5,521 matches
-
și Mihael pendulase Ariana înainte de a alege, căci și ea s-a complăcut într-un triunghi amoros, așa cum făcuseră odinioară mama și bunica sa biologică, Nuți), iar nebunia aceleia va lăsa urme asupra visătoarei și sensibilei Ariana. Influențată de drama bătrânei, Ariana ajunge să se simtă parte din aceasta și se vede îngropată de vie în stratul de viole unde se spunea că ar fi înmormântată fiica Ninei. Cartea se încheie cu o scenă apocaliptică: „Făceam eforturi să-mi eliberez creierul
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
de bolnăvioară, parcă îi trecea de boală, când inspira din cuvinte suflet tânăr, inimă și trup fierbinte. Își cuibărise bucuria-n piept cu gându-n vară la eveniment. Numai că iarna geroasă a țintuit-o lângă sobă-n casă. Ea, bătrâna, nu a luat-o-n seamă și-a târâit-o până-n miez de vară, de s-au mirat vecinii și întregul sat, cum de le-a-nvis pe toate de dragul ei băiat! Dar a sosit și ziua, în care avionul aterizase-n
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401808666.html [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
din pete cu reflecții de curcubeu Un desen nemaiîntâlnit de interferări multicolore. Îmi vin în fire, însă, sub trăznete și bubuituri prelungi. De fapt, Stau pe o verandă sticloasă, Aproape de mare, Făcând schițe despre Fuziunile apei cu cerul... (5) Azi bătrânele Sunt grase și obraznice. Iar din cei de odinioară, Mici și triști, Trecuți prin focul războiului Aproape că n-a mai rămas. Moartea le-a scris Și le-a interzis Să se amestece în lume Așa cum s-a interzis odată
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
de 1,90...bine făcut...elegant...cu trăsături fine, dar ferme...cum plânge, ca un copil, în poala bunicii, care nu și-a lăsat portul ei, de la țară. „Auzi, copile...cu școala asta, poți să lucrii și la bancă?” întrerupse bătrâna șirul lacrimilor. „La bancă? Da. De ce? Vrei tu să lucrez la bancă?” zise, trezit ca din vis, proaspătul absolvent. „Daaaaaa !!!!!! Ăia-s domni mari. Am văzut eu la televizor. Dar nu la oricare...la banca lu’ Țiriac”...așa știa „buni
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Hei_cosar_cosar_cosar_.html [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
care venisem în Pescara, i-am povestit despre ce mai e nou în țară, în fine i-am răspuns la toate întrebările. Ea mi-a povestit despre sine, că era de un an în Italia și că lucrează la o bătrână.Îi era foarte dor de acasă și uneori plângea din această cauză. M-a informat despre cum decurgeau lucrurile în Italia pentru femeile în situația noastră, fapt care mă interesa mult, mi-a dat curaj că-mi voi găsi de
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
am îndreptat pașii spre malul mării. Străzile din centru sunt drepte și toate duc către mare.Eu în acele două zile, de când venisem cutreierasem destul prin oraș și începusem să cunosc mai bine străzile. Marcela îmi făcuse cunoștință cu administratoarea bătrânei, unde lucra, prezentându-mă ca prietena sa și doamna aceea, Adele,după ce eu îi spusesem că-mi caut job, se mira că ne înțelegeam în limba italiană, deși era dată când veneam în Italia. Eu eram încântată că reușeam să
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
deși era dată când veneam în Italia. Eu eram încântată că reușeam să mă descurc, fără traducător și începusem să mă obișnuiesc cu accentual lor.Adele,i-a permis Marcelei să mă invite la câte o cafea, în timpul zilei când bătrâna se odihnea și astfel după prânz petreceam un pic de timp împreună, acolo unde lucra. Am ajuns la mare în câteva minute. Am inspirat cu nesaț aerul proaspăt, sărat, cu miros de alge, mergeam agale în lungul mării pe nisipul
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
cât și iarna când veneam să privesc agitația necontenită a infinitei mase de apă verde ce mă fascina și-mi copleșea sufletul cu măreția și imensitatea forțelor sale latente descătușate. Munca nu era deloc ușoară. Pe lângă un bătrân sau o bătrână, deseori cu multe probleme de sănătate, trebuia să fiu cu multă răbdare, cu alte persoane din familie, cu caractere mai dificile, capricioase, să reușesc să duc la bun sfârșit în cursul zilei, nu doar acele sarcini pentru care fusesem angajată
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de speranță că se va naște un copil sănătos primul lor moștenitor. Poate că acel copil dacă va fi băiat, nu va avea aceeași viață chinuită
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și s-a dus la el în cameră să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de ani, care și-a dedicat toată viața cusutului și țesutului realizate în cea mai mare parte la lumina lămpii. Privită din exterior impresionează prin arhitectură, privită din interior pare o căsuță de poveste sau de vis în care o bătrână plină de viață își îngrijește cu mare dragoste propriile creații, bogăția de ștergare, fețe de masă și de pernă pline de motive florale, animale și păsări, lucrate în culori vii, majoritatea după modele proprii. Un singur covor lung de aproximativ
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
-n planta ce răsare. În tot ce, soarele lumină, născut în bucurii, iubirea, recunosc stăpână. Iubesc pentru-a trăi! Puterea cuvântului scris Pe când, pe tăbliță scriam, Scrijelind cu-n condei ascuțit Mirată îmi descopeream Numele ce mi-l port smerit. Bătrâna ce mi-a pus în mâini, Tăblița cu ramă de lemn Mi-a dat toată dragostea sa Și cel mai cuminte îndemn. Și, parcă-mi dădea o icoană, Un odor al său mult iubit. Mi-a rămas în suflet, o
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_lumea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum, mă opream la baba Iana (o bătrână anchilozată de reumatism, pe care copiii ei o scoteau în uliță, pe-o bancă, să nu se plictisească), schimbam cu ea câteva vorbe și-i lăsam o cană cu apă. De fiecare dată îmi zicea, în semn de mulțumire, „Să
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
teză. Zilele au trecut destul de repede. Nici nu prea a avut timp să stea de vorbă cu părinții săi. Mereu era în mână cu cărțile sau caietele studențești pe care își luase cursurile. - Mamă, dar de ce mai înveți? o întrebă, bătrâna într-o bună zi, văzând-o tot timpul cu ochii prin cărți. Nu ai terminat cu examenele? - Acesta este ultimul, mamă. Sper să-l iau ca să fie ultimul. După aceea nu mai dau altele decât dacă doresc să mă fac
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
-n jur era divin/ că nu puteai să nu te bucuri.../ Vreau să mai simt acele vremuri/ când alergam printr-un zăvoi,/ aș da orice să le găsesc/ și să-ntorc timpul înapoi!/” (Regrete) Citisem undeva printr-o revistă poezia „Bătrâna și cățelul” și rămăsesem cu imaginea unei poete cu sufletul deschis pentru suferința celor săraci: „Are doi bani în batistă/ cumpără cu ei o pâine/ din care mănâncă ea/ ce rămâne dă la câine/ (...) ...fericită peste poate/ împărțind cu acest
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
într-o lume modernă: „Fii, măicuță mulțumită/ să ne-ajuți pe fiecare!/ Cine astăzi ți-ar mai da/ farfuria cu mâncare?/ Că dacă ai îmbătrânit/ nu este a noastră vina,/ vila se-ntreține greu/ vrem să schimbăm și mașina!” (Cheia Bătrânei). Tema de bază a volumului însă rămâne dorul de casa părintească, de familia împrăștiată prin lume, de copilăria trăită modest dar cu toată bucuria și sinceritatea vârstei. Iată-o cu tata la plug: „De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
Boca Raton. A profitat de faptul că se afla pe pământ american și a vizitat și câteva orașe din Canada. I-a plăcut foarte mult la Vancouver. În America de Sud a ajuns în Brazilia, în orașul carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizitând bătrâna Europă, i-a rămas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoasă din salba de insule grecești ce străjuiesc cu legendele lor, țara uneia dintre cele mai vechi civilizații, civilizația greacă. „Mă consider un om împlinit!” Luciana Stănilă este
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila_capitolul_xxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
moderat ca să nu îl fac de râs, venind încoace m-am tot gândit la tine și la ce tu mi-ai povestit după ce ne-am certat puțin în timp ce tranversam Dunărea cu bacul, că ar fi posibilitatea ca să locuiești acolo la bătrâna aceea cu Sofia mi-am zis doar Dumnezeu rânduiește în așa fel lucrurile pentru ca tu să te împaci cu Sofia. Înțelege ce-ți spun dute pentru că vine iarna și va fi tot mai greu de trăit așa ca noi.” Mihai
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1448728895.html [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
ființa lui dăduse o lovitură de moarte acelui eu plin de orgoliu al său. Intră în casă Sofia îi luă de pe umăr geanta sa de voiaj în cameră focul ardea în sobă și se simțea miros de supă de pasăre. ,,Bătrâna doarme acum, mâine am să te prezint acum stai jos să-ți aduc mâncare, dar tremuri tot ai febră îți fac un ceai apoi să-ți aduc niște paracetamol.” Mihai avea impresia lângă acel foc alături de Sofia că ajunsese acasă
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1448728895.html [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului Târgului spre ținutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa este strâns legat atât de existența Cabanei Voina, cât și de potecile spre Lacul Iezer și Vârful Iezerul Mare. Recent, cabanele Cuca și Bătrâna deschid noi cărări spre culmile Păpușii. Transfăgărășanul și Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpații Meridionali, și-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în fața unui alt drum din Argeș, cel care traversează
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina by http://uzp.org.ro/drumul-care-traverseaza-masivul-iezer-papusa-traseul-care-detroneaza-transfagarasanul-si-transalpina/ [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina by http://uzp.org.ro/drumul-care-traverseaza-masivul-iezer-papusa-traseul-care-detroneaza-transfagarasanul-si-transalpina/ [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea Bătrâna spre Cabana Voina peste Plaiul lui Pătru, traseu care este marcat de data aceasta cu punct roșu. Chiar dacă este mai scurtă această coborâre în raport cu urcarea, acest traseu este preferat de cei care practică mountain bike.Tehnica de coborâre, mai ales
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina by http://uzp.org.ro/drumul-care-traverseaza-masivul-iezer-papusa-traseul-care-detroneaza-transfagarasanul-si-transalpina/ [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
de pădure, este o provocare pentru orice biciclist. La ieșirea din pădure virăm dreapta pe drumul forestier și în cinci minute ajungem la Cabana Voina. Un alt traseu pentru cei mai experimentați în mountain bike poate fi continuat de la Vârful Bătrâna spre coama Masivului OIezer, până pe Vârful Păpușa la 2.391 de metri, unde se va termina marcajul cu bandă roșie. De aici, coborârea se va face pe Culmea Grădișteanu spre Cabana Voina pe un traseu marcat cu banda albastră.Tot
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina by http://uzp.org.ro/drumul-care-traverseaza-masivul-iezer-papusa-traseul-care-detroneaza-transfagarasanul-si-transalpina/ [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
încrezător în neîncrederea ta. Când unii au prea mult și alții prea puțin, o revoluție este necesară. Când injustiția devine lege, rezistența populației se impune. • E mai ușor să păstrezi curățenia, decât s-o faci. Întineresc în bătrânețea mea ... Unei bătrâne la ziua ei de naștere: La Mulți Ani ... înapoi! Teoremă trebuie s-o întorci pe toate părțile, ca pe-o femeie. Prof. Univ.Dr. Florentin SMARANDACHE Gallup, New Mexico, SUA 1 august 2013 Referință Bibliografică: Florentin SMARANDACHE - AFORISME DE VIAȚĂ (I
AFORISME DE VIAŢĂ (I) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_aforis_florentin_smarandache_1375328113.html [Corola-blog/BlogPost/348415_a_349744]