596 matches
-
Domnul și ai lui soldați Au trăit ca niște frați. Și-au umblat crestele toate De-au vânat pe săturate Animale, fel de fel; Dar în satul mititel N-au dat nimănui de veste Că domnul Moldovei este Vânătorul cel bălai, Cel mai vrednic din alai. Iar Călina copiluță, Hărnicuță albinuță, Le-a gătit zilnic bucate, De oșteni mult lăudate: Friptură de căprior, Pâine caldă în cuptor, Pește-n cetini afumat, Ori afară-n vânt uscat. Apoi domnu-a poruncit Într-o
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi ai pe tine, afrodito, ieșită din spumă de mări, venită din basme bătrâne, adusă din largi depărtări, de neunde, femeie, căzută din ceruri cu nurii bălai, ca beatrice ieșită din ochiul lui dante, din rai, tu ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
frică, suferința Eu te-am lăsat în urmă,-n zece cânturi În inimă îmi ești sfântă ființă Curajul a tăiat din filmul vieții Pasajele stâlcite în bătaie De-a nenorocului surpriză, dimineții Plăcându-i gura ta și fruntea-ți prea bălaie Citeam în voca ta nemernicia Și tremuram la-auzul falselor trăiri Mi-ai luat din firul vieții bucuria M-ai învățat murirea durerii din muriri Pe geana încruntată de pe lună Un vis crăpat de-al astrului tăiș Îmi face-un semn
DISPARI DIN MINE PE FURIȘ... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359843_a_361172]
-
văluriți în steaguri înstelate Sub faldurile cărora fuseseră chemați să se sacrifice Impinși de o ură furibundă de scelerați ai gândului Salonarzi fără potriveala de a se ști egali Cu înjurături veninoase trimise aceleiași mame Ce-alăptau deopotrivă pe copilul bălai și pe cel măsliniu O va face pe-aceasta să iubească pe unul Si să urască pe altul dintre fiii ei !? Crunta dezamăgire cerea jertfe pe altarul Stingerii vrajbei și uitării sudalmei ... Referință Bibliografică: Carnagiu la Gettysburg (I) / George Nicolae
CARNAGIU LA GETTYSBURG (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359641_a_360970]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎNCEPUT DE TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului ÎNCEPUT DE TOAMNĂ E cald, iar bolta e bălaie, Pământu-i moale ca o gumă, Și fierbe mustul în butoaie, Și toți avem mustăți de spumă. Se strâng albine la dulceață, Mărunte nuci din coajă scapă, Se fugăresc boboci de rață În jurul unui fir de apă. La poartă, salcia pletoasă
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340250_a_341579]
-
verde cu pană, demnă de Wilhelm Tell, sau toca neagră cu voaletă,arborată la Bar-Mitzwa primului nepot ? Și mămăliga aburindă cu ciuperci, și doboșul , tarta cu struguri, plăcintele , divina baclava? Micuțul meu cu fața însorită, cu pielea roz și păr bălai, suge cu poftă de la început. "Mic mic, și deja Alexander", se miră mătușa când află numele ales. Andy cântă și râde-n drum spre grădiniță. Armele-i plac, dar are și păpuși. Primul meu prunc,regele David, se naște cu
BARCA PE VALURI( SAU AMINTIRI ÎNVOLBURATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340330_a_341659]
-
mână de pământ, cum a zis însuși Eminescu” Dacă ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
ce să zici și nici dacă e chiar pe bune. Vorbește serios?! Tu, doar clipești, iar el deja învingător îți zice: „Că, pe tine știu de unde să te iau!” Ei, despre ăștia am ceva de zis! Doamne, de ce arăt așa bălai? Și-n plus, mai am și ochelari!? Doamne, de ce trebuie să mă mai ia și frica? Întotdeauna am fost convins că, dacă ne lăsăm un pic de aer și dacă stăm puțin de vorbă, fricile ar dispărea - că și la
N-ai tu puterea să mă ierți! () [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
în vedere pe Eminescu. Eminescu vorbea aceleași vorbe și până a o cunoaște pe Veronica. Ca de exemplu, ”Floare albastră”. El nu o cunoștea pe veronica când a scris-o. Dar găsim aceleași gânduri, aceleași metafore, aceeași ochi albaștri, păr bălai. Acest lucru demonstrează faptul că poetul, artistul mare depășește dimensiunile unei singure persoane. Nu putea fi simțirile lui adresate doar unei singure persoane. Era cu mult mai mare și mai bogat. ”La Steaua”, cum se explică? El vorbea cu tot
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
venit un om, singurul de care am nevoie“. Pasternak va scrie despre ziua în care a mers să-și ducă un manuscris la revista Novii mir: „în viața mea a apărut un soare auriu!“ Ivinskaia avea o claie de par bălai, ca și Lara din viitorul roman. „Pasternak suna aproape în fiecare zi în redacție și mă cheama să ies în piațeta din față. Mi-e teamă să-l întâlnesc, în redacție au început deja bârfele, iar colegii mă privesc chiorâș
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
iubirea mea dintâi Și visul meu diin urmă. Aici vorbește Cătălin, pajul isteț și șăgalnic, sau mai degrabă Hiperion însuși când se adresează aceleeași Cătălină?: O, vin odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; O, vin în părul tău bălai S-anin cununi de stele... Și limbajul lui Hiperion, când cere Demiurgului „o oară de iubire”, în schimbul nemuririi, este același limbaj pătimaș și solemn hieratic. Demiurgul vorbește și el în stilul poeziilor gnomice și satirice, ca al Glossei, spre exemplu
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
proprietății Newsead cu tot cu castel și din onorariile pe care le primea din activitatea literară. În Italia Byron frecventa saloanele lumii de elită. În una din zile, în casa Benzoni, la conversațiile organizate, îi fusese prezentată contesa Guiccioli. Era o venețiană bălaie, cu dinți minunați, cu păr bogat și cu un bust uimitor. De-un an de zile era căsătorită cu un signore în vârstă de 60 de ani. Byron își aminti că-o mai văzuse - se întâmplase după nunta Teresei. Atunci
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
cerc), din Luceafărul, pot fi considerate, dacă nu reminiscențe, cel puțin coincidențe de viziune arhetipală, între viziunea eminesciană și cea a lui Faustus Maniheeanul. Pentru răscumpărare, trebuie evitată procreația. În Luceafărul, a) cuplu cătaților-regăsiți devine cuplul copiilor “cu plete lungi, bălaie” - ei înșiși devin proprii lor copii, pentru a evita creația multiplicatoare, prin care se blochează mântuirea b) asceza Luceafărului-Hyperion, prin autoblocare în cercul de sus al Spiralei-Arbore, este o altă cale soteriologică: între cercurile spiralei nu există contactul procreator, ci
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiți/ Și suntem atât de singuri!/ Și atât de fericiți!/ Numai luna printre ceață/ Varsă apelor văpaie,/ Și te află strânsă-n brațe/ Dulce dragoste bălaie.” Mai târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, conștient de societatea nedreaptă în care își ducea traiul, Eminescu creează poezii profunde, din ce în ce mai triste și pline de renunțări. Codrul nu mai are bogăția frunzișului verde, culoarea
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ATÂT DE PURĂ Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce te bucuri doar de-o vezi zburdând, Câmpii cu plete desprinse cutreierând, Între bălaie șuvițe mereu îi va fi un surâs, C-un zâmbet ce spre cer deja te-ai dus.. Dintre toate-i cea Frumoasă, cea mai pură, Numai o vezi ti-alungă cea din urmă negură, Te mângâie la a ei vedere
ATÂT DE PURĂ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342614_a_343943]
-
Mare și Neagră precum ți-e destinul, Alungă din pieptu-ți amarul, suspinul. Fată frumoasă cu nume dulceag, Iubită-n tăcere de fiul pribeag, Doinită și plânsă în limba română, Izvor de iubire te verși în țărână. Fată frumoasă cu părul bălai, Din spice crescute în colțul de rai Păzit de Vrâncioaia și șapte feciori, Ai brațele pline de roade și flori. Țară frumoasă, cu oameni curați, Cu munții și truda fiind veșnic frați, La sânul tău vindec și foame și frig
ŢARĂ FRUMOASĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341699_a_343028]
-
Parintii ei deja ne-au dat permisiunea. -În cazul acesta,poți să rămâi,Victoria.Coborati la cină ,măi tarziu.Radella a pregătit pui umplut la cuptor. -Pare delicios,spuse Karon care urcă în camera ei. Odată ajunse , fata cu bucle bălaie se puse în pat, scotandu-si cismulitele negre,lăsând rochia albastră să se reverse pe tot patul. -Nu o știam pe mătușa ta așa de binevoitoare.M-a surprins.Ma așteptăm să spună ceva de șederea mea aici. -Nu te
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
spune că e destin,dar eu am impresia de ceva mai mult. -Până vei descoperii ce este,vin-o în pat,Karon,să dormim. -Ai dreptate. Că doi îngeri care dorm pe un nor,așa stăteau și fetele,cu părul bălai și brun pe pernele albe,incervand să închidă ochii și să viseze la începuturi... -Vico,dormi?,întreba în șoaptă Karon. -Acum nu...spuse somnoroasa Victoria. -Trebuie să îți spun ceva.Ceva important. -Sper să fie ceva de viață și de
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
drace!) Nu știu, vai, cum mi se face O oaie că îndrăzni Când dormea a-l mirosi Și cum era somnoros Se trezi...lup fioros Uitând că-n câine-i schimbat, Ba... de oaie speriat, C-o fi fost laie, bălaie, N-apucă a behăi Căci îndat-o hăpăti Crezând că ar fi de-un hoț... Îl asculți, dar să-l crezi poți...?) În zadar se strădui Când mi se dezmetici Să fie iertat, minciună Aprinse-n sălaș furtună... Fiindcă baciul făr
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
din subterane, în care Oz relatează copilăria sa de mic fanatic intoxicat de propagandă, copilul Proffy - alter ego al scriitorului - învață ceva fundamental: relativismul. „Băiatul capătă simțul ambivalenței, capacitatea de a se lepăda de gândirea lui de tipul «laie ori bălaie». „Să înțelegem că unui fanatic îi lipsește relativismul, că e o ființă „formatată“ întru gândire schematică, binară. Să fugim de așa ceva. Să educăm următoarele generații în spiritul toleranței și pluralității (chiar dacă au devenit niște clișee prin uzură, aceste cuvinte au
Cum să înțelegi un fanatic () [Corola-blog/BlogPost/337707_a_339036]
-
târziu, înspre amiază, capsulele de bumbac puf alb etalează. Câteva zile mai trec, șorțu-n brâu îmi pun și culeg bumbacul că-i matur acum. După ce l-am dărăcit și în fir l-am transformat îl vor țese în războaie fetele bălaie. Cămăși, fuste, ii frumoase cu arnici brodate vor găti flăcăi și fete chiar la noi, în sate. C-așa-i portul românesc de mână lucrat, ești mândru și fericit când l-ai îmbrăcat. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
doi iriși ce mai dorm. Apoi te miști cu o lentoare ce-ți pune corpul în valoare. Și ochii tăi, plini de candoare, visează în continuare... Profilul tău angelic, luminos, schițează un surâs frumos. Pe umeri șerpuiesc șuvițe prinse-n bălaie cosițe. Un glas plăcut melodios, mi-aduce alinare... O, muza mea, tu mă inspiri, ești forța creatoare! Mă simt deodată mai bogată că am pe lume un odor, Născut din dragoste profundă, însemnul meu în viitor. DANSUL LEBEDELOR Două lebede
MUZA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344330_a_345659]
-
iubitul ei, încât aproape că îl imploră: „Devino Dumnezeul meu!”, spunându-i: „Creează-mă în ochii tăi, cu dor/ Ascuns, devino Dumnezeul meu! Hai, luminează-mi gândul de ateu,/ Prin psalmul antic, dulce-acrișor,/ Făcând din mine zâna zânelor -/ Cu păr bălai și fin, de catifea,/ Eu, muza serilor din cafenea,/ În care tu erai deasupra lor,/ A celor ce ne-ncrezători priveau/ Spre tine, ca spre un ratat artist,/ Ce-n predică dicta iubirea sa./ Iar când, în taină, toți mă
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]