străinătati uiti, pleci netali, pleci la un drum diparti. Banii iștia tăți îi câștigi netali. Ia uiti, ia uiti cum o ișât la băiet! Ai o fetiță mata prubuluită. Iote ce cununie frumoasă ai! Ai o cununie disfăcută șî dischisă, uiti! Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încetișor... Măi Fanachi, măi... Am avut un nepot de soră, Tudor, era ca și copilu‟ meu, crescut de mine, măi... S-o prăpădit demult... l-o răpus boala celor aleși, măi... nebunia, măi Fanachi, nebunia iubirii, înțelegi tu? Era un băiet ca toți ceilalți, nici mai rău, nici mai bun; nici mai prost, nici mai deștept, da‟ era școlit la Paris, măi. Sângura deosebire, era că simțea mai adânc decât ceilalți, și visa întotdeauna o fată frumoasă,... altfel decât toate celelalte
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gând să plec să-mi caut un rost ! Și taică-tu știe? întrebă mirat moșneagul. D-apoi cum! El m-a îndemnat, răspunse mai puțin hotărât băietanul, ferindu-se de căutătura vicleană a moșneagului. „Tii, ista nu-i lucru curat. Băietul a fugit de acasă!” se încredință gospodarul, în timp ce carul ajungea la poteca care ducea spre drumul Hîrlăului. Îndemnă blând boii, care se mișcau pe drumuri știute, amintindu-și de anii mai tineri ai stăpânului. Drumul trecea prin pădurea netrezită la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Observă scrierea corectă a cuvintelor, apoi utilizează-le în enunțuri proprii: du-te, făte, schimbă-te, poartă-te, grăbește-te, uităte. *Sugestii de lectură: Citiți și alte legende și notați-vă impresiile în Jurnalul de lectură. Se dă textul: „Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lângă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sunăncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în iarbă, traversele în penumbră, capricii să-ți inventezi receptori cînd ești soare, rozul din tencuială schimbă soarele în el, sora lui Eugen și cu Romică Stan, nu sînteți cinci educatoare? Miroslovești, tot din Miroslovești și el și Rodica, copii, băietul lui Nelu, a ajuns din urmă acceleratul București Vatra Dornei, dîră de gîndaci pe fierul lui spre cursa de Botoșani, rozul stins cărămiziu după plecare, în casă deplasarea astronomică nevăzută, botul elicei în cioară, zborul învîrtind-o în jurul mărului îngălbenit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reușit, eu mor în credința în care m-am născut! n-au reușit pe mama, dar nici pe mine! am nevasta mea, care m-a lăsat de un an jumătate, e cu șapte ani mai mare ca mine, curvă! am băiet de 40 de ani, fata e de 36 de ani, e figura mea, la mitropolie, la Sfînta Paraschiva, pe 14 a fost ziua ei, 14 septembrie sau octombrie? frumos, istoric oraș, și Bacăul e frumos, pe undeva, dar Iașul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frigider rece, nu la prima, la a doua cobor, băiatul meu o fost la Băneasa pi timpu lu' Ceaușescu, o fost în Canada ospătar, o terminat dreptu' și-amu' îi la radiologie în anu' II, să se însoare, frumusețe di băiet! soțu' meu o vrut fată! perne, că eu nu le penesc, mama mea, cînd era, Dumnezău s-o ierte, ea le pené! de la pepene, c-am mîncat rece, ceai, auziți, nu-mi lipsește la țară, un pahar de ceai, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Lipovăț, Centrul cultural "Podul Înalt", cultura extensia agriculturii într-adevăr, și dacă erau doi? tare-i dracoasă, n-ai auzit Cătălin Botezatu! făceai douî gemene, strigai pe una răspundea ceilaltă! vara trecutî cînd am fost la București, am zis că băietu' meu c-a să iasă primu', te-i trezit cu doi golani! frati-meu o facut fete! Ora 18,35, în sala de așteptare a gării Vaslui, pe stîlpi harta României conturul cu Basarabia peticită, unirea e rezolvată, peste rînduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]