447 matches
-
unele cazuri au adus moartea, s-a folosit frigul ca un supliment de tortură, s a brevetat izolarea în compania unui nebun furios, care își ținea coechipierul într-o teroare continuă sub amenințarea strângerii de gât, dacă ațipea, dar de bătut nu s-a bătut. Reeducarea cu toate fazele ei: înfometarea 1958 - 1961, cluburile de „autoanalize”, care apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
naturii și nici nu au fost lăsate ca moștenire de regimul burghezo-moșieresc, cum pretinde actualul regim de la București. Ele izvorăsc din politica regimului. În anii de când e la putere acest regim, mii de oameni nevinovați au fost aruncați în pușcării, bătuți și unii chiar internați în clinici psihiatrice. Dar să zicem că o parte din aceste abuzuri s-au petrecut sub domnia lui Gheorghiu-Dej. Să vedem cum stau lucrurile astăzi. în anul 1970, fratele meu Chiriță Marin se afla cu slujba
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
te umflaseși cu bulz și alte drăcii. Și, chiar dacă mielul îi rămânea lui, nici aici nu se poate spune că era ceva meschin. Gheorghe Tatomir îți demonstra cât de lacom ești tu, ăsta de la oraș, care-l iei drept un bătut în cap. Era o lecție de viață toată această păcăleală. Există în tenis un fel de statistică a greșelilor. Provocate și neprovocate de adversar. În cazul de mai sus, Gheorghe Tatomir te învingea cu greșeli neprovocate. În cartier, aici, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fapt, parte a problemei și, în nici un chip, parte a soluționării ei. A te rezuma să tuni și să fulgeri împotriva celor pe care i-ai ales iar acum nu dau doi bani pe tine este la fel de util ca și bătutul țintelor în apă. Pervertirea raportului ales-alegător nu se datorează doar lipsei de obraz a celui dintâi, ci și lipsei de răspundere a celui de-al doilea. Scrupule firave în ograda alesului și grămezi de indiferență în ograda alegătorului - iată rețeta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
dacă Ellen ar fi reușit să ne ajute, dacă Great Jones Company ar fi luat amploare, s-ar fi pus Întrebarea dacă „La Mama“ nu a devenit cumva „La Papa“... Cum nici unul dintre noi nu dorea așa ceva, ne-am dat bătuți și, trist, dar adevărat, am renunțat să mai visez să am un grup al meu În New York, deși a fost tot ce mi-am dorit mai mult. Dar, pentru că F. Murray Abraham ținea să-l joace pe Astrov și Joe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și o pânză, mai trebuie niște cuie bune, cum ar fi acelea de tapițerie, un ciocan și un patent ca să scoți cuiele strâmbe. Conform cu cele învățate de la d-l Vintilă, primele cuie se bat la mijlocul șasiului și se merge cu bătutul spre margini. Ideal ar fi să se întindă pânza din prima încercare, dar uneori se mai întâmplă și accidente, astfel că unii pictori care întind pânza nu bat cuiele de totul de la început, ci le bat doar 1 cm maxim
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
fost alungat din pușcărie efectiv. Nu știau cum să mă dea afară și eu și colegii mei am fost rugați să ieșim mai repede . Nu înțelegeam de ce, dar ne-au dat afară din pușcărie. Erau deja îngroziți de noi...” N.n. - Bătuți măr; tumefiați, cu tălpile ca niște anvelope de trabant; punctați corporal cu echimoze, ochi cianotici, numai buni de ieșit pe stradă spre groaza trecătorilor. Chiar în situația unicat, profesorul George Pruteanu l-a invitat în modestul fiat doar pe Casian
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
sprijină de speteaza scaunului. Plânge țara... Și eu... eu ce fac?! Daniil îi pune mâna pe umăr, îi vorbește cu blândețe, dar cu convingere: În aceste clipe grele, ai trebuință de credință în tine! Nu ești omul să te dai bătut! Te vei ridica! N-ai teamă! Te vei ridica! Roata istoriei se-nvârte! Să crezi! Să crezi Ștefane! Ștefan se dezlănțuie vehement: Să cred?! În cine?! În ce?! Crede în tine!"... Vorbe, Sihastre! Vorbe!... Am luptat singuri! Am murit singuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu pumnul în masă și i-am replicat că, cum își poate permite această ieșire când arăt purul adevăr, care poate fi verificat și controlat. ” Dupa replica lui Valer Pop, discuția a putut continua pe un ton acceptabil ( Iată că bătutul cu pumnul în masa ca argument pentru a convinge autoritățile romanești nu datează doar din anii 1945 - când reprezentatul U.R.S.S., Vâsinski, a făcut un asemenea gest față de regele Mihai - ci, din 1940. Numai că, în 1940, Valer Pop a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
râsul tău, de cântecele tale? Azi am găsit un teanc de fotografii cu diferite etape din viața ta... Ceasul din sufragerie a bătut zece. Ți-aduci aminte sunetul lui? Sunt obosită de efortul făcut azi... Mă duc, ca un școlar bătut, să mă culc. Fii prudentă: să nu răcești, să fii mereu sănătoasă; să râzi mult; să se bucure toți că ești atât de fremătătoare și iradiezi dorința de viață și puterea de muncă și creație. Dumnezeu să-ți ajute: eu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dumnealui...” *Împlinind 60 de ani, Al. Grigorescu a dat o petrecere în sala de ședințe a ziarului. Nu l-am văzut o clipă nostalgic, îngrijorat de cele ce vor urma. Dimpotrivă, jubila și gusta aluziile celor ce spuneau bancuri despre „bătutul rîmei în pămînt”. Cu obrajii încinși, îi contrazicea rîzînd: „Mai merge, mai merge!” Nu e singurul caz de îmbătrînire fără gravitate, cu gîndul la „jucării”, deși nimic din comportarea sa din zilele normale nu arată că l-ar tenta „aventura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
raiul broaștelor și ștrand pentru gâște și rațe În timpul verii, patinoarul satului În vremea Înghețului. În prelungirea nordică a cubicului era circa un hectar de prundiș, acoperit cu iarbă grasă și deasă, În care primăvara se strângea tineretul satului la “bătutul cotcii” (o variantă a oinei) și datul fetelor pe vârtej, loc de atracție și a copiilor și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut Bunicii din partea Tatei, căci așa cum am menționat anterior, era orfan de ambii părinți. I-am cunoscut doar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
voi nu ați voit!” Multe urgii s-au abătut asupra Ierusalimului! Au fost războaie multe cu perșii, turcii, românii și egiptenii. Chiar au fost luați în robie în Egipt. Patruzeci de ani au robit în Egipt. Erau munciți fără milă, bătuți, chiar si omorâți au fost. A umplut lumea cu evrei. Locul unde a stat și a privit Domnul Iisus orașul Ierusalim Iar credinciosul Moise a dobândit Milă de la Milostivul Dumnezeu. S-a îndurat de Moise, de rugăciunile lui. I S-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ei, îi luau la ciomăgeală. Asta fiind bătaia neoficială. După care i-au băgat într-o încăpere unde ofițerul politic i-a condamnat la bătaie cu bâtele. Au fost dezbrăcați, puși sub cearșafuri ude, ținuți de mai mulți indivizi și bătuți crunt. Când leșinau sub lovituri, aruncau apă pe ei ca să-i trezească și o luau de la capăt. Când i-au adus înapoi, în celulă, erau zob. Oricum, erau mult mai rezistenți decât bietul dentist care murise la Jilava, căci au
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Într-o scrisoare către Maiorescu, Al. Philippide își arăta tristețea și nemulțumirea: „Ședințele literare din saloanele lui Teohari au fost însă curioase prin exagerarea calităților Junimei; gluma devenea bufonerie, spiritul nebunie, libertatea anarhie. Ați văzut vreodată un trandafir din cei bătuți ce fel de flori dă, dacă nu-i îngrijit? Niște flori strâmbe și crețe seamănă cu curechiul de Bruxelles. Chiar așa degenerase în saloanele lui Teohari vechea Junime, care n-a murit de marasm senil ci pentru că n-a fost
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
noiembrie 1950, a avut loc un eveniment care avea să marcheze cursul acțiunii de la Târgșor: Ioan Lupeș și Petrică Măzăreanu au încercat să evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost ordinul directorului Dumitrescu către prim-gardienii Ciobanu și Mândruță de a nu primi raport de la deținuții din celulele în care se aplica bătaia nici la deschidere, nici la închidere. Popa spune că au existat cazuri când unii dintre cei bătuți au cerut raport, dar răspunsul a fost: 'Dute-n p... m... de bandit, ce, mie ți-ai găsit să-mi raportezi'. Etapele sistemului Odată cu declanșarea torturilor la începutul lui decembrie 1949 s-a pus la punct și sistemul după care avea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Formagiu și Vasile Popa, iar izolarea a fost desființată pe 1 august 1951. Anchetele au continuat și în luna septembrie, când Vasile Badale a fost cercetat în afara penitenciarului timp de o săptămână. Speriat că ar putea fi încă o dată bătut, Pătrășcanu a cerut să fie scos să lucreze la zidurile exterioare care se înălțau în spatele sanatoriului și a stat departe de ceilalți deținuți timp de trei luni. Între timp, a mai fost anchetat în jurul lui 15 octombrie 1951, când i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
usture sau să-l doară. Nu a putut să vadă ce s-a întâmplat cu camarazii lui, pentru că fața îi era tumefiată și nici nu își aduce aminte toate bătăile, întrucât a stat leșinat multă vreme. Dimineața au fost cu toții bătuți din nou și nu au primit mâncare. Virgil Bordeianu i-a spus că va fi crezut de regim că este sincer doar atunci când își va tortura prietenii și frații, după care l-a bătut la fese. Dumitru Bordeianu a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu și Grigore Romanescu. Rândurile acoliților săi s-au îngroșat odată cu sosirea în Gherla a lotului din Târgșor, Popa văzând în Ion Stoian un entuziast al acțiunii. Pentru că din Târgșor au sosit și alți deținuți care trebuiau bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la 81, Octav Botez, la camera 82, și Marcel Buta, Gheorghe Simionovici și Florin Bârsan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1 de la etajul I-corecție în noiembrie 1949, să obțină informații de la deținuți, să organizeze bătăile (cinci la număr) din camera 4-spital dintre 25 noiembrie 1949 și februarie 1950, să îi scoată în camera de baie pentru declarații pe cei bătuți, să îi predea lista cu cei care pot fi folosiți mai departe în acțiune ca agresori, pentru a fi mutați în camere cu regim mai blând, să îi facă o listă cu cei din secțiile muncă silnică și temniță grea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
douăzeci sau treizeci de ani, va veni o zi în care un israelian va zice: Enough is enough." Ne conduce până la ușă, se uită în ochii mei: "Luptăm de patruzeci de ani, de o viață întreagă, n-o să ne dăm bătuți tocmai acum, nu? Mi s-a părut că văd lacrimi în ochii lui, și i-am salutat, prin el, pe toți disperații care nu se dau învinși. Am vizionat un film-portret al lui Edward Said turnat la New York cu câteva
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
deputaților, ieșind de la o ședință solemnă la care asistaseră suveranii, și ducele de Spoleto, strigînd cît îl ținea glasul: "Ce zi istorică extraordinară! Iată-ne de acum tovarăși, cot la cot, iar aceasta înseamnă pentru dumneavoastră că ați scăpat de bătutul parului pe loc alături de vitele cehoslovace!". Frază spontană, fără echivoc, ce revela profunzimea acțiunii diplomatice italiene, așa cum o punea la cale Ducele peste capul palatului Chigi (ale cărui birouri nu aveau cunoștință de ea și la care nu-și aduseseră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea fi și ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele făcute ca bătătură din ceea ce fuseseră articole de îmbrăcăminte devenite inutilizabile, au fost mult
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la un loc în condiții de promiscuitate, jenantă... Mobilierul? Mai mult lipsă decât mobilă, la început patul săpat din pământ, așezat lângă vatra cuptorului, unde de obicei era locul unde dormeau bătrânii și copiii, a urmat patul cu picioarele -țăruși bătuți în pământ pe care se fixau scândurile pe care se p uneau ca saltea paiele sau păierul, iar în casă - mai nimic, doar lavițe, masa și scaunele cu trei picioare, pe pat rogojina care ținea loc de așternut, pled sau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]