381 matches
-
000 infirmiere și cadre de curățenie, peste 32 ergoterapeuți, 120 de muncitori, 80 personal T.E.S.A. etc., care majoritatea din ei ne-au precedat. Nu numai că ne-au precedat, dar mai mult, ne-au profilat reușita, ne-au deschis și bătătorit drumul activității multora dintre noi în acest spital, ne au sporit curajul, ambiția, setea de a cunoaște și a face mai mult pentru binele acestui copil bolnav, pentru recuperarea și inserția lui în societate. Trebuie să recunoaștem că aici a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
că scrie în maniera acestuia, formulă de exprimare ce ajunge ulterior a fi extrem de productivă: a hamletiza, a pasteuriza, dar și: a moderniza, a generaliza, a banaliza, a finaliza etc. "un făgaș deschis, pe care urmașii săi aveau să-l bătătorească" (O creație lexicală eminesciană). Profesorul se oprește cu interes asupra diverselor imagini utilizate de Mihai Eminescu, căutând a pătrunde mai adânc în "intimitatea imaginii", pentu a-i evidenția acesteia semnificațiile de subtilitate. Iată, bunăoară, motivul ochilor asociat cu cel al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
zilele de Paște, se zice că se dezvoltă bine, cresc mai repede. Când desfăcam păpușoii de grăunțe pentru sămânță, ciucălăii nu se pun la ars în sobe. Ei se aruncă pe o cărare pietruită tare. Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când se va semăna. Nu este indicat să se pună pe foc, chiar dacă sunt uzate fusul, făcălețul, linguroiul, căci s ar îmbolnăvi copiii și animalele de le
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au venit la noi, la horă, invadând toate ungherele. S-a încins un joc ca în poveste. Vremea fiind prielnică, au venit flăcăi și fete din satele vecine (Frătăuții Vechi și Noi, Dornești, Iaz, Măneuți, Gălănești și Bilca). În timp ce tinerii bătătoreau iarba înfocați într-o sârbă sau horă, tata cu câțiva prieteni de primărie s-au retras într-o cameră din casă. S-au așezat pe chef. Ca să meargă mai bine rachiul (de la Grecu) l-au "diluat" cu niște dulceață adusă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai apare o a treia: poezia. Mai precis spus, fiorul poetic, care conferă prozei autorului valențe poematice. Așa stând lucrurile, cartea de acum te ispitește nu numai la lectură, dar și la cutezanța de a hălădui tu însuți pe traseele bătătorite de autorul drumeț, în descoperirea cu priviri proprii a misterelor dealurilor albastre. Mistere care nu implică doar lumina și culoarea, ci și mustoasa informație de sorginte istorică și culturală aparținătoare de biografia neamului românesc. Geografia și istoria, proiectate pe ecranul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lui Viorel Huși este imaginea drumului, incepand cu pictură în ulei din 1926 - „început de primăvară”, până la desenele cu creion negru reprezentând imagini ale Hușilor: „La marginea Hușilor”, „Case la Huși”, „Străzi la marginea Hușilor”, „Cules de vie la Huși”. Bătătorit de căruțe și de podgoreni, acoperit de praful lutului galben, drumul nu este nicicum neted ori lesne de parcurs. Căile se deschid de la o răscruce (unde pictorul obișnuia să și plaseze șevaletul), șerpuiesc printre case, copaci, podgorii, pierzându-se că
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe grupul de discuții al preoților români de pe yahoo, dar cu același rezultat- nimeni. Aceasta m-a determinat să pornesc singur, cu rucsacul în spate și cu hotărârea de a parcurge fizic și spiritual un itinerar pe care l-au bătătorit mulți altii înaintea mea. Am inceput să mă informez de câteva săptămăni despre Camino și așa am aflat ca sunt si alți români care au trait deja această experiență. Acum aproape doi ani, în Spania fiind la Zaragoza am aflat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
unirea Republicii Democratice Moldovenești cu Patriamamă, România. Din delegația Sfatului Țării care a prezentat actul Unirii regelui Ferdinand I (aflat atunci la Iașiă a făcut parte, în calitate de președinte, Ion Inculeț. Actul Unirii a fost capătul unui drum lung, greu și bătătorit de cei mai mari patrioți ai Basarabiei, printre care, la loc de frunte, se află Ion Inculeț. El se înscrie în galeria oamenilor de seamă care, deopotrivă cu cuvântul și fapta, au militat pentru realizarea unității politice și spirituale a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
școlar. Dar cum detașările începeau cu întâi octomrie, la 15 septembrie am deschis cursurile în prezența unei mulțimi de părinți și de oameni cum nu mai fusese demult. Le-am confirmat plecarea deși eram siguri că se va face cărare bătătorită până la revizorat pentru a anula noua numire. Dar era prea târziu. * Cineva , o femeie din sat, mi-a spus că atunci când se hotărăște ceva important în viața omului trebuie să fii foarte atent la toate semnele, la tot ce
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de semenii lor, obsedați de curăție și de băi rituale. Vedere de ansamblu splendidă, călătorie un pic cam plicticoasă. Mici ziduri de piatră, rezervoare făcute să primească apa acum uscate, scări în trepte, mici încăperi lipsite de personalitate cu pământ bătătorit pe jos, devenite prin cine știe ce hotărâre arbitrară, care sală de mese, care atelier, care scriptorium. Cazarmă romană? Refugiu al zeloților fanatici? Fort avansat al regatului lui Iuda în fața pericolului oriental? Sau mănăstire eseniană? Atât de puține lucruri de văzut, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noi mari, să fim și să rămânem sănătoși, să ne facem voinici, puternici, ca tata, ca ea... De dimineață și până seara, târziu, mâinile ei de aur nu se opresc, nu au astâmpăr, adună, gătesc, frământă, răsucesc, sucesc, sapă, smulg, bătătoresc, culeg, țes, torc, spală, clătesc, se roagă... Lasă în urma ei numai belșug și bunăstare, pace și bucurie... Încă o dată, ne cheamă lângă ea, ne spune ceva frumos, numai de ea știut, noi rămânem ochi și urechi, o sorbim din priviri
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pentru a menține țara pe linia de plutire? Are, dacă vrea! Să nu uităm că acest guvern este format și reprezintă tocmai pe cei împotriva cărora ar trebui să-și îndrepte măsurile restrictive și represive. Ar putea merge pe calea bătătorită de alții: intervenția statului în economie, deschiderea de mari șantiere naționale, neglijate pe motive ideologice. S-ar putea face și reface cu forța de muncă din țară și cea care va veni de pe unde este dusă prin Europa, toate drumurile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
patrulei, fuseseră omorâți. Le-a văzut cadavrele, aliniate, unul lângă altul, în baraca învecinată cu a căpitanului, acoperite cu o urâtă pânză de sac. Doar un braț ieșea de dedesubt, cu palma întoarsă, lăsând să se înțeleagă tot. O mână bătătorită de muncă, cu unghiile rupte până la carne și tivite cu negru. "Vrei să-i vezi?" Nu, nu!" Prea târziu, cineva dăduse la o parte pânza. Văzu cheagurile de sânge, piepturile descărnate sub cojoacele de oaie, murdare și ferfenițite. Nici cămăși
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu pământ (argilă galbenă), se bătătorea ca să devină impermeabil. O improvizație de pat și o vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
verde, cosită de tata la marginea pădurii, să aibă ce pune dinaintea boilor cît el va descărca sacii. Saci mari, de cîte optzeci-nouăzeci de kilograme, care au îmbătrînit cîteva perechi de boi, i-au ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele. Căruța de atunci s-a făcut țăndări într-o vară, cînd a încărcat tata prea mulți snopi; o roată de-a ei mai stă și acum în grădină, rezemată de gard. Cealaltă căruță, următoarea, a fost dată la C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care oamenii îi spun troscot, iarbă care se insinuează mai peste tot ca o apă mică și târâtoare, năpădise drumul dându-i și mai mult un aer dezolant. Un drum își are viața lui proprie, este viu doar când este bătătorit de oamenii care-i dau viața de zi cu zi. Dacă oamenii nu mai trec pe el, drumul moare, viața i se stinge ca la o ființă omenească și crește iarba pe mormântul său. Pe la jumătatea dealului, un stâlp de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și i-am șoptit la ureche: - Întreabă-l de ce neam i se pare a fi. Rotari m-a privit mirat, apoi a întrebat: - Porcarule, din ce stirpe crezi că e preotul acesta? Bărbatul și-a trecut două degete groase și bătătorite între piele și cercul de fier pe care-l purta la gât și s-a uitat la mine încurcat. - Mi se pare, a spus înghițind în sec, că e cam din stirpea magistrului. Toți ochii s-au îndreptat spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sfârși războiul și ne vom vedea întorși la Pavia. A vrut să vadă trupul lui Andras și a poruncit bătrânilor încă rămași în biserică să-l îngroape acolo unde murise. Am plecat de-acolo doar după ce am văzut cum era bătătorit pământul amestecat cu nisip și prundiș peste cadavru; mareea nu mai avea mult să-l ajungă din urmă. În lunile care au urmat am cucerit cea mai mare parte a Italiei centrale, unificând Longobardia septentrională cu cea meridională, în vreme ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o pastă, excelent pentru frescă! Theo e încântat cât de ușor lucrează cu acest al doilea strat de var pe perete, Tresar acum când văd înfipt în pământ ca o cruce fără brațul vertical parul nostru, la capul unei ridicături bătătorite de pământ, semnul că acolo, la vârful parului incrustat de Theo cu briceagul, umezesc cu scuipat lemnul să pot citi data înscrisă, șaptesprezece septembrie o mie nouăsute nouăzeci și, exact acum trei ani, și mă uit la ridicătura de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
comenzi sau exista și posibilitatea să intre într-o echipă condusă de un meșter mai vârstnic, stă pe la Iași o vreme și în cele din urmă pleacă la București, Prin întuneric vârful de foc al țigării meșterului Luca face drumul bătătorit spre buzele sale, celălalt, Janos, tace și ascultă sau tace și e cu gândul aiurea, cunoscând probabil prea bine această poveste spusă acum de meșter numai pentru mine, La București îl ajunge pe Vasile războiul și e luat pe front
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mi zăpadă pe picioare, apoi din ce În ce mai sus, pe glezne, pe burtă și În ochi. Am simțit o mânuță scotocindu-mi inima și punându-mi În locul ei un cub de gheață. Cu cât simțeam răsuflarea lui mai aproape, cu atât copiii bătĂtoreau mai multă zăpadă În jurul ochilor, urechilor și inimii mele. Prin gaura din dreptul gurii i-am șoptit : te rog să nu mă săruți aici, de față cu copiii. Nene, pleacă de-aici, ne strici omul de zăpadă ! strigară copiii. Da
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de aloe până În locul unde se opriseră pajii. — Veniți Încoace. Pajii auziră sunetul apei curgând și alergară În direcția bucătăriei. Preoții templului Încă nu-și părăsiseră camerele, așa că ferestrele și uriașa poartă principală erau Închise. În bucătăria spațioasă, cu pământ bătătorit pe jos, și pe platforma de lemn Înălțată, zumzetul țânțarilor și Întunericul nopții mai dăinuiau, dar se simțea deja arșița dimineții de vară. Nobunaga detesta acel moment al zilei. Când pajii Își dădură seama că plecase din apartamentul său de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
români vor deveni mai interesați de domenii de nișă finlandeze, arta contemporană, filmul, muzica rock fiind cel mai avid receptate în anii 2000. Cu alte cuvinte, devenim, ca nație, mai atenți la alte aspecte ale civilizației finlandeze decât cele etern bătătorite în comunism. Cu toate acestea, Finlanda nu este, neapărat, populară; liberul acces la informație din ultimele două decenii și jumătate trezind curiozitatea românilor pentru multe alte culturi; cea finlandeză rămâne, ca întotdeauna, neclară pentru noi, neconturată. 3.3. Receptarea după
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
186-208; Vaida, Mitologii, 106-111; Piru, Permanențe, 190-260; Protopopescu, Romanul, 78-104; George, Sfârșitul, II, 198-207; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 109-118; Micu, Lecturi, 104-112; Aurel Sasu, Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei, București, 1978; Ornea, Tradiționalism, 521-536; Puia Florica Rebreanu, Pământul bătătorit de părintele meu, pref. Al. Piru, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 158-196; Sângeorzan, Conversații, 127-136; Piru, Ist. lit., 301-307; Elena Dragoș, Structuri narative la Liviu Rebreanu, București, 1981; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1982, 169-187; Iorgulescu, Ceara, 86-90; Simuț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
iar lângă foc, suflând cam greu din cauza efortului. Nici prizonierul nu spuse nimic, privea doar sălbatic și gâfâia ca un animal rănit. Se așternu din nou tăcerea lângă foc, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Doar zăpada era mai bătătorită pe unde se luptaseră. Își aprinseră iar lulelele și, cu mâinile lor scorțoase, grijeau focul. Și iar se porniră discuțiile, încet, cu poticneli, despre impozite, lupi, sărăcia asta de iarnă, toate condimentate cu înjurături și scuipături, ca mai înainte. La
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]