459 matches
-
-i pe ceilalți. Am nevoie de ajutoare, i-am zis lui Joo, doar pentru a nu-i mai vedea inutilitatea lângă mine. A plecat rânjind furios. Avea mersul celor din care provenise. Mâinile nefiresc de lungi Îi atârnau În față bălăbănindu-i-se fără nici un rost. Și acesta era un semn de inferioritate. Cei mai evoluați dintre noi, Își găsiseră cu prisosință rost pentru mâinile cu care venisem pe lume. Trupul ușor aplecat din bazin, dispăru după ușile institutului. Curând Începură
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comunele Bălăbănești și Bălășești (județul Galați) iar la vest comunele Tutova și Ciocani. Comuna este situată pe DN24D care face legătura dintre Bârlad și Galați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grivița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
propoziție sau o frază. Deși uneori, explicația din paranteză este subtitlul sau titlul unei lucrări. Se pun între paranteze rotunde cuvintele sau propozițiile care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele spuse înainte: "„Și-n adevăr, Neculai Isac, căpitan de mazâli de la Bălăbănești [(] ce nume! ce titlu! ce gintă![)], face parte din spița acelor care în vremuri legendare ce băteau cu taurii șu cu leții”". În limba româna grupul de cuvinte sau propozițiile închise între paranteze constituie o propoziție (respectiv frază) de sine
Paranteză () [Corola-website/Science/333288_a_334617]
-
au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
din România situată în satul Adam, județul Galați. Mănăstirea este situată pe Dealul "Aparatură", cel mai înalt deal din codrii de la Adam. Accesul spre mănăstire se poate face fie din drumul național DN 26 Galați - Bârlad, între localitățile Bursucani și Bălăbănești, fie din drumul județean DJ 251A Tecuci - Târgu Bujor, prin localitatea Fundeanu (la 7 km.de Adam)., fie din DJ 242 Galați - Târgu Bujor - Bârlad; în dreptul localității Ghinghești DC 103 (la 5 km.de Adam) Biserică este o construcție veche
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
capabile să dezvolte și să întrețină o viață economică relevantă, însă cercetările geologice efectuate în zonă au pus în evidență asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se găsesc în dealurile Tutovei, în preajma localității Glăvănești, pietrișuri (ca material de construcții) de Bălăbănești (Cândești) ce se găsesc în platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea cărămizilor de construcții), straturi acvifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
(n. 30 iulie 1927, Bălăbănești, azi în Raionul Criuleni, Republica Moldova - d. 10 noiembrie 2007), a fost un filolog, lexicolog și lingvist român basarabean, unul din membrii titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
(n. 30 ianuarie 1875, Bălăbănești, județul Tutova (azi județul Galați) - d. 12 martie 1951, Sighet, județul Maramureș) a fost un economist și om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Maramureș) a fost un economist și om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Gheoghe Tașcă se naște la 30 ianuarie 1875 în comuna Bălăbănești din județul Tutova. Tatăl său, , se trăgea dintr-o familie de răzeși, iar mama sa, Maria Tașcă era fiica unui preot din sat. Părinții săi aveau 12 copii, astfel încât aveau dificultăți materiale. Cu toate acestea, au reușit să trimită pe
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
preot din sat. Părinții săi aveau 12 copii, astfel încât aveau dificultăți materiale. Cu toate acestea, au reușit să trimită pe toți cei 6 băieți la școală, toți terminând studii universitare. În perioada 1882-1886 Gheorghe Tașcă învață la școala primară din Bălăbănești, azi numită "Școala Gheorghe și Maria Tașcă" în cinstea părinților săi. Apoi, din 1886 - 1895 învață la Colegiul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din București iar în 1899 își susține teza de licență
Gheorghe Tașcă () [Corola-website/Science/304015_a_305344]
-
Bălăbănești este o localitate-centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Este situat la 3 km de vest de autostrada Cernăuți - Odesa, la 4 km sud de orășelul Vadul lui Vodă, la 25 km de stația calea ferată Mereni și la 24
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
vreme stăpân pe satul Mălăiești și vadul lui Vodă era familia boierului Sicarda. Cele mai răspândite nume erau Timciuc, Calancea, Ivanov. Rămâne de studiat documentul de la 10 octombrie prin care Mihai Racoviță domn al Moldovei întărește lui Iordache Roset satul Bălăbănești din vecinătate. Așa apare satul Malîi Tohatin căruia localnicii neputânduse obișnui cu denumirea rusă au zis simplu malu (astăzi Mălăiești). Pe aceași moșie Bălăbănești apare și cătunul Coada Malului, pe care îl aflăm în 1825 cu denumirea de Bălăbănești din
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
documentul de la 10 octombrie prin care Mihai Racoviță domn al Moldovei întărește lui Iordache Roset satul Bălăbănești din vecinătate. Așa apare satul Malîi Tohatin căruia localnicii neputânduse obișnui cu denumirea rusă au zis simplu malu (astăzi Mălăiești). Pe aceași moșie Bălăbănești apare și cătunul Coada Malului, pe care îl aflăm în 1825 cu denumirea de Bălăbănești din același ținut al Lapușnei, astăzi din raionul Nisporeni. În cel deal doilea război mondial au participat 100 bărbați tineri, dar la vatră s-au
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
satul Bălăbănești din vecinătate. Așa apare satul Malîi Tohatin căruia localnicii neputânduse obișnui cu denumirea rusă au zis simplu malu (astăzi Mălăiești). Pe aceași moșie Bălăbănești apare și cătunul Coada Malului, pe care îl aflăm în 1825 cu denumirea de Bălăbănești din același ținut al Lapușnei, astăzi din raionul Nisporeni. În cel deal doilea război mondial au participat 100 bărbați tineri, dar la vatră s-au întors 45, iar în 1992 alți 20 de tineri. Satul are 2 movile funerare făcute
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
100 bărbați tineri, dar la vatră s-au întors 45, iar în 1992 alți 20 de tineri. Satul are 2 movile funerare făcute de migratorii nomazi veniți din stepele asiatice Parc (5 ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
70% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98.41% - moldoveni/români, 0.43% - ucraineni, 0.91% - ruși, 0.10% - bulgari, 0.05% - polonezi, 0.10% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bălăbănești constituie 3554 de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
1891 - d. 1960) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. Este fratele lui Gheorghe Codreanu zis „Ghiță a Mariței”, veteran al războiului pentru întregirea neamului. Urmează cursurile Școlii primare ale școlii din Bălăbănești (școală care a dat țării mulți oameni de seamă). După școala primară, urmează cursurile Liceului „Ghe. Roșca Codreanu” din Bîrlad, pe care îl absolvă în 1910. În același an se înscrie la Școala de Ofițeri Superiori din Tîrgoviște. În primăvara
Ion Codreanu () [Corola-website/Science/315379_a_316708]
-
numele animalului care scoate sunetul respectiv: "le coucou" „cucul”. Majoritatea cuvintelor onomatopeice sunt verbe derivate de la onomatopee: Sunt și substantive onomatopeice formate prin derivare regresivă de la verbe onomatopeice, de exemplu "murmure" (< "murmurer"). Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "brimbaler" „a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăni” a "cahin-caha" „târâș-grăpiș” și "dodu" „dolofan”. Tot creații expresive sunt cuvintele din limbajul copiilor mici și din cel folosit de adulți cu acești copii: "caca", "dodo" „nani”, "lolo" „lăptic”. Unele asemenea cuvinte au trecut în registrul de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Bălăbănești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bălăbănești, Galați () [Corola-website/Science/301206_a_302535]
-
Bălăbănești este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăbănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Bălăbănești, Galați () [Corola-website/Science/301206_a_302535]
-
o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Bălăbănești (reședința), Bursucani, Lungești și Zimbru. Se află la granița județelor Galați și Vaslui. În folclorul local, mai este denumită „Picior de Paris”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăbănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,49%). Pentru 3,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Bălăbănești, Galați () [Corola-website/Science/301206_a_302535]
-
limba scrisă, nu cea vorbită prin ținuturi depărtate, în care s-au păstrat urmele limbii vechi. 5. Coborârea din traci o negăm pur și simplu. Affirmanti obstat probatio. Daca n-ar exista această regulă salutară a logicei elementare, ne-am bălăbăni vecinic cu sute de mii de păreri. Poate c-am ieși la urmă și chineji și turcomani și tot ce ar pofti cineva. Prin simplă afirmare nu se dovedește nimic. Cine a[u] fost dacii, care au fost limba lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu mai era atât de deasă. Ea se sculă parcă cu regret... Ne luarăm schiurile în spinare și ne urcarăm nu fără dificultate, fiindcă scaunele nu erau chiar impasibile și sârma care le trăgea se curba, și întregul șir se bălăbănea sub izbiturile brutale ale aripilor grele ale furtunii. Abia atunci îmi dădui seama că proporțiile aventurii noastre nu fuseseră mici, fiindcă respirai adânc, despovărat de o reală dar amorțită neliniște. Urcam de câteva minute și negura se împrăștia vizibil. Dansa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pătrunde În cap ca niște hangere. Anton doarme Îmbrăcat pe un pat de campanie. Wakefield aruncă o privire spre fața buhăită, apoi se duce Împleticit către deșert ca să borască. E aproape amiază cînd se trezește Anton și iese și el bălăbănindu-se, ca să-l găsească pe Wakefield la cîțiva metri de cabană, privind fix la un tufiș de sub care un șarpe cu clopoțel se holbează la el. Anton și-a regăsit voia bună. — Wakefield, prietene, dă Înapoi Încetișor, nu-ți lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]