2,818 matches
-
vizitat-o adeseori în apartamentul ei din cartierul Tei-Colentina, mai ales că mergeam des peste drum, la colegul meu drag de la Radio, Emil Conta, regizorul muzical al atâtor emisiuni de neuitat (astăzi, nepotul marelui dirijor Iosif Conta, originar din comuna bănățeană Bârzava, unde și-a stabilit «cartierul general rural» Benone Sinulescu, este un apreciat regizor muzical al teatrului din Nurnberg, Germania). La Angela ascultam muzică, schimbam casete video cu filme (ce «trafic» mai făceam și cu Stela Popescu sau Mirabela Dauer
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420693880.html [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
nu sunt exterminați. Rusificarea forțată și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
nu pot, Doamne, ai grijă de ea... Ea are buze cu gust de cireșe, pe care nimeni nu știe să le sărute ca mine, pe care nimeni nu știe să le sărute ca mine.” (Toše Proeski) Interpretul de muzică folclorică bănățeană și omul de televiziune Mircea Cârțișoreanu, care l-a cunoscut și prețuit pe Toše Proeski face câteva tulburătoare destăinuiri despre regretatul artist: „Acum trei ani, pe când maestrul Benone Sinulescu era invitatul meu în emisiunea pe care o realizam și o
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
totalul de 8 numere apărute până în prezent). În anul 2013 au fost editate 19 plicuri filatelice ocazionale și tot atâtea ștampile filatelice ocazionale. De asemenea a fost finanțată apariția unei mărci poștale dedicată jubileului de 150 de ani ai Semmeringului Bănățean, realizată la Post Austria în noiembrie 2013. Au fost de asemenea editate și înregistrate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 11 / 2013 și CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit in Alt-Sadowa / Căutarea urmelor
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013/ [Corola-blog/BlogPost/92704_a_93996]
-
euro. Alte câteva persoane au făcut donații prin virament bancar. Altfel spus, fără un sprijin mai susținut și constant, Banaterra se află aproape de punctul în care își va înceta activitatea. Proiectul Banaticus (www.banaticus) Banaticus este un portal dedicat graiului bănățean și a fost lansat oficial pe 28 ianuarie 2011, cu prilejul lansării la Radio Timișoara a „Antologiei literaturii dialectale bănățene Gură satului la Radio Timișoara“. Inițiator și webmaster este Dusan Baiski, proiectul fiind dezvoltat de Asociația Proiectul Rastko România. Din
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
se află aproape de punctul în care își va înceta activitatea. Proiectul Banaticus (www.banaticus) Banaticus este un portal dedicat graiului bănățean și a fost lansat oficial pe 28 ianuarie 2011, cu prilejul lansării la Radio Timișoara a „Antologiei literaturii dialectale bănățene Gură satului la Radio Timișoara“. Inițiator și webmaster este Dusan Baiski, proiectul fiind dezvoltat de Asociația Proiectul Rastko România. Din echipa fac deocamdată parte: conf. dr. Ioan-Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Adriahn Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și Vasile
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Turcuș, Adriahn Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Șerbia) și Sorin Olariu (S.U.A.). Portalul cuprinde deja sute de poezii și povestiri, texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Portalul cuprinde deja sute de poezii și povestiri, texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care doresc să facă donații în sprijinul ceor două portaluri o pot face fie prin
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Proiectul_banaterra_enciclopedia_banatului.html [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
cel care numără voturile. Și, uite așa, iar o luăm de la capăt. Chiar o luăm de la capăt? „Iac-așa se jocă fata: și pe stânga, și pe dreapta!” - zice un cântec popular, cules de Ion Vidu. Nu contează că-i bănățean - cântecul, nu Diaconescu, violetul e oltean din Caracal. Frumos oraș, de pe vremea împăratului roman Caracalla, l-am văzut anul trecut, are un parc superb ... Proști din legendara căruță răsturnată acolo nu am întâlnit - ioc! -, erau, pesemne, plecați demult la Domnul
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401770634.html [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeiță Răutate." reflectă ca o oglindă, sufletul de român care-și iubește natură și neamul. Perceptor fiind, Ion Pena s-a implicat în activitatea sătenilor bănățeni, iar în Sichevita pune temelia la ,,„Căminul cultural - Lumina”, căruia îi găsește loc în Primărie ; îl dotează cu un aparat de radio și tot în această localitate, bibliotecii îi donează cărți ce au o valoare de peste o mie de lei
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1434954190.html [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
deoarece pentru mine scrisul este o activitate complet privată. Mai ales poezia este. Moldova, mai ales Piatra Neamț-ul și poate chiar și Romanul, într-un fel, m-au „înfiat” și am mult mai multe legături culturale cu moldovenii decât cu bănățenii sau reșițenii și adevărul este că mă simt mult mai bine printre cărturarii moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
I - promoția 70“, București, Editura Eminescu, 1995, p. 315 sq.) Laurențiu Ulici. ------------------------------------------ * Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu (fotografie din 24. I. 1983), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din anul 1980), al Societății Române de Haiku (din 1990), al Asociației Istoricilor Bănățeni (din 1992), al Societe des Poètes et Artistes de France (din 1999) etc.; este membru de onoare al Societății Literare „Tristan Tzara” Moinești-România) - Zurich-Elveția (din 2005) și membru Honoris Causa al Cercului „Lumina“ din Panciova-Serbia (din 11 august 2006), calitate
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
Ardealului. Adrian Nicolae Petcu prezintă detaliat „Implicarea unor slujitori ai altarelor în Mișcarea legionară” și suferințele lor în timpul regelui Carol al II - lea, Ion Antonescu și, mai ales, în primii ani ai regimului totalitar, cu o descriere specială a preotului bănățean Ilie Imbrescu (1909 - 1949). Tot același cercetător foarte serios și profund publică un alt studiu cu privire la „Securitatea și Cultele în anul 1949” cu redarea unor documente inedite, din care rezultă cu prisosință modul în care erau urmăriți și felul în
ADRIAN NICOLAE PETCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_adrian_nicolae_petcu_.html [Corola-blog/BlogPost/367150_a_368479]
-
EMILIA ȚUȚUIANU: MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... X. AZI... PENTRU MÂINE - CONVORBIRI: PETRUȘ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017. Domnule Petruș Andrei vă invit
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
se adunau intelectuali cu studii în Germania, printre care, mai târziu, și Eminescu, dezbătând diferite probleme literare și citind creații literare. Simion Dănică publică un scurt articol despre antroponimul din numele Eminovici, sufixul ovici-evici, ce se regăsește în numele de familie bănățene, ardelene și bucovinene. În interesanta revistă descoperim semnăturile Veronicăi Porumbacu, Ștefan Georgescu, Titina Nica Țene,(”Chieia bătrânei “), G. Zarafu, Constantin Noica, Virgil Birou,(care semnează articolul “ Goga-poetul pătimirilor, profetul împlinirilor.“), Bianca Negrilă, Al.Florin Țene,( “Erosul ca artă în secolul
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396285442.html [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
totalul de 8 numere apărute până în prezent). În anul 2013 au fost editate 19 plicuri filatelice ocazionale și tot atâtea ștampile filatelice ocazionale. De asemenea a fost finanțată apariția unei mărci poștale dedicată jubileului de 150 de ani ai Semmeringului Bănățean, realizată la Post Austria în noiembrie 2013. Au fost de asemenea editate și înregistrate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 11 / 2013 și CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit in Alt-Sadowa / Căutarea urmelor
ETNIA GERMANĂ DIN REŞIŢA LA CEAS DE BILANŢ 2013 by http://uzp.org.ro/etnia-germana-din-resita-la-ceas-de-bilant-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93618_a_94910]
-
10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba culturii A intrat, déjà, în tradiția Filialei Banat-Timișoara a Ligi Scriitorilor Români ca la fiecare sfârșit de an să publice un Anuar, ce reprezintă bilanțul trudei scriitorilor bănățeni pe “ogorul “ culturii noastre. Ajuns la numărul 5, această publicație, a fost posibilă și datorită unor iubitori de cunoaștere, dotați cu talent, ca ing.Florin-Gheorghe Brie-Bonchiș și prep.Univ. Andreia-Elena Lampinen-Anucuța, în fruntea cărora se află inimoasa profesoară, scriitoara, Doina Drăgan
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420871175.html [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale înaintașilor în peceți peste vremi. Sensibilă și intransigentă, dulce și amară ori asemeni strigătului de pescăruș, poeta Mariana Gurza împarte alinări catifelate prin vers, prin trăiri, cu toată ființa, pentru acum
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
a întors din drum pentru a-și înmormânta feciorul. Nu i s-a permis să se mai întoarcă. Tata a stat o perioadă ascuns prin munții Bucovinei, asigura necesarul de hrană rudelor și nu numai. A ajuns într-un sat bănățean unde a cunoscut-o pe mama și s-au căsătorit. Acest blestemat de pact mi-a decimat familia, m-a vitregit de a mă bucura de bunici, de tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]