976 matches
-
de proză scurtă și un album de artă. A făcut grafică de carte , la peste 25 de cărți. 43 de expoziții personale în țară și străinătate și peste 130 expoziții de grup. ,, sunt Dunărea ( de la Brăila) / cu lacrima albastră / și Bărăganul / îngălbenit de soare, /sunt vântul adiat / al florii din fereastră / balada pământului / cântată pe-nserare. Al-Chalabi Hedir ; Este o poetesă cu 3 publicații editoriale, dornică de a trăi veșnic până când îi va pieri curiozitatea de a decoji cuvinte...precum o
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
nu s-a născut! Poate ea nu are nici un copil. Sau poate are doi sau chiar trei! Copilul iubirii noastre poate nu e un copil ci însăși iubirea noastră ! Simt acest copil înghețat ca un fir de iarbă în zăpada Bărăganului. Un înger totuși într-o noapte de ceară m-a strigat! Hai, renule de romanica! umblă-ți cărările încă mai ai o karmă de dus, sufletul tău va avea locul lui în Univers. E o întâmplare a ființei mele că
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
dispărând patru luni în locuri numai de ei știute și revenind în sat când ea a rămas însărcinată. A ținut o cârciumă la care multe dezmățuri s-au organizat. Avea pământuri bogate și întinse și mereu se lăuda că cernoziomul Bărăganului e cel mai roditor din toată țara. Călătoria pe Athos l-a schimbat radical. Nu mai voia să se întoarcă în țară și l-a rugat pe prietenul lui Dometie să-l tundă în monahism și să-l accepte călugăr
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
ne trezim odată din somnul ca de moarte în care ne-au blocat abilii și trufașii noștri trădători de neam de aici, cei din interior, mânați și cumpărați de către nevrednicii noștri dușmani care din vechime de veacuri ne râvnesc Carpații, Bărăganul, Ardealul, Regatul, Dobrogea, bucata de Dunăre, râurile, delta, marea, bogățiile de deasupra și de dedesubtul morților noștri neresemnați în nenumăratele și neîncăpătoarele cimitire ale patriei! Să ne scuturăm odată din dulcea amară(!) și fatală narcotizare politică, să rupem tăcerea apăsătoare
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
Mizil, orașul gazda al acestui Festival Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil " aflat în Muntenia, județul Prahova, România. Este situat în estul județului Prahova, pe artera principală ce leagă capitala țării de Moldova. Acolo unde câmpia Bărăganului atinge poalele dealurilor în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distantă este între Mizil și municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană situată pe paralela 45N. Am să
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, “O zi solemnă”. Textul complet pe: www.romeojulietalamizil.ro Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă "Romeo și Julieta la Mizil " a ajuns la a VI-a ediție. Organizat de Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu" și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
pasăre rară și nu voi mai privi niciodată în abis ci numai cerul, casa mea și a ta! DOUĂ VIEȚI Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! DARUL MEU Pe banca din parc așteptai viitorul. Erai atât de încordat, cu pumnii strânși! Voiam să mă cuprindă brațele tale dar nu le-ai întins. Privirea ta nu m-a atins! Cum
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
și pe prefecții județelor calamitate - simpli funcționari aleși de însuși poporul român - alături de viermii leneși și de ciumpalacii nevrotici, pe care îi conduc azi în mod dezastruos, neputincioși într-o casă veche din paiantă într-un cătun izolat din pustia Bărăganului ori de mai departe de aici, locuință înghițită de zăpadă până dincolo de streașina ei, fără pâine, medicamente și lemne suficiente pentru foc, cu oala de ciorbă (în cazul fericit în care o au) vârâtă sub pat și acoperită cu scoarțe
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
termen redus la o vârsta la care comandanții mei apeviști ieșeau la pensie și l-am rugat pe un coleg (a cărei soție era învățătoare) să se intereseze prin elevii ei de numele lui. Erau din aceeași localitate din sud-estul Bărăganului. Mi-a trimis vorbă prin maiorul Mituș, șeful plutonului nostru de teriști, că „el” a murit încă în 1985, cu doi ani înainte de această confesiune. Mai aveam un frate de tată, Duțu, cu care planificasem o replică la nesocotința lui
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
Terezia atârnă mereu într-o parte. Niciodată nu poate sta în cumpănă. Un dialog cu tine. Un fel de vorbire fără de glas. Gând pornit, gând oprit. Poți opri gândul? Da și nu. Mai bine, lasă-l slobod precum caii în Bărăganul privirii. Să alerge cât vor. Cu spume la bot. Cu sudoarea în coamă. Fără șei și fără zăbale. Slobozi, slobozi precum păsările-n înalt. Precum căprioara pe stâncă. Precum peștii-n ocean. O turmă de cuvinte, strunite sau nu, pe
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
și salut în mod deosebit acest fapt remarcabil - că s-a hotărât de către Consiliul Local al urbei natale a interpretei, Râmnicul Sărat, constituirea Centrului Cultural „FLORICA CRISTOFOREANU”, un prilej aparte pentru ca acest orășel de tranzit poziționat în nord-estul extrem al Bărăganului românesc, ce face legătura între Muntenia și Moldova, să devină un veritabil focar de cultură prin manifestările sale diverse, inclusiv prin cele legate de numele marii noastre interprete de operă. De aceea, mă gândesc că realizarea în viitorul foarte apropiat
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ELEGIA IV Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 607 din 29 august 2012 Toate Articolele Autorului sunt Dunărea cu lacrima albastră și Bărăganul îngălbenit de soare, sunt vântul adiat al florii din fereastră balada pământului cântată pe-nserare. sunt răsăritul spulberat din delta stufului, și strigătul de păsări brodat în lumina amurgului. sunt geamătul de piatră din albia fluviului și pasul Chiralinei la
ELEGIA IV de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355299_a_356628]
-
chip, pe frunte și obraz - de caut vină, peste-o clipă pot să mor cu pieptul sfâșiat de sapte câini - privesc, flamand, cu-n ochi, grămezile de pâini și ...bărăganele uitate sub mohor. și...parcă mor, și... parcă mor sub bărăgane semănate cu mohor. Referință Bibliografica: ELOGIU BĂRĂGANELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELOGIU BĂRĂGANELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356189_a_357518]
-
logodiți cu moartea aprigă, zălogul trufașilor atei. Ele, care cuminecau cerul cu privirile angelice se agățau ca niște umbre de zorile nădejdiilor zăbrelite. Ei, care au sfințit locul copilăriei, al școlii, al instituției, al societății au fost deportați în taigaua Bărăganului sau în Siberii. Ele, care înfloreau versurile poeților în mireasma serafică a trăirii zăceau stafidite în beciurile securității. Ei, care au fost apărătorii cei mai îndârjiți ai Crucii lui Hristos și ai Neamului, Ei, jertfiții pe Cruce, n-au avut
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
e în reparație, adică se consolidează marginile cu betonări sau cu parapete noi. Câmpul pe care cu vreo 20 ani în urma era arat și semănat, acum este plin de armate întregi de scaieți uscați, mai ceva ca în romanul Ciulinii Bărăganului a lui Panait ISTRATI. În punctul unde odată era pichetul de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile clădiri mai sunt în picioare doar câteva cu tendința de a se dărâma. Trecem prin satul Nicolinț un
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
de o secundă. A fost clipă picurata dintr-o altă lume. Lume mai rea sau mai bună. Nici de data asta, femeia nu are de gand să-și pună întrebări, să-și răspundă. Se simte sleita că o fântână din bărăgane. Mâine, da. Mâine va merge la dr. Damian,- singurul tămăduitor în care, Mărțina are încredere oarbă. Doctorul o va invita pe sofaua aia verde și flori de iasomie. O va lăsa să vorbească singură, să se ,,psihanalizeze,, în voie. Apoi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
Dar Elisa era o luptătoare. Pentru fiica sa ar fi făcut orice sacrificiu! Curând, Nicolae își găsi un post de profesor de filozofie în Timișoara. Nu au stat însă mult timp liniștiți. Căci s-a dat ordin de deportare în Bărăgan pentru refugiați și moșieri și au trebuit să părăsească Timișoara. *** Epilog După plecarea din Cernăuți, fire optimistă, Elisa - ca toți foștii locuitori ai Cernăuțiului - a încercat toată viața să regăsească farmecul oamenilor și locurilor pierdute. Nu a reușit însă. Elisa
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
noiembrie 1991, în Căminul cultural al satului, înainte de 1 Decembrie, Ziua națională a DacoRomâniei, acolo unde copil fiind, am recitat primele poezii, am primit primele încurajări, premii la serbări școlare pe scenă, am văzut primele filme (primul a fost ”Ciulinii Bărăganului”), spectacole, alte acțiuni de interes sătesc - am fost la nunți, baluri etc. Țin minte clădirea aceea de la primele cărămizi zidite, am fost acolo, casa culturii s-a zidit sub ochii mei... A fost ceva din lăuntrul meu, ceva ce vine
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > UN LOC DE MUNCĂ Autor: Olivia Dumitru Publicat în: Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt. Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
civilizație”, adică disciplină, strategie militară ordonată, totul e numărat, si in ... VI. UN LOC DE MUNCĂ, de Olivia Dumitru, publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt. Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
iarnă și vreo 20 de găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun să se retragă la oraș, să-și ... Citește mai mult Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt.Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
depărtare, treptele din ce in ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnita, pana departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poartă Bărăganului.” Al Dvs., prof. Bădicioiu, coordonatorul proiectului "Romeo și Julieta la Mizil", ediția a V-a www.romeojulietalamizil.ro Referință Bibliografica: FESTIVAL INTERNAȚIONAL DE POEZIE ȘI EPIGRAME, ED.A V-A / Laurențiu Bădicioiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
atmosfera asemenea, dar nu am simțit niciun fel de apăsare, dimpotrivă o stare de calm și de fortificare sufletească. Timp de 5 ore până am ajuns la Peștera Stântului Apostol Andrei am călătorit printr-o adevărată împărăție a lumii vegetale. Bărăganul și-a arătat mândru chipul renăscut la viață, într-o diversitate cromatică ce a făcut să ne dispară plictiseala ce s-ar putea instala într-o zonă cu un relief plat, dar frumos tocmai datorită întinderilor sale nesfârșite. Suprafețe de
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ “ CULORILE BĂRĂGANULUI ” - EDIȚIA A VIII-A Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vineri, 27 mai 2016, în sala Căminului Cultural din Movila Miresii, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a
EDIŢIA A VIII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354542_a_355871]