5,357 matches
-
său întreaga structură a textului, impregnînd-o de nostalgie: "în fața ecranului televizorului se insinuează parfumul teilor rimbauld-ieni". Există însă și accente grave, ca în "Les petites vieilles du jackpot". Nimic mai contrastant decît prezența într-o sală de jocuri a unor bătrîne elegante, venite să-și ofere o plăcere modestă, deși uneori profitabilă. Muzica prea tare, cuvintele într-o limbă pe care n-o înțeleg, agitația din jur nu le împiedică să urmărească împietrite jocul. Nici cînd izbutesc să cîștige nu-și
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
de zor cartea de care zicea Amfilofia... Sburând din încăpere în încăpere, ajunse într-una în care o femeie bătrână, îmbrăcată toată în negru lucra la un gherghef. Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu un
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
căzu pe podea peste gherghef. Rița, alarmată, o tot înțepa pe la tâmple, să-și revină. Când ieși din leșin, luă gărgărița pe vârful degetului ei osos și rosti anevoie ducând cealaltă mână la inimă: Necuvântătoarea i-a cuvântat!... Prin mintea bătrânei trecură fulgerător și vorbele pe care i le adresase atunci țiganca și cum să facă ea să-și scape de la blestem scumpa fată. ,,Coană Marioaro - zicea țiganca, fiindcă așa îi spunea țiganca doicii - fii mata bună și când oi afla
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Rița în față care rosti tare: Cerule iubite, fă să se mărite!... Misiune, cu avânt îndeplinită. Cel mai mult, băiatului de Verde îi plăceau stihurile simple și spuse din inimă... Fata aștepta, smerită, desculță, cu capul în jos. Ajutat de bătrână, tânărul strecură sigiliul împărătesc pe degetul viitoarei mirese, iar ea se preschimbă numaidecât într-o prințesă cu păr bălai, strălucitor. Atât, că soarele, o clipă, păli... Fusese ca o mică eclipsă. Aceasta,de altfel, și prezidase nunta tânărului împărat cu
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
strania poveste a unui condamnat la muncă silnică pe viață, care izbutește să fugă după 17 ani de detenție neîntreruptă. Ciudată, stranie, e și Fugito, ca și nuvela care dă titlul volumului Omul și umbra, povestea celui învățat de o bătrînă vrăjitoare cum să se ascundă în umbra sa. Numai cînd apunea soarele, trupul său vertical își recăpăta consistența materială dar, în lumină, el se furișa în mantaua umbrei, în timp ce glasul, care ținea de viața lui adevărată, dispărea atunci cînd dispărea
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
ucis Într-o noapte de doi frați care veniseră să-i fure grâul din magazie. Auzind zgomotul, bătrânul a ieșit afară În cămașă și desculț. L-au lovit cu furca În cap, l-au lăsat În neștire și au fugit. Bătrâna, adică bunica lui Costea, a aprins felinarul și a Început să-l strige prin curte: „Omule! Bărbate!“ Când s-a apropiat de magazie, l-a găsit Într-o baltă de sânge. Era mort. Ulterior, făptașii au fost identificați. Locuiau aproape de
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
faci niciodată parte dintr-un "noi". În lume nu există solidaritate. Nici în bucurie, nici în angoase, nici chiar în confuzie. Există numai suișuri, coborîșuri, ocolișuri, în singurătăți insuportabile. Și un bătrîn ce te îndrumă, criptic-înțelept și pythic-enervant. Și o bătrînă, în cu totul altă parte, ale cărei vorbe nu ai cum să știi de te avertizează sau blesteamă. Iar foarte aproape de final (în "capitolul" 71 din 81 cîte are cartea, ce, de altfel, dă impresia că s-ar fi putut
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
soția lui, Constanța Pompiliu Constantinescu (după cum remarc că semna, pe o fotografie de tinerețe, în care putem vedea o femeie cu un profil superb și expresiv; cînd am întîlnit-o eu, pe la sfîrșitul anilor '60, mi s-a părut nesuferit de bătrînă), i-a publicat, după manuscrise și culegeri, cronicile literare în cele șase volume de Scrieri de la Editura pentru literatură și apoi de la Editura Minerva (ultimul în 1972). Prefața, datorată regretatului Victor Felea, era primul studiu amplu și temeinic despre critic
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
aici, iar experiența dură pe care o parcurg se dublează acum. I-am întrebat pe mulți și mi-au răspuns că sînt de la țară sau nu, dar că, în orice caz, n-au văzut niciodată teatru pe viu. Niciodată. O bătrînă din Teleorman, care n-a înțeles nici cu ce mă ocup, nici de ce sufăr, nici ce anume caut acolo, mi-a mărturisit la sfîrșit: "maică, care oi afla că-i bolnav la mine în sat, aici îl trimit: mîncarea-i bună
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
unde nu mai este obligat să descopere ceva, apelînd la aceleași mijloace. La fel Raluca Penu (nu am văzut-o și pe Carmen Stimeriu. Deocamdată.). Clitemnestra se comportă la fel și cu Egist, și cu Casandra, cu Agamemnon sau cu Bătrîna. (Irina Bîrlădeanu, o pată de culoare într-o masă de gri-uri, cu atît mai meritoriu, cu cît rolul său este mai mult decît secundar): exterior, patetic supralicitat, fără nuanțe și diferențieri pe care relațiile total diferite cu fiecare în
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
care, aflată într-o țară îndepărtată, în loc să se lase fermecată de peisajul exotic de acolo, se răfuiește cu un bărbat pe care un capriciu al memoriei i l-a adus în minte. Pata de ulei conține extraordinarul portret al unei bătrâne, Frida, desconsiderată de familie, dar în care prozatoarea, amintindu-și de anii copilăriei, vede un fel de zână bună a casei. Doctorul Blum este instantaneul edificator al relației dintre un bărbat trecut de prima lui tinerețe și mama lui bătrână
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
sonda firea omului și firele destinului, pasiunile omenești ce sunt aceleași, indiferent de spațiul geografic, temporal sau cultural. Reținem talentul autorului de a mânui camera de luat vederi epice realizând un valoros rapel de prim-planuri și planuri lungi în Bătrâna. Dacă Generații este o plângere obiectivă despre destrămarea relațiilor părinți-copii, a casei bătrânești ce moare odată cu părinții abandonați, Trenul este o bijuterie înlăcrimată despre stingerea unei bătrâne. Ion Neșu, Zi de toamnă cu cal, Galați, Ed. Scripta, 2000. 142 pag
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
vederi epice realizând un valoros rapel de prim-planuri și planuri lungi în Bătrâna. Dacă Generații este o plângere obiectivă despre destrămarea relațiilor părinți-copii, a casei bătrânești ce moare odată cu părinții abandonați, Trenul este o bijuterie înlăcrimată despre stingerea unei bătrâne. Ion Neșu, Zi de toamnă cu cal, Galați, Ed. Scripta, 2000. 142 pag.
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
neîncredere, dezamăgire și ură atinge culmi deopotrivă tragice și derizorii, eroii călcînd în șanțuri ori ridicîndu-se la ceruri... Într-o aparent secundară apariție grea de semnificații pentru lupta mocnită dintre generații, reputata actriță a Teatrului maghiar din Cluj, Luiza Orosz: bătrîna care-și grăbește moartea. Tema morții - alternativă senină la zbuciumul vieții - este, de altfel, un filon epic care se regăsește într-o manieră stilistică similară doar că mai concentrată în Corul pompierilor, metrajul mediu semnat de tînărul Cristian Mungiu, prezent
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
în jaluzele... Cînd trage cu putere jaluzelele în sus, praful depus pe ele sboară în odaie răspîndindu-se peste tot. El, în pat, din cauza maladiei, discută cu ea și cu slujnica bătrînă de la țară... " Ăsta nu-i praf de pe la noi, spune bătrîna ștergîndu-l cu cîrpa, e un praf mărunțel și nu se ia, cine știe de unde l-o fi adus vîntul... Și să nu cadă el... Să stea el așa zile și zile de nu se mai vede soarele... Coniță, zău dacă
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
în lumea politică, culturală și a presei, cel ce devenise din 1914 conducătorul cunoscutului ziar întemeiat în 1888 de italianul Luigi Cazzavillan. Acest nume de Popește avea două conotații. Cea dintîi se referea la fosta sa calitate de amant al bătrînei doamne Cazzavillan (fiind delegat, ca magistrat, să autentifice testamentul lui Cazzavillan) cu ajutorul căreia, treptat, a acaparat conducerea ziarului. Și a doua conotație se referea la propensiunea sa spre distrugerea adversarilor, reali sau închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
Chopin la aceleași galene sau scena jocului de amor din tren cu Mașa, cea volubilă, versată și, totuși, atât de delicată, ei bine, toate acestea și încă multe altele sunt memorabile. Așa cum memorabile sunt cele câteva personaje pasagere cum e bătrâna trecută de 90 de ani care vorbește pe drumuri cu moartea, ademenind-o, implorând-o, blestemând-o că nu mai vine să-i dea odihna și liniștea. Prima parte a romanului este o pendulare între reconstituirea adolescenței plină de erotism
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
de dragoste Trăiește clipa. Nu fugi înainte. Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în care intra prin ușa casei din interiorul curții principale, iar Mircea intra în camera sa prin ușa dinspre stradă. Nu putea fi auzit de gazdă decât atunci când aceasta se afla din întâmplare într-o cameră
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
fată, care locuiau la oraș, unul la Mangalia și celălalt la Eforie Nord, unde și-au construit case, amândoi fiind căsătoriți, și părinți a câte unui copil. Casa de la țară avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru mine? Sau poate locuim împreună, că uite ce pat larg ai. Plătim chiria pe jumătate și așa mai facem economie la salariu, glumea fata veselă. - Despre camere numai copiii gazdei pot hotărî, ei au investit în dotările casei
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de dotări. Însemna că moștenitorii aveau câștiguri bune de își permiteau acest confort la țară. Între timp, Mircea a mers într-un hol unde era un frigider mare rusesc marca Zil și a adus o sticlă cu vin din grădina bătrânei, de culoare roz, limpede și plăcut la miros. - Ca oaspete prețios, venit pentru prima dată în bârlogul meu de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul cel mai natural și deosebit de aromat pe care l-am băut în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera de lângă pat, Mircea se aplecă spre fată și încercă să
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
obișnuia măcar să se plimbe. Și apoi ea a fost toată viața o realistă, nu-i place să vorbească de ce crede că se întîmplă dincolo. Dar mari nădejdi nu are". G. Călinescu, în Istoria literaturii..., apreciind finul examen psihologic original al bătrînei, aprecia că această nuvelă ar fi "mica operă memorabilă a lui Anton Holban". Acceptînd opinia lui Călinescu, nu uit că marele critic nu agrea deloc literatura de formulă proustiană modernă. Anton Holban, Opere, vol. 2, proză. Ediție îngrijită de Elena
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
un bătrîn văduv, casierul cherhanalelor. Îi ținea ceaslovul, fiindcă Ilvi, mult prea slab, nu putea să ridice ușor cu mîinile lui slăbănoage catastiful greu, gros, cu coperți de metal, aurii, cu ce părea a fi aur, dar nu era; însă bătrînele, sărutînd după slujbă, coperțile decolorate de atîtea buze lipite, de răsuflările fierbinți, credincioase, putea să jure că era metalul nobil, topit, în care cu nouăzeci de ani în urmă, cînd să treacă Dunărea, și șovăiau pe unde s-o apuce
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
are 96 de ani și câștigă 60.000 de euro pe an (cancan.ro). Milly Cooper (englezoaică din SUA) încasează nici mai mult, nici mai puțin decât 950 de euro pe „ședință“. În preț intră, probabil, și medicația aferentă supraviețuirii bătrânei, precum și o ambulanță care stă permanent la poartă, gata să intervină. • Scandal într-o clinică din Austria, după ce unei fetițe de 7 ani i-a fost dezinfectată gura cu detergent. Vrem și noi cu detergent! Vrem și noi cu detergent
Căţei, păianjeni cu chip de om şi Zorro by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19839_a_21164]