500 matches
-
Fără griji”. Însă i-ar fi plăcut să facă baie În cada aceea mare din Carlo Alberto. Cada bunicii Olimpia era pătrată, și nici măcar el nu reușea să se Întindă În ea. Trebuia să stea așezat ca În clasă, În băncuță. Și, apoi, nu se mai jucaseră În apă de mult timp. Mami se limita la a se ghemui pe pardoseala băii ca să-i poată spăla spatele. Antonio Începu să răscolească prin lenjerie. Pistoalele Îi erau toate acolo. Bernardelli. Mauser. Smith
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
direcții ale societății noastre socialiste și la țelurile omului nou care se Întîmplă să fim, dar, așa cum e obișnuit, vorbește mai mult la pereți, are În față o turmă de animale mute, cîteva zeci de trupuri țepene parcate regulamentar pe băncuțe sau valize de lemn. Soarele e În continuare destul de zgîrcit aici sus, stă să plouă, dar veselia e mare și Încep să se lege camaraderii. CÎnd ne Întîlnim la locul de fumat, selecția se face În baza lucrurilor comune. Vlad
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
acolo nu e nimic, e... o cutie. CÎnd intrăm În dormitor, televizorul e aprins. Mira ne anunță printr-un țiuit asurzitor că există emisie, apoi se deru lează restul genericelor patriotarde de Începere a programului. Ni se cere să luăm băncuțele de lemn de la capătul paturilor sau valizele de lemn și să ne aliniem În fața televizorului pe trei coloane pînă În spate. În timp ce facem ce ni s-a ordonat, crainicul Televiziunii Române anunță că va da legătura la Sala Palatului, de unde se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
expresia de concentrare i se desăvîrșește cînd vîrful limbii Îi iese printre buze. Toată lumea se foiește și În cele din urmă fiecare Își găsește ceva de făcut, Într-un perimetru de cel mult o jumătate de metru pătrat, șezînd pe băncuță sau valiză cu genunchii la gură. Și, oricît de tare ar zbiera la noi din televizor această realitate dementă, toți, dar absolut toți o ignoră. Toți, dar absolut toți se poartă de parcă ar fi acolo din alt motiv, poate o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
interlocutor rezonabil. E 10 seara. Citind panoul cu Sosiri/Plecări, Înțeleg că Îmi voi petrece o oră aici. Starea fizică e bună. Se pare că mintea, În continuare, nu e cel mai bun prieten al meu. Mă așez pe o băncuță, fumez și Încerc să mă mențin integru. Însă capul Îmi vorbește fără Încetare, ca greierele Jiminy lui Pinocchio. Uită-te puțin la tine! Găsesc că e oarecum simbolic fapul că ești complet singur... neatent pînă și cu lucrurile astea esențiale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
am plecat de acasă, am lăsat-o destul de mîhnită. Îi voi mai scrie și Supremului, mulțumindu-i că ne ține În căcat pînă la gît - această perspectivă mi se pare și mai puțin aberantă. Dar somnul mă adăpostește. Adorm pe băncuța de lemn și visez un cîine ciudat care mă privește curios, fără să scoată un sunet. CÎnd deschid ochii, cîinele e chiar În fața mea. E un cîine brun, de talie mare, ascuțit - are urechile și botul ascuțite. Are un ochi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a prins mișcarea și a făcut avere din comerțul cu sticle de lampă, fitil, gaz, felinare, lumânări. Nu s-a mulțumit cu atât. Toamna, mai ales, după ce fierbea mustul, oamenii se apucau de făcut nunți. Corturile, farfuriile, tacâmurile, paharele, mesele, băncuțele lungi și Înguste, betelile de hârtie colorată și câte mai erau trebuincioase de la el le puteai Închiria sau cumpăra. Sifoanele de la el se Încărcau și tot el mijlocea tocmelile cu taraful de țigani. Bucătar nu putea fi decât el Însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
povestească Încâlcit tot soiul de Întâmplări pe care le Înflorea cu adâncă desfătare. Rămăsese singur: fiica lui, care lucrase la un doctor de femei, zăcea nemișcată undeva la oraș, lovită de paralizie. Nea Mitu Își petrecea zilele calde așezat pe băncuța de lângă poartă, Încercând să ghicească, după umbrele nelămurite ce i se perindau prin fața ochilor aproape orbi, cine anume trecea pe drum. Îl Îngrijeau câțiva vecini miloși. Repetentu Îl văzu de departe, așezat cuminte pe scândurile băncii, ca un școlar ordonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unei uși cu lacul plesnit. Repetentu Își petrecuse orele la coadă Încercând să compună În minte cât mai meșteșugite acrostihuri. În vremea asta, așezat la umbră În curtea Inspectoratului, Foiște dezbătea chestiuni spirituale cu feluriți interlocutori care se perindau pe băncuța de lemn vopsită În verde. După ce Repetentu depusese dosarul, cei doi băgaseră de seamă că mai rămăsese un ceas și jumătate până la plecarea autobuzului ce avea să-i Întoarcă În Satul cu Sfinți. Foiște era vesel și mulțumit. „Domnule, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
public intern sunt: verificarea, observarea fizică, interviul și analiza. 1) Verificarea asigură validarea, confirmarea, acuratețea înregistrărilor, documentelor, declarațiilor, concordanța cu legile și regulamentele, precum și eficacitatea controlului intern. Tabelul 10.1 Tehnici de verificare<footnote A se vedea și Mitea, A.; Băncuță, A.; Polifrone, A.M.; Ciucardel, M. (2006), Auditul de sistem în instituțiile publice, Editura Ministerului Administrației și Internelor, București, Anexa 5, p. 263. footnote> Tehnica de verificare Scopul Comparația confirmă identitatea unei informații după obținerea acesteia din două sau mai multe
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
loc de întîlnire, acțiuni sociale etc. Numele locului: Sfîntul X. Expresii verbale, gesturi, liniștea frapanta din primele clipe: limbajul verbal și expresiv utilizat în această biserică catolică. 2. Inventarul obiectelor, instrumentelor, uneltelor și al elementelor de decor necesare acțiunii: scaunele, băncuțele de rugăciune, luminările, agheasmatarul, confesionalul vechi și nou, cutiile pentru bani, biroul de primire, tablourile, sculpturile. Se vor pune mereu întrebări asupra utilizării acestora. Capacitatea de primire: numărul de locuri. Se vor notă diferitele interdicții și literatura oferită. Se va
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia, acecea-acceaua etc. În „Letopisețul Moldovei de la Dabija vodă până la Ioan Vodă Mavrocordat" (1661-1743) aflăm de la I.N Neculce nu numai cu ce fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care le face autorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt privite ca fiind mai degrabă apanajul bărbaților din sat decât al femeilor. Femeile obișnuiesc și ele să se strângă duminica în fața bisericii, după ce ies de la slujbă pentru scurte discuții. Sătenii se mai strâng de asemenea la o vorbă, pe băncuțele de la poartă. Acest tip de reuniune este numită de săteni „radio șanț”. Tinerii din sat improvizează discoteca în fiecare sâmbătă în barul satului, unii dintre ei se duc însă și la Luduș, în căutarea distracției de week-end. Tinerii se plâng
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prezent un loc care îmbină tradiționalul și modernul. Un sat în care se cresc vaci precum acum o sută de ani, dar în care au apărut, în același timp, mulgători electrice și microferme. Un sat în care bătrânii discută pe băncuțele de la poartă, dar există, în același timp, tineri care știu să folosească calculatorul de la școală, mobilul, Internetul prin dial-up. Apropierea de orașul Luduș îi conferă o serie de avantaje. O parte a tinerilor ajung în Luduș tot mai des pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din biserică” (pensionară, 63 de ani). Tinerii se întâlnesc în special la discotecă (sâmbătă seara): „Tinerii se duc la discotecă... Acuma că s-o făcut discotecă... Nu-i cu băutură” (pensionară, 63 de ani). Pentru femei, locul de discuție este băncuța din fața porții unde se adună patru, cinci persoane și „dezbat”. Dacă barul are rolul de a racorda individul-bărbat la opinia satului, băncuța „rupe”, „diferențiază”, deoarece, prin spațiul restrâns, exclude: „Mai vorbim, duminica, stând în stradă... pe bancă” (pensionară, 61 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
s-o făcut discotecă... Nu-i cu băutură” (pensionară, 63 de ani). Pentru femei, locul de discuție este băncuța din fața porții unde se adună patru, cinci persoane și „dezbat”. Dacă barul are rolul de a racorda individul-bărbat la opinia satului, băncuța „rupe”, „diferențiază”, deoarece, prin spațiul restrâns, exclude: „Mai vorbim, duminica, stând în stradă... pe bancă” (pensionară, 61 de ani). Se poate observa că femeile indică preotul drept persoană importantă, în timp ce bărbații consideră că vocea primarul este cea mai ascultată: „Popa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
formată dintr-un singur rând de stâlpi, având și rolul de a delimita un spațiu. Poate fi plasată astfel încât să protejeze grădina, cu ajutorul plantelor cățărătoare, de vântul rece ce vine dinspre nord sau să umbrească o zonă de ședere cu băncuțe. Pergola cu două sau mai multe rânduri de stâlpi este dispusă în paralel, putând asigura un loc umbrit potrivit pentru odihnă, distracțiepentru un număr mai mare de persoane, fiind folosite pentru a pune în valoare circulația pe alei către o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu prea multă vreme căci, dintr-o dată, copiii se ridicară din nou de pe băncuțele de lemn... Apăru preotul care ținea strâns la piept un ceaslov. Legiunile de diavoli, care torturau sufletele sătenilor, se temeau de puterea lui duhovnicească. În cea mai mare grabă, dracii își luau tălpășița din fața lui. Pentru harul său, era prețuit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-o să scobească cu un cuțit sub vatra din tindă; ,,și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oală, al vostru să fie.- Și uite, zice nevasta, și ridicând plapuma... Ce să vezi ! Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hârtii de 20, de 100, ba și de 1000 ! pe care le vărsase din oală în pat.’’ De asemenea o schiță de moravuri, Olga și spiriduș, și calificată de autorul însuși drept ,,basm’’, debutează prin aceleași fraze stereotip enunțiative întâlnite
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
suplinească furarea Sucevei și Bucovinei. N-a fost de-ajuns și, pe dealul de la Oprișeni, ani și ani soarele, aerul, lumina, demnitatea răzeșească a oamenilor și a caselor, m-au Îmbogățit. Din oraș de multe ori nu mă Întorceam pe la Băncuțe ci o luam În sus pe ulița Rădășenilor și, nu râdeți, Îmi spuneam că sunt pe Champs Elysée, pe care le-am văzut de două ori, o dată Împreună cu soția, și la Fălticeni mergeam În sus, pe Rădășeni trecând pe lângă atâta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
era mai bătrân ca Sadoveanu, l-am cunoscut, era un om care vorbea mai mult cu pomii, era pomicultor. Apoi la casa lor venea și scriitorul Cezar Petrescu de se Întâlnea cu Stoleru și Sadoveanu. Terasa respectivă se numește „La băncuță?” sau „La băncuțe?” Îmi scrieți data viitoare și o Întreb pe Eufrosina sau pe băiatul ei, deputat astăzi. Soția mea era soră cu Eufrosina, nu cu Neculai. Am iubit Fălticeniul pentru spiritualitatea locului și a oamenilor, nu pentru că aveam rude
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ca Sadoveanu, l-am cunoscut, era un om care vorbea mai mult cu pomii, era pomicultor. Apoi la casa lor venea și scriitorul Cezar Petrescu de se Întâlnea cu Stoleru și Sadoveanu. Terasa respectivă se numește „La băncuță?” sau „La băncuțe?” Îmi scrieți data viitoare și o Întreb pe Eufrosina sau pe băiatul ei, deputat astăzi. Soția mea era soră cu Eufrosina, nu cu Neculai. Am iubit Fălticeniul pentru spiritualitatea locului și a oamenilor, nu pentru că aveam rude acolo. Sărut mâna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mici, am luat legătura cu fiica sa la Iași, dar fără rezultat. 1007 TEODORESCU, Paul659 1 București, 6 aprilie 1977 Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare 660. Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
activitatea pe care o desfășurați, telefon acasă: 12.48.55 Paul Teodorescu 659 Ziarist din București, căsătorit cu Elena, fiică a profesorului de latină din Fălticeni, Anastase Spiridonescu, care a trăit pe str. Boian (Ion Dragoslav). 660 Vezi: Eugen Dimitriu, Băncuța, loc de popas și aducere aminte - Din hronicul acestor locuri, „Zori noi”, Suceava, Anul XXXI, nr. 8520, duminică, 6 februarie 1977. 1008 TODICESCU, Gheorghe 661 1 Botești, 23-I-1968 Iubite Eugen, Am primit scrisoarea din 15 cr. bucurându-mă mult și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
astfel că sunt În siguranță... 1023 Dacă-mi dați un semn de viață (printr-o c.p.) și dacă nu vă răpesc de la Îndatoriri mai urgente, aștept cu mare plăcere acest semn. Am citit consemnarea publicată de dvs. privitoare la „Băncuța”. Impresionantă reconsiderare! Am aflat Între timp despre necazul survenit În acest an, prin pierderea mamei; primiți vă rog, chiar tardiv, prieteneștile mele sentimente de compasiune și sincere condoleanțe. De ce l-au mutat pe ștefan cel Mare din colțul parcului?699
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]