385 matches
-
după cum îi explicase Uri, nu era doar capul Psagotului, ci și al consiliului tuturor așezărilor de pe Malul de Vest. În clipa în care Uri intră pe ușă, Akiva Shapira se ridică în picioare, ieșindu-i tânărului în întâmpinare. Mare și bărbos, puse imediat mâna pe capul lui Uri și rosti ceea ce lui Maggie i se păru a fi o rugăciune de consolare. —HaMakom y’nachem oscha b’soch sh’ar aveilei Tzion v’Yerushalayim. Ținu ochii închiși cât timp rosti acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
șomer. Era un ratat lipsit de educație. Era un fanatic și un singuratic, care avea materiale de inginerie genetică, în apartamentul lui înghesuit și murdar, și era considerat periculos pentru că se potrivea profilului clasic al teroristului biologic. Alături, un avocat bărbos din San Francisco, reprezentantul unui grup de protecție a mediului, spunea că Sanger avea să fie judecat și condamnat la pedeapsa maximă permisă de lege. Sanger produsese un rău ireparabil unor specii pe cale de dispariție și pusese în pericol chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
maică-sa și toate femeile acelea în halate mergând în jurul lor. Dacă înainte nu se uitaseră la el și la copil, acum în mod sigur se uitau ... îi arătau cu degetul și discutau. Vasco părea total nepotrivit acolo, solid și bărbos, îmbrăcat complet în negru, cu o pălărie neagră de cowboy pe care fusese nevoit să și-o tragă pe ochi, din cauza urechii retezate. Știa că arăta ca personajul negativ dintr-un film prost cu cowboy. Asistenta lui nu-l ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
un rând e chei atârnate în spatele unui birou înalt, așezat la începutul unei coridor îngust și jos. Tapetul galben și murdar absorbea lumina chioară. Porfiri apăsă soneria de pe birou, iar aceasta scoase un țiuit spart. După ceva vreme un portar bărbos își făcu apariția de sub o arcadă. Purta o uniformă soioasă deschisă la brăcinar peste o vestă decolorată. Portarul îi întâmpină pe cei doi cu o expresie insolentă: ă O cameră pentru o oră, nu-i așa? ă Cum îți permiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
intenționa să recupereze timpul pierdut cu fosta soție ștearsă din Park Avenue. Curând după ce se așezară, el Închise discret ochii și adormi. Kitty era trează, dar găsea mult promovata premieră de la MET mediocră, aproape provincială. Pe scenă, un Romeo corpolent, bărbos, care ar fi fost mai potrivit În rolul tatălui, arăta ca un bufon În costumul lui de catifea roșie, prin care se profila abdomenul generos și prin care Îi ieșea părul de pe piept. Făcea pereche cu o Julietă durdulie, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
doar de matrițe, ele trebuie păstrate, dar e vorba de mulajele pe care le folosim, nu putem modela două sute de păpuși cu un singur mulaj, nu rezistă, am începe cu un măscărici fără barbă și am termina cu o infirmieră bărboasă. Marta își întorsese ochii la primele cuvinte, simțea că i se urcă sângele în obraz și că nu-l putea trimite înapoi în venele și arterele protectoare, acolo unde rușinea și pudoarea devin firești și simple, vina o purta cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dacă ar fi avut cea mai mică îndoială nu l-ar fi pus la curent pe Marçal, și acum ce să facă, tatăl ei așteaptă un răspuns, tatăl ei o privește mirat, nici măcar n-a zâmbit la gluma cu infirmiera bărboasă, pur și simplu nu l-a auzit, De ce-ai roșit, e imposibil să răspundă că nu e adevărat, că n-a roșit, în curând, da, va putea s-o spună, pentru că brusc va păli, de acest sânge denunțător cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În câteva chei de boltă. Erau niște mici rozete, dar pe unele am văzut sculptată o față bărboasă și vag caprină. Bafomet... Am coborât Într-o criptă. După șapte trepte, un pavaj de lespezi duce spre absidă, unde ar putea să se Înalțe un altar sau un tron al marelui maestru. Dar se ajunge acolo trecând pe sub șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
serveau burgeri aveau farfurii zburătoare parcate pe acoperișuri și majorete delicioase care zburau printre mașini pe patine cu rotile, ducînd milkshake-urile. A găsit magazine rock adăpostind adevărate comori În sertarele lor prăfuite, neatinse de pe vremea În care prospectorii jegoși și bărboși le lăsaseră baltă; un muzeu construit special pentru „cel mai mare șarpe din lume“, 50 de cenți intrarea, unde șarpele era mînuit de cea mai bătrînă femeie cu cele mai mari țîțe din Oklahoma; cowboy enormi, care-și fluturau lasourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
hiperspațiu. Dar Redbone a reușit să facă o ciobitură mare În sentimentul său, recent dobîndit, de bunăstare, bucurie și satisfacție spirituală. La dracu’! PARTEA A CINCEA ACASĂ Zamyatin Îl așteaptă În dreptul ieșirii, sprijinindu-se de taxiul lui ca un tufiș bărbos. Nici urmă de Diavol. — Te-ai Întors exact la timp pentru Convenția Bibliotecarilor, prietene. Cincizeci de mii de bibliotecare cu trupuri de foc sub hainele lor plicticoase de bibliotecare, timp de o săptămînă! Îți imaginezi? Wakefield Își aruncă bagajul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ochii întorși se uită la lună. Suveici de aur, mici zei de apă, luând sfatul lunii învată să tacă. [1937] * CÎNTECUL BRADULUI Subt Ursa Mare, surpat de bureți, neatins de om, neajuns de ereți, bătrân, bătrân, în imperiul meu bradul bărbos străjuiește mereu. Lichene și buhe și viespi îl cuprind. Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind. La un veac, tot la un veac, din înalt mi-1 lovește în creștet fulgerul alb. Stă între zodii și țară un brad. Sărutate de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
din urmă, ieșea, el și Valentina pândeau de la fereastră să-l vadă pe bărbatul care meritase atâtea atenții și care venea să o ia când se lăsa seara. Bărbatul respectiv era cel mai adesea o cruntă deziluzie. Venise un dentist bărbos Într-un Jaguar și durase de la Paști până la Sfânta Marie, un mecanic cu nasul lung ca o stalactită și durase două luni, diferiți muzicieni, care duraseră și mai puțin - și de la o bucată de vreme nu mai venea nimeni. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bacalaureat. Studenți abandonați lângă piloni, studenți străini care conversau urlându-și În urechi. Bob Marley surâdea din centrul unui poster atârnat pe peretele din fund, de sub inițiala simbolică a anarhismului, un A Înscris Într-un cerc de vopsea neagră. Tineri bărboși ca niște talibani o priveau fără pic de simpatie sau de milă, și poate că râdeau de ea În timp ce sorbeau un lichid gălbui din pahare de plastic. Îi recunoscu pe câinii lui Aris, care se strecurau printre picioarele dansatorilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Omul strigă și el sub șocul loviturii pe care ea i-o dăduse. Înșfăcîndu-se unul pe altul, se rostogoliră pe jos În Întuneric. - Marie, Marie, eu sînt! exclamă Christian. Se ridică și aprinse lumina. Marie Își descoperi atunci logodnicul, ud, bărbos, cu un aer istovit, uluit Încă de violența reacției ei. - Iartă-mă... Aveam un coșmar, Îngăimă ea. Ușa camerei se dădu de perete. Lucas Fersen apăru În prag, cu pistolul În mînă. - Dă-i drumul! Nu mișca! Văzînd-o pe tînăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Casa părea pustie. Totuși, o fată de vreo cincisprezece ani, complet goală, stătea turcește pe covorul din salon. „Gone to the beach...”, făcu ea drept răspuns la Întrebările lui, după care căzu iar În apatie. În camera Janinei, un zdrahon bărbos, vizibil beat, sforăia prăvălit de-a curmezișul patului. Marc ciuli urechea; auzea gemete sau horcăieli. În camera de la etaj domnea o duhoare cumplită; soarele, pătrunzând pe fereastra largă, lumina violent dalele albe și negre. Pe dale, fiul său se târa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe cea a câinilor de vânătoare Labrador - aurie, cu bogății de lumină ascunse printre falduri. - Asemenea sacouri vezi numai În reclamele din Vanity Fair sau din alte reviste lucioase la modă și, de obicei, sunt purtate de modele cu fețe bărboase, cu mutre de băieți duri sau chiar de violatori care n‑au nimic de făcut - dar absolut nimic - decât să se lase văzuți În toată gloria narcisismului lor Împuțit. Nici nu te poți gândi cum ar arăta asemenea sacou pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
telemeaua aceea de la ajutoare, aveau să remarce cei care mai apucaseră și ei câte o bucată, după ce trimișii lui Cangurașu își luaseră cuvenita parte de bidoane... Puțin respect Meseriașul, părea încă tinerel, soiul acela de ins uitat de vârstă, pirpiriu, bărbos, murdar de pap, sau ce-o fi fost mâzga aceea maronie cu care se mânjesc cizmarii, veni cu plictis din cămăruța lui. Ținea un celular la ureche. Mormăi oftat: - Bine, am înțeles. Da’ n-am timp acu’. A venit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Încheiere de articol al meu: „Dar, ca să devii proroc nu-i de ajuns să te numești André Malraux, după cum nu-i destul să porți barbă ca să fii filosof ori să fii numit «Soljenițîn al literaturii române», cum pretinde un prozator bărbos (stabilit În Franța, unde fusese trimis de securitatea comunistă)”. Doar Într-o propoziție Paul Goma se prezintă deosebit de agramat și, totodată, ignorant În istoria Mișcării Legionare. Este agramat pentru că nu știe că subiectul gramatical „legionar” trebuie să fie articulat În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
urmare a unei mediatizări neîncetate! Dar, ca să devii proroc autentic, nu-i de-ajuns să te numești Malraux, după cum nu-i destul să porți barbă ca să fii filosof ori să fii numit „Soljenițân al literaturii române”, cum pretinde un prozator bărbos (stabilit În Franța, unde fusese trimis de securitatea comunistă). Scrisoare deschisă: Domnule Mircea Dinescu, Cum pot să vă rabde pământul și cerul, după ce ați exprimat minciuna monstruoasă că Ion I. Moța și Vasile Marin (mari mucenici creștini ca ostași de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
glasul, Ion Zăpodeanu, gospodarul grupei, pus În această funcție de către filiala de vânătoare, căreia Îi aparținea grupa, și plătit, tot de către ea, evident, din contribuția tuturor membrilor vânători din grupa În discuție. Tu, bă, ce te bagi?, Îl apostrofă Îngâmfatul bărbos, carencepuse dialogul, bănuit a urma, după care repetă: ce te amesteci, tu, că nu-i treaba ta, aici, din acest punct de vedere. Din care punct de vedere, Îndrăzni, din nou, Ion, contrariat. Din al democrației, care trebuie să domine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
victor45>: una de vreo 40, cam uritica, muncește la cariera <victor45>: contabilă măritata de 25 ani <victor45>: secretara e grasă, adică GRASĂ <victor45>: nu știu nimic de viața ei privată <victor45>: un student de 20, are girlfriend <victor45>: un coleg bărbos, commonlaw de vreo 10 ani <victor45>: și-au cumpărat casă împreună <victor45>: o japoneză, studentă, fără boyfriend <victor45>: deci: doi tineri, două mai în vîrsta, 4 din 10 necăsătoriți <victor45>: cred că așa este mai peste tot <sima35>: ok, te
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
în inima lui se zărise întîile vite lungi, bituminoase, cu capul aplecat și adulmecător, ca al unor rinoceri, mergând ondulat, ca o barcă infernală pe Styx. Apoi veniră mai multe laolaltă plutind, îndesate unele într-altele, pline de nămoale încrustate, bărboase și, în sfârșit, invazia fu atât de generală, încît brișca fu înconjurată de acești zei negri, care trăgeau din nări privind spre Otilia, confundînd-o poate cu o buruiană mai înaltă. Toată câmpia părea din pricina colbului cotropită de bivoli. Tropotul, răgetele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Felix ar fi voit să plece, spre a nu fi prins de Weissmann, atât de umilitoare i se părea situația, însă câteva capete ieșiră la o ușă. O femeie tânără despletită înainta de-a binelea, arătîndu-și picioarele goale. Un evreu bărbos, mai mult bătrân, îi strigă: - Intră înapoi, Fany, de ce ieși dacă tu n-ai pantofi? Ce să-ți fac eu dacă n-ai pantofi? Ce să caute domnul? întrebă apoi bătrânul pe Felix, în vreme ce numeroase capete apărură de jur împrejur
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe sub cârpele lor. Și când, dintr-o solidaritate petrecăreață de bucureștean, has-Satan sări plictisit între ele, în pijamaua lui alb-verzuie, cu prohabul lui căscat, prin fanta căruia se ițea grumazul gros al sculei belite, iconița atârnată de el și capul bărbos al unui popă de țară. Cap, 132 DANIEL BĂNULESCU câteva secunde de catargul cișmelei, o examinară, înconjurînd-o și ciupindu-i pleoapele și pulpele cu boturile lor de ogari lăcrimoși. Eșuă în punctul cel mai înalt al grădinii. Pe tălpșanul ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe jos. Deasupra, pe pietre, rămăsese un zoi lipicios, vânăt, adunat din scursorile sângelui și resturile de vite. Vagoane lungi, pe rotile, scârțâind, treceau mormănite cu jumătăți însîngerate, aruncate la întîmplare, una peste alta, împinse de oameni cu fețe dușmănoase, bărboși și crunți, având șorțuri de piele dinainte și cuțite ascuțite la brâu. - Bună dimineața, fraților! aruncă parlagiul, mohorât. - Bună dimineața, răspunseră câțiva. Dinlăuntru se simțea duhoarea mațelor deșertate. Se dezbrăcă tăcut, privind mersul repede al undițelor groase de oțel care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]