968 matches
-
igrasioase, moliile se Îngrașă cu țesătura covoarelor de Buhara, covoare scumpe și care, pe vremea comunismului ajunseseră un fel presuri, În care se Împiedicau conțopiștii cu socoteau veniturile pe zi muncă, În gospodăria colectivă. Parcă anume ca să Îi facă În ciuda bătrânei, Mărțina a investit Într-o altă ruină, de data asta, o ruină medievală și pe care, a denumit-o „La Diligenta”. Situat În inima Transilvaniei, așezământul abia de mai amintea de hanul ridicat În urmă cu secole peste zdrobitura unor
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
complet și electoratul și mașinăria de partid a PSD, democrat-liberalul comentează și șansele pe care le-ar obține un alt posibil prezidențiabil, Sorin Oprescu. Potrivit PD-istului, Primarul General al Capitalei "este un politician mult supraestimat. (...) Oprescu este doar un bătrînel miștocar, incapabil să spună ceva serios" și care nu are șanse, din moment ce voturile decisive vin din afara Bucureștiului. Nici Mircea Geoană și nici premierul Victor Ponta nu sunt, în opinia lui Voinescu, adversari redutabili pentru un candidat unic al dreptei. "Geoană
Voinescu, despre viitorul șef de stat al României: Nu va fi uselist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38789_a_40114]
-
milă, care ajută destinul să se împlinească. După cum spune autoarea, ea este ultima mamă. Maria Listru, a patra fată a unei văduve nevoiașe, e înfiată de Tușa Bonaria Urrai, femeie bătrână rămasă fără copii, croitoreasă în sat. Fetița crește în preajma bătrânei, departe de viața aspră a sătenilor, dar descoperind treptat o lume plină de mistere de care mama ei adoptivă nu e deloc străină. E lumea satului Soreni din Sardinia, la mijlocul veacului trecut, o lume plină de semne tainice, în care
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
nici măcar nu dansa. Se plimba pe scenă, zîmbind duios publicului, scotea țipete stridente și în același timp dădea jos cu vîrful piciorușului ei dumnezeiesc pince-nezul din sîrmă de pe nasul partenerului - un domn șters cu mustăți. Anghelov și arhitectul orașului, un bătrînel cu fața rasă, erau în extaz. - Să dai tot ce ai și tot e puțin! striga Anghelov din răsputeri. Consilierul municipal Cearușnikov, cu inima străpunsă de zîna de la Folies Bergère, se ridică de la măsuța lui și, luîndu-și avînt, aruncă pe
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
în față de parcă ațipise, părând gata să se rostogolească în drum. Era mult spus căruță - mai degrabă o scândură cu patru bețe în colțuri, pusă pe niște roți vechi. Din partea cealaltă, se întorcea în liniște spre vapor un cuplu de bătrânei, probabil englezi, care trăgeau de mână după ei o fetiță de doisprezece, treisprezece ani. Fetița cânta ceva cu o voce plăcută. Pe acoperișul sau poate etajul digului - greu de spus ce era -, în capăt, Hoshie și Suzuko priveau portul în
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
intrigat lectura.) “Lumea e o junglă”, îmi amintesc niște citate motivaționale de pe Facebook. N-or fi pe bune motivaționalele? Plutesc ușor-ușor spre un coș de gunoi, să îmi sting țigara. În fața mea, apărut brusc, din colbul poetic al străzii, un bătrânel cu ochi senini se uită la mine. Mă uit și eu - are haine ponosite, dar curate, mi se pare că e un soi de bunic și el. Îmi plac bunicii, sunt faini și îi respect, am avut și eu un
Eu cu cine trebuie să votez? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18930_a_20255]
-
să treacă încă două ore, timp în care alte vreo 20 de urgențe au intrat în spital și au început să fie examinate: un cap spart, câțiva tipi beți criță, un puști de vreo zece ani cu familia și mulți bătrânei. La ora opt fix am hotărât că cel mai bun tratament pentru boala mea, oricare ar fi ea, ar fi patul meu de-acasă condimentat cu un sezon din The Big Bang Theory. Nu trebuie să fii medic ca să-ți
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
clienți vechi și versați ai operei, și pentru că ceea ce spuneau îmi umplea sufletul de mândrie, am dat din cap aprobator, încurajându-i să continue. „Noi australienii nu ne prea manifestăm în felul acesta nici măcar la meciurile de rugby!”. Înainte ca bătrâneii să mă abordeze, mă gândeam că poate eu, român fiind, sunt tendențios în aprecierea efectului mai mult decât electrizant al divei divine originare din România, recunoscută ca cea mai buna soprană din generația curentă. Recitalul Angelei Gheorghiu a fost acompaniat
PUBLICUL DIN SYDNEY A LUAT-O RAZNA ! ONCE IN A LIFE TIME ! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384721_a_386050]
-
la vârsta mea,ce să mai fac ,bătrânețe,ouă crețe.... Îi e deja simpatic moșulețul. Îi zâmbește complice ,dar zâmbetul îi îngheață instantaneu la vederea unei cicatrici urâte ce se întinde sub bărbie. - Vrei să știi de unde-o am ? întreabă bătrânelul ,înțelegând că unul din secrete, nu are cum să îl mai țină ascuns. - Nu-mi place să descos omul .... - Păi îți spun eu ,să nu fii nevoit să mă descoși. Ce să zic,ale tinereții valuri .... Povestea e de-acum
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
ce să mă țină legat de pagină pe mine, urmaș al Poveștii din cartierul de vest și al lui Ghici cine vine la cină, o poveste care, după multe ocolișuri, îmi zice doar că o bătrînică albă și-un verde bătrînel negru se țineau de mînă, într-un fast-food din nordul Nord-Americii? Ros de dor de țară, pe Radu Pavel Gheo greu ar putea să-l convingă cineva că nu e chiar cum crede el, de vreme ce are urechea plecată spre o
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]
-
o fi fost o invitație să ne jucăm la aparatele care împânzeau zona??). La întoarcere, toate aveau câte un pahar în mână, iar una din ele, plină de veselie, a invitat pacienții conștienți la “o gură de șampanie”. Vreo 2 bătrânei au fost îmbiați să guste cu paiul, în timp ce o bătrână dezbrăcată (ulterior am aflat că fusese medic) strigă să i se taie “strugurii și vrejurile” care o țineau țintuita în pat (adică perfuziile și celelalte fire care îi monitorizau funcțiile
Ce-ar fi sa adoptam bunici? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19073_a_20398]
-
scris și eu două proze în care mi-am imaginat povestea celor doi tineri. Le-am și trimis la concurs, dar ulterior le-am retras, din motive pe care nu m-apuc să le detaliez acum. Iat-o pe prima: Bătrânelul Mai întâi a intrat el în compartiment. Apoi ea, toată numai zâmbet. S-au așezat pe locurile din fața mea, au gângurit câte ceva pe limba lor de îndrăgostiți, iar ea i-a șoptit ceva la ureche. - Nu, a venit răspunsul. Blând
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
fără să o iau razna? Spune-mi: cât? - Văd că ai luat-o deja... Vorbea atât de calm încât am simțit că nu mai pot nici eu să suport fără să o iau razna. - De ce? Pentru că țip și se uită... bătrânelul ăsta la noi? Ahh... Ce caut eu în discuție??? Nici măcar nu sunt atât de bătrânel. Am doar 58 de ani. - Îmi cer scuze, soția mea e puțin... tulburată, mi s-a adresat direct bărbatul. Am vrut să bâigui un “Nu
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
atât de calm încât am simțit că nu mai pot nici eu să suport fără să o iau razna. - De ce? Pentru că țip și se uită... bătrânelul ăsta la noi? Ahh... Ce caut eu în discuție??? Nici măcar nu sunt atât de bătrânel. Am doar 58 de ani. - Îmi cer scuze, soția mea e puțin... tulburată, mi s-a adresat direct bărbatul. Am vrut să bâigui un “Nu am... nu vă... nu se... nu este treaba mea, nu vă faceți griji...”, dar n-
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
vă rog, vi se pare că sunt puțin tulburată sau foarte tulburată? - Ăăă... - Puțin sau foarte? Haideți, nu e așa greu. - Foarte. De ce mă tot bagă pe mine în discuția lor??? - Mulțumesc. Apoi către el: Ai auzit, da? Până și bătrânelul a observat că sunt cu nervii la pământ. Ahh! Iar “bătrânelul”? - De ce ții neapărat să faci tot circul ăsta aici? Dumnezeule, tot calm e... - Unde ai vrea să-l fac? Ai un loc anume, preferat? Spune-mi dacă ai și
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
tulburată? - Ăăă... - Puțin sau foarte? Haideți, nu e așa greu. - Foarte. De ce mă tot bagă pe mine în discuția lor??? - Mulțumesc. Apoi către el: Ai auzit, da? Până și bătrânelul a observat că sunt cu nervii la pământ. Ahh! Iar “bătrânelul”? - De ce ții neapărat să faci tot circul ăsta aici? Dumnezeule, tot calm e... - Unde ai vrea să-l fac? Ai un loc anume, preferat? Spune-mi dacă ai și mergem să îl fac acolo, nu-i nici o problemă. Îmi place
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
speranța la cel care trecea. Trecură două doamne rumene și grase, Copilul întinse mâna sperând ceva să-i lase, Însă un cîine primi punga de carne-n dar; Iar tu la muncă, nu mai umbla hoinar”! Trecu apoi și-un bătrânel sărac Și-i dărui o jumătate dintr-un cozonac Și doi bănuți ce-i mai avea în buzunar, Așa primi și el ceva, trist suflețel hoinar. Citește mai mult Suflețel hoinarOrașu-i plin de cîini și de gunoaie,De lujerii
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
speranța la cel care trecea.Trecură două doamne rumene și grase,Copilul întinse mâna sperând ceva să-i lase,Însă un cîine primi punga de carne-n dar;,,Iar tu la muncă, nu mai umbla hoinar”! Trecu apoi și-un bătrânel săracși-i dărui o jumătate dintr-un cozonacși doi bănuți ce-i mai avea în buzunar,Așa primi și el ceva, trist suflețel hoinar.... IV. MICUȚA STEA UITATĂ, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. Micuța
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
pun înaintea unor frânturi de viață a generației care ne-a precedat. Sunt imagini înduioșătoare. Un grup de tineri cu un mieluț. Un grup de muzicanți: ‘Muzica Jazz Slobozia 1943’. Doi soldați care par că se țin de braț. Doi bătrânei serioși, așa cum stăteau oamenii la poză înainte să fie moda zâmbetului. De 17.000.000 de ori au fost vizualizate aceste imagini pe flickr. 17.000.000! Un succes de care Cezar Popescu e mândru, cu atât mai mult cu
„Nu candidez la nimic. Eu fac politică în fiecare zi. Cresc copii care nu o să voteze niciodată idioţi” () [Corola-blog/BlogPost/338193_a_339522]
-
profesor, dar ce a fost în acest loc? Pare atât de straniu, atât de misterios... am senzația că nu suntem numai noi în încăpere... că nu existăm numai noi aici, singuri... șopti un băiat înalt, brunet și subțirel. Profesorul, un bătrânel înalt, cu figură comică, simpatic, cu părul și mustățile albe afișă un zâmbet ironic, pe fața sa lungă și roșie și explică: - Aici a fost un cămin de copii. Ĩntr-un bombardament, din timpul războiului, o bombă a căzut pe clădire
DESTINE INTERSECTATE PARTEA I de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385036_a_386365]
-
tehnică nu mi-a dat ocazia să folosesc cele citite din literatură deși, între multele activități ale tinereții am și 4 ani de catedră de la care predam cifre și probleme de tehnică pragmatică. În consecință nu sunt decât un sfătos bătrânel pe care sper să-l găsiți măcar șugubăț. Referință Bibliografică: Emil Wagner / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384563_a_385892]
-
19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mai fac prin ploaie două piruete Și apa-mi intră-n suflet și în ghete, Umbrela doarme dusă-n debara Dar mă descurc acum și fără ea. La colț de stradă mâinile cerșesc Un bătrânel înnoadă-n două chinul, În traista lui s-a strecurat veninul Din ochii străvezii râde destinul. Și are haina strâmtă, ruptă, ponosită, De mult banale amănunte nu-l irită Pașii târăsc agale parc-o umbră, Nici înserarea nu poate să
PRIN PLOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384622_a_385951]
-
Ea a uitat... el a promis Alăturea să îi rămână... O, bătrânețe ticăloasă! Tu ștergi ce-a fost cu boala ta, Transformi o viață în uitare, Dar DRAGOSTEA n-o poți lua! Pe banca cea de lângă tei, Se țin doi bătrânei de mână, El povestește, ea ascultă, Strângând la piept flori din grădină. Referință Bibliografică: IUBIRE ȘI UITARE / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile
IUBIRE ȘI UITARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382369_a_383698]
-
-i afirmativ, aceasta părăsi salonul asigurând-o că va veni o infirmieră care se va ocupa de tot ce trebuie. În salon, discuțiile întrerupte la venirea sa se reînnodau anemic. Cineva desfăcuse o portocală și îi întinsese o bucată și bătrînei de la perete. Aceasta o luase în mână mulțumind cu glas firav dar rămăsese cu ea în mână. „ nu pot mânca acum, maică, nu mi-e foame - spusese ea - poate mai târziu”. Apoi tăcuse și închisese ochii de parcă ar fi dormitat
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
încheiase. Înainte de a ieși, se auzise vocea bătrânei care întrebase; „ pe mine când mă operați maică?”. Mai așteptăm, mamaie, mai așteptăm... să iasă analizele” îi răspunsese acesta vesel, ieșind pe ușă. Toată lumea părea mulțumită de vizită. Cineva îi spuse și bătrânei încurajator: „lasă, mamaie, că îți vine și matale rândul, ai auzit. Trebuie să mai ai puțină răbdare”. Bătrâna oftase: „da’ tare mă mai doare maică... și așa aș vrea să mă întorc acasă la mine...”. Nimeni nu mai spuse nimic
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]