269 matches
-
ca dată a nașterii oficiale a cetății. După Luca, se cunoaște numele altui ban maghiar de Severin, Ștefan. Numit de Regele Béla al IV-lea (1235-1270), funcția sa a fost apoi preluată de Ioan. Ca urmare a organizării teritoriale ca bănie și cum noua cetate a Severinului conform unui document pontifical din 1234 a atras în răstimp scurt în regiune un număr considerabil de cumani, români, maghiari și sași, implicit un amestec confesional ortodox și romano-catolic, pentru prima oară, Béla al
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
asupra ratelor dobânzilor, și a setat parametrii activității breslelor și corporațiilor. Împăratul și oficialii interveneau în timpurile de criză pentru a asigura aprovizionarea capitalei, și pentru a menține prețul scăzut al cerealelor. În final, statul colecta o parte din surplusul băniilor obținuți din taxe, și îi băgau înapoi în circulație care erau redistribuiți sub formă de salarii către oficialii de stat sau erau investiți în lucrări publice. Statul exercita monopol în alte sectoare importante ale economiei. Moneda a fost forma de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Bănia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Bănia, localitatea cu cea mai profundă rezonanță românească între satele almăjene, este așezată în partea sudică a Depresiunii Almăjului. În cadrul județului Caraș-Severin, Depresiunea „Țara Almăjului” în
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Bănia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Bănia, localitatea cu cea mai profundă rezonanță românească între satele almăjene, este așezată în partea sudică a Depresiunii Almăjului. În cadrul județului Caraș-Severin, Depresiunea „Țara Almăjului” în care se află și satul Bănia ocupă partea sudică. Bănia are cea mai mare suprafață
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Bănia, localitatea cu cea mai profundă rezonanță românească între satele almăjene, este așezată în partea sudică a Depresiunii Almăjului. În cadrul județului Caraș-Severin, Depresiunea „Țara Almăjului” în care se află și satul Bănia ocupă partea sudică. Bănia are cea mai mare suprafață între toate satele almăjene, având în general întreg teritoriu cuprins între două râuri mari: Nera la nord-vest și Valea Mare (Berzasca) la sud-est. Față de satele cu care se învecinează, Bănia se
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
din județul Caraș-Severin, Banat, România. Bănia, localitatea cu cea mai profundă rezonanță românească între satele almăjene, este așezată în partea sudică a Depresiunii Almăjului. În cadrul județului Caraș-Severin, Depresiunea „Țara Almăjului” în care se află și satul Bănia ocupă partea sudică. Bănia are cea mai mare suprafață între toate satele almăjene, având în general întreg teritoriu cuprins între două râuri mari: Nera la nord-vest și Valea Mare (Berzasca) la sud-est. Față de satele cu care se învecinează, Bănia se găsește la o distanță
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
satul Bănia ocupă partea sudică. Bănia are cea mai mare suprafață între toate satele almăjene, având în general întreg teritoriu cuprins între două râuri mari: Nera la nord-vest și Valea Mare (Berzasca) la sud-est. Față de satele cu care se învecinează, Bănia se găsește la o distanță de 7 km față de Bozovici, 6 km față de Rudăria (peste deal) și 3,7 km față de Gîrbovăț (peste deal). Față de principalele căi de comunicație, Bănia este legată prin drumul comunal 42 C, care are o
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Mare (Berzasca) la sud-est. Față de satele cu care se învecinează, Bănia se găsește la o distanță de 7 km față de Bozovici, 6 km față de Rudăria (peste deal) și 3,7 km față de Gîrbovăț (peste deal). Față de principalele căi de comunicație, Bănia este legată prin drumul comunal 42 C, care are o lungime de 4 km și este asfaltat. Acest drum face legătura înspre nord cu drumul județean 571 și de aici mai departe cu drumul național 57 B. Cele mai apropiate
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
de 4 km și este asfaltat. Acest drum face legătura înspre nord cu drumul județean 571 și de aici mai departe cu drumul național 57 B. Cele mai apropiate stații de linii ferată se află la o distanță apreciabilă față de Bănia. Astfel, față de gara Iablanița suntem la 45 km, față de Oravița la 57 km, iar față de Reșița la 77 km (peste Anina). Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale existenței unei loculiri încă din
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
dacică de tip "Ciclova B" și un tezaur format din 250 monede romane din secolul al VI-lea d.Hr. Din locuri neprecizate provin mai multe monede de la Constantin cel Mare și o monedă de bronz de la Constantin I. Satul Bănia a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Caraș-Severin din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea va face parte
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe fragmentări și subdiviziuni toponimice. Amintim câteva dintre toponimele cele mai uzuale: Gabroțul și Dealul Gabroțului a
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
denumire vine de la Ogașul Gabroțului. Pornind de sub munte, de sub Arșiță, se întinde cel mai lung deal, numit pe hărțile cadastrale, Dealul Mare. Culmea lui, face în cea mai mare parte hotarul cu satul Gîrbovăț, de aceea mulți locuitori ai satului Bănia îi spun, Dealul Gîrboțului. Partea dinspre munte a dealului, poartă numele de Crăcotară sau „Cracul cu Hotarele”. Această porțiune de deal mai apare pe hărțile vechi sub numele de Hotara. Acest deal are versanții foarte lini, depășind în lungime un
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
lini, depășind în lungime un kilometru în aval de sat. Înspre nord vest se desprind: Cremenița și Grindul. Culmea munților care marchează și cumpăna apelor, urmează un drum sinuos marcat de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un relief calcaros. Peșterile care există în teritoriul localității Bănia sunt bine ascunse și nu pot fi găsite decât de cunoscătorii acestor locuri. Cea mai mare și cea mai lungă între ele, este peștera de la Gaura Cornii. Aceasta, se află însă, ca o mare deschizătură, într-o vale de doline
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Boja din Cheile Voinicoțului, sau peștera din Cleanțul Pînzei (670 m altitudine) și cea din Cleanțul Zbegului (560 m altitudine). Fiind așezat între paralela de 44ș și 42' latitudine nordică și paralela de 44ș și 55' latitudine nordică, teritoriul satului Bănia se încadrează perfect în zona climei temperate. Relieful determină însă un climat specific zonei depresionare și un climat specific Munților Almăjului. Climatul mai blând datorat influenței mediteraneene, face să avem aici un climat de tip banatic. Acest tip de climat
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
și unul la începutul toamnei. În anotimpul de iarnă se trece ușor de la temperaturi obișnuite, la temperaturi extreme. Un alt fenomen este ceața, pe care o întâlnim dimineața, chiar și în lunile iulie și august. Temperatura medie anuală în satul Bănia este de + 9,7 °C. Satul se află la o altitudine de 297 - 300 m. față de nivelul mării. În regiunea de munte, temperatura medie anuală este între +7ș și + 8,5ș C. în funcție de altitudine. Temperatura medie a verii este de
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
modifică organizarea regimentului grăniceresc, și Almăjul devine "cerc militar" în frunte cu un maior sau căpitan, cu un sublocotenent și un stegar, cu sediul la Bozovici, unde era și sediul Companiei a II-a a regimentului, de care aparțineau satele Bănia, Gârbovăț și Prilipeț. Cele doua companii de grăniceri de la Prigor și Bozovici, care aveau un efectiv de peste 1000 de oameni, au fost cuprinși în batalionul I "de linie" al regimentului grăniceresc și conform Ordinului Consiliului aulic de război nr. 19
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
mori de apă, vechi de sute de ani. Complexul Mulinologic de la Rudăria atrage numeroși turiști din țară și de peste hotare și sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. Se învecinează la N cu Prilipeț, la S cu Munții Almăjului, la V cu Bănia, la E cu Prigor. Satul mai este deasemenea situat între dealurile Poleanca, Croul Murguleștilor, Țiglărie, Utriste și Iloca(pe partea dreaptă) și pe partea stângă cu dealurile Socolot, Cotovat, Prislop, Roneste, Graocea,Vârtop. Unele vestigii locale preistorice atestă că teritoriul
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
însă un document, datând din 1453, prin care Vladislav al II-lea ""îl întărește"" pe boierul său Stanciu (Mailat) Dijanul cu copiii și nepoții, cu părți din satele Dejani, Trifești, Iași, Arpanea(Arpaș), Huhurezi(Hurez), Săsciori, Sebeș și Munții Izvorul Băniei. Informații sigure despre boierii din Dejani nu mai avem până în 1516, când printre jurații scaunului de judecată este citat și boierul Mân de Desan. Numele satului a fost dedus de către N.Drăganu din numele personal Des, hipocoristicul lui Desimir, cu
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cârciumăreasa Giangaliei, care era o femeie foarte frumoasă și care avea un han și o cârciumă chiar la fântâna Giangaliei, la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
și bunicul viitorului voievod Radu Șerban, conduce delegația de boieri din partea domnitorului pentru dovedirea lui Drăghici Gogoașă ca impostor, asistând la execuția acestuia. De această tentativă de luare a tronului se leagă și piederea moșiei de baștină, Craiova, și a băniei de către Craiovești, fiind dată lui Hamza, banul din Obislav, rudă a domnului, dar și nepot al Craioveștilor. Comploturi legate de puternica familie Craiovească sunt și cele ale boierilor din Spinișor precum și cele ale boierilor din Văleni, și ei înrudiți îndeaproape
Vlad Înecatul () [Corola-website/Science/298680_a_300009]
-
timp s-a considerat că acel Slatina se referă la Slatina din județul Olt, însă istoricul Ion Donat demonstrează că „[...]termenul de "Slatina" din cronică nu este altceva decât traducerea cărturărească slavonă a numelui de sat Sărata[...]“ ("apud" Ștefan Ștefănescu „Bănia în Țara Românească“, București, 1965, p.209-210), din județul Buzău, zonă unde de altfel își are toate moșiile și unde clădește în 1532 o mănăstire. Ori acel pretendent Radu (Dragomir), cel ce a ridicat steagul revoltei împotriva Craioveștilor și al
Vlad Vintilă () [Corola-website/Science/298719_a_300048]