1,589 matches
-
cu tine! - insistă Buha. - Eu nu fac pact cu nimeni! - îi replică Moartea. „Hârșc! Hârșc!” îi retează mâinile și picioarele. Baba țipă de durere. Palmele și labele picioarelor se zvârcolesc prin nisip. Deodată, „hârșc” și capul îi cade în colbul bătăturii, iar trupul se rostogolește zbătându-se neputincios. Ochii îi sar din orbite și degetele de la palme parcă-i caută pe jos. Câteva zvâcnituri și rămășițele trupești împrăștiate prin ogradă rămân țepene. Moartea scoate cu calm o cârpă neagră de sub pelerină
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
și băligar uscat la soare. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Laurian Oniga se joacă pe și în jurul unei table de șah: remiză, nimeni nu pierde, nimeni nu câștigă, toată lumea se distrează (chiar dacă nu vrea). În jurul acestei metafore centrale, altele, multe, fac piruete grațioase, fără să se calce (prea des) pe bătături: commedia del arte. Colombine și Arlechini, Charlot și... Lulutza Chiritzei, Edith Piaf și... Marseieza își fac prietenos cu ochiul... în- tr-o veselie. Chiar dacă numele actriței Carmen Vlaga îl umilește-n dimensiuni, pe afiș, pe cel al bietului domn academician Marivaux
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
că văzurăm că sunt semne de ploaie, și nu mai țânurăm cont. Apucarăm s-alegem doar câțiva! - Aleg acuma, aleg! - Mamaie, punem la fiert? o întrebă Ionuț. - Punem, mamaie, punem acuma! Să aprind mai întâi focu’! - Pune pe pirostrii în bătătură! Vă aduc eu crăci acuma! zise tata Nițu. Da’ Leta unde e? - Păi nu fu cu voi!? - Fu, da’ când ajunsărăm acas’ nu știu încotro o luă! - Aici! coborî Leta de pe scările casei. Mă schimbai! - Te-oi fi udat, te
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
și pace! Băiatul subțire și gălbior ca o fată, cu ochi de azur, rămăsese același. Era așezat, cumpănit, deși n-avea mai mult de doisprezece ani. Nu-i plăceau ciondănelile, mai ales cele zgomotoase. Era harnic la școală și-n bătătura bunică-sii, Lumânăreasa, atrăgând vorbe de prețuire de la mari și mici. Toți îl îndrăgiseră, uitând că-i venetic. Doar acum locuia în sat, împărțea același trai cu ei! Peste orice, se vădise mare născocitor de istorioare cu tâlc, bucurându-le
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
încă ne-nvelită bine, sau două-trei kile de grâu de la batoză, nu contează. Ceva, trebuia să fie! Era ca o regulă nescrisă să ajungă țăranul de la câmp cu o adunătură de roade de orice fel acasă. Aveau câte un animăluț în bătătură ori câteva păsări cărora le dădeau ca hrană totul, țipând la ele, mai mult în gând: "Luați și băgați în voi, că de pe pământul meu pe care nu-l mai am este adunată și asta!" Își fierbeau porumbi acasă, pe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr-ai noștri... un sărăntoc în opinci care n-are după ce bea apă, f...i neamu-n c...r de curvă! L-aș omorî la capu' locului dacă l-aș afla. La el în bătătură, i-aș da cu măciuca-n cap ca la un șarpe, chit că pușcăria mă mănâncă. Sau, mai bine, i-aș înșira mațele pe furcă la o așa năpârcă... Iartă-mă, Doamne, că mă mânii ca un tâlhar, dar nu
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
simt savoarea strugurilor arome. În peisajul toamnei cu colorit cromatic, Mă simt la brațul tău atât de minunat, Iar cerul pare mult primăvăratec, Sufletul îmi e nespus de încântat. Pe o bancă de multe timpuri învechită, Toamna admiră frunzele din bătătură, Din dansul frunzelor vreau să înțeleg, Că bucuria începe și se termină în natură. Referință Bibliografică: TOAMNĂ ÎN PARC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777, Anul V, 12 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte
TOAMNĂ ÎN PARC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384694_a_386023]
-
port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai grijă de-a ta limbă, Ai grijă de popor. Îți năpădira gura Cuvintele străine. Să cunoști măsura Ține doar de tine. Când ai pe-al tău de-acasă, Născut în bătătură, Cum inima îți lasă Cuvânt străin în gură? Pământul se frământă, Hărțile se schimbă, Ai grijă și de țară, Ai grijă și de limbă. De-i scumpa moștenire Lăsată din părinți Cu-o proastă îngrijire, Pe ei nu poți să
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Adam la furat Am furat un măr în vară Din livada nu știu cui, Acum dorul vrea să ceară, Plata furtișagului, L-am rugat,l-am implorat Chiar la el în bătătură, Dar nu vrea,nu m-a iertat Să-mi fie de-nvățătură, Mărul poate l-am mâncat Sau l-am dat iubitei mele, Cred,sigur am deranjat Nu mai suntem între stele, Am rămas cu doru-n casă Printre șoapte și
ADAM LA FURAT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383477_a_384806]
-
ne jucăm. Bunica deschide poarta și le primește bucuroasă în curte. - Sărut mâna mamă soacră !..spuse Magdalena, am venit să te ajutăm în gospodărie. -O, ce bine...vă așteptam să tăiem niște găini, că-s prea multe. Avea bunica-n bătătură tot felul de păsări: rațe, gâște, curcani, pui, găini, boboci de rațe zburdau prin în voia lor prin toată curtea. Se așează Magdalena pe un scăunel și desface un coș cu știuleți de porumb pentru animale. Apoi îi dă o
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
să dați vina voi. Și să tăceți vă poruncesc! / Voi ști eu, babei, să-i vorbesc!” „Păi... fă cum știi și cum îi vrea, / Dar nu ne vârî în belea!” „Hai fetelor, tăceți din gură!” - / Le-a zis ieșind în bătătură. „Nu-i bună pacea, să știți bine! Acum gâlceava e de mine!” Închise ușa după ea / Cântând un cântec ce-i plăcea: „Vai, săracul omul prost, / Bun odor la cas-a fost!” Nu trece-un ceas și iacă, fata, / Cu
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
lor și nefuncționale pentru cetățeni. În instituțiile publice, apartenența politică a luat locul meritocrației, generînd divergențe majore, lipsă de comunicare și de adaptare la realitate. S-au înființat departamente peste departamente, ministere peste ministere, doar ca să se calce reciproc pe bătături. La conducerea acestora fiind numiți, ca să nu li se răcească fotoliile, cei demiși sau demisionați din ierarhii superioare. Fără pregătire de specialitate și, mai grav, fără legătură cu domeniul. Ei sînt „veșnici”. Nu vor să dispară de pe scenă! Se metamorfozează
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
militare; de Sebastian Ghiță, intermediarul cu I.B.M. în achiziționarea de hard și soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au făcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toți acești ani în care plasa Microsoft se urzea pe bătătură? Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copyright (autorul/autoarea) care trebuie contactati si informati in timp util. Orice preluare de texte din revista AGERO (presa, televiziune, radio, net) fără aprobarea autorilor și precizarea sursei
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
respectați, iar organele se țineau cam pe de lături atunci când, scoși din fire de ceva, ori torpilați de băutură, aceștia mai făceau câte o boacănă. Și asta fiindcă se dovedeau a fi uniți, să nu fi fost unul călcat pe bătătură, căci toți îi săreau în ajutor. Altfel, erau oameni ca toți ceilalți, unii mai reținuți și închiși în sine, alții mai expansivi, cu pronunțat simț al umorului. Într-o sâmbătă seara, rămânând Valentin la Umileni (Olimpia lipsea pentru o vreme
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
vă pune înainte o mică atenție și rugămintea de a-i asculta. S-aud! - zise sultanul sărind sprinten pe cămila cu mânere. Tăcutul Broanteș înainta și puse în fața sultanului o desagă dolofană. — Ce-i acolo? - întrebă sultanul. — Piatră ponce, pentru bătături, luminăția-ta, de la noi de la Rarău. Episodul 39 SCURTĂ îNTREVEDERE CU SULTANUL — Vă mulțumesc din inimă! - spuse sultanul adânc mișcat. Dar stați jos, vă rog, stați turcește, simțiți-vă ca acasă. Cei trei moldoveni și viziriul se așază încrucișându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sprințara muză ar fugi sastisită de dânsul, ci altceva se-ntâmplă atunci: o sfială, o reținere, mai pe românește o jenă. Urmându-și pas cu pas făpturile, împărțind cu ele bucuriile și necazurile, frigul, foamea, setea, marșurile lungi, umezeala, șicanele, bătăturile, nedreptatea, reumatismul, confiscarea parțială a averii și câte și mai câte, povestitorul simte din când în când nevoia să se retragă, să tragă binișor un glasvand dincolo de care eroii săi să nu mai fie decât niște siluete fumegoase, niște umbre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
erau turcoaice? - întrebă Metodiu. — Nu erau - oftă turcul - trebuie să recunosc că nu erau, deși datina străbună asta ne cere și uneori când le adunam seara pe toate să mai stăm de vorbă, mi se făcea nițel rușine văzând că bătătura mea ajunsese ca turnul Babel, strigau după catâri și după tata în patru limbi. Dar n-am avut ce face, trebuia să mă aleg și eu cu ceva după atâția ani de luptă. Și cu ce să te alegi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
anchete În ziare, oamenii muncii aduc argumente zdrobitoare. „Nu avem nevoie de Încălțăminte cu vîrf ascuțit, picioarele noastre sînt puternice, nu degeaba ni se spunea talpa țării, vrem să fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă nimeni de bătături, dați-ne ghete pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cînd nici nu-i deteră dinții și mămăița Îi mai turna și cîte-o linguriță de țuică pă gît să nu să mai scoale noaptea că a doua zi, de, toată ograda era În capul ei... dă mîncare la orătănii, mătură bătătura, bate putineiu, pune aluatu În țest țși mama aplecată deasupra vanei ochii ei verzi răcoroși de mentă săpunul cu care mă spală oval alunecos topindu-se ca șerbetul În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
când ajungeam la buza Stâncii Roșii, îmi trecea întotdeauna prin minte că acum o să-i dau brânci. Eutanasie, nu-i așa? Pleoscăie, căcănar bătrân ce ești. La asta mă gândeam întotdeauna și strângeam mânerul de bachelită al căruciorului până ce făceam bătături în palmă. — Dumneata mă urăști - mi-a spus el o dată. — Eu?! am bâiguit. De unde ai scos-o? Cum îndrăznești? — Hai, lasă. E scris pe fața ta. Crezi că, de atâta inteligență, poți să și minți? Pentru asta nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aur dintotdeauna iar oamenii l-au scos din adâncuri de când se știu. Aceștia sunt munții pe care și-i doreau romanii când au cucerit Dacia și aurul lor îl râvneau. Unii dintre localnici aveau mina chiar în spatele casei. Ieșeau din bătătură și intrau în galerie. Bunicul meu a avut și el o baie de aur. Una micuță dar suficient de bogată ca să-i asigure un trai îmbelșugat lui și familiei sale. Cei care nu aveau mina lor, spălau nisipul din pâraiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
drumurile lor Încrucișîndu-se deseori. Ucenicii lui Ioan și Pavel și chiar apostolii Ioan și Pavel propovăduiau Învățătura lui Iisus Nazarineanul, a cărui amintire era Încă vie În Palestina, Iudeea și Samaria. Simon se afla, deseori, pe urma pașilor lor din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfîșiată uneori de lătrat de cîine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngînate; erau apostolii, cățărați pe cîte un butoi, propovăduind desăvîrșirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întîlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fîlfîit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cîntul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i-a rezervat mai multe paragrafe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]