451 matches
-
să începem prin a examina cazul lui Jean, prezentat de Jacquet (1987) în cadrul unei cercetări cu privire la problematica alcoolismului. Jean are cam 30 de ani. Fost alcoolic, el este acum abstinent și participă activ la o mișcare nefalistă - altfel spus, de „băutori vindecați”. Asemenea tatălui său, bunicului și celor patru socri succesivi, Jean are un lung și încărcat istoric legat de consumul de alcool. Obișnuit de mic să cumpere vin pentru consumul familiei, Jean bea de la vârsta de 10 ani. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mod repetat și participă la cure de dezintoxicare ce nu schimbă cu nimic refuzul său cu privire la orice problemă legată de alcool. Totuși, în spital, tânărul, pe atunci în vârstă de 25 de ani, intră în contact cu o asociație de „băutori vindecați”. El se angajează pe drumul abstinenței, smuls „cu forța” din acest viciu, grație sprijinului călduros și solid al tovarășilor lui, dar mai cu seamă al celui care l-a recrutat. În scurt timp, Jean devine un participant asiduu și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintr-o toană. El avea pe atunci douăzeci și patru de ani, nu se lăsa ușor dus de val, dar libertatea ce i se oferea era prea ispititoare: să nu mai iasă la arat! Era ceva îmbătător. Mai spuneau că trebuiau uciși băutorii de sânge. Nikolai își amintea de Dolșanski, moșierul căruia îi aparținea cândva satul lor numit Dolșanka, și încerca să și-l închipuie pe nobilul acela bătrân, în chip de băutor de sânge. Nu era ușor. Dintre țărani, doar cei mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la arat! Era ceva îmbătător. Mai spuneau că trebuiau uciși băutorii de sânge. Nikolai își amintea de Dolșanski, moșierul căruia îi aparținea cândva satul lor numit Dolșanka, și încerca să și-l închipuie pe nobilul acela bătrân, în chip de băutor de sânge. Nu era ușor. Dintre țărani, doar cei mai bătrâni trăiseră iobăgia. Satul era bogat. Dolșanski, de multă vreme ruinat, trăia într-o sărăcie mai mare decât unii mujici și avea doar o singură manie: își petrecea timpul sculptându
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bătrâni trăiseră iobăgia. Satul era bogat. Dolșanski, de multă vreme ruinat, trăia într-o sărăcie mai mare decât unii mujici și avea doar o singură manie: își petrecea timpul sculptându-și lemnul sicriului... Nu, mai bine și-i închipuia pe băutorii de sânge în general, atunci se-ntețea mânia, iar masacrul, împușcarea, uciderea deveneau o treabă mai ușoară. Calul înclină capul. Încetini pasul, iar Nikolai simți o ușoară zdruncinătură: iapa tânără care mergea în urmă, prinsă cu o funie, înainta dormind
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înțelepte, demasca dușmanii. Pavel mai știa și că tatăl lui era un erou, căci luptase cu Albii, aceiași Albi care îi mutilaseră mama. Îi detesta pe chiaburi, culacii, și spunea, repetând cele scrise în manualele de școală, că erau niște „băutori de sânge“. Într-o zi, răsfoind manualul de istorie al fiului, Nikolai dădu peste portretul unui șef de armată pe care-l întâlnise în războiul civil. Chipul militarului era șters atent cu cerneală. Tocmai fusese declarat „dușman al poporului“. În
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți dintre noi. Utilizarea netemperată și/sau îndelungată a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice și sociale atât pentru băutor, cât și pentru familia (codependenți) sau grupul său social. Dintr-o perspectivă care abordează alcoolismul ca pe o maladie fără cauze neapărat genetice, acesta poate fi definit ca o boală primară cronică generată de consumul de băuturi alcoolice, care se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare cu care se confruntă adesea familiile în care există cel puțin un băutor, în cheltuielile pe care o anumită țară trebuie să le facă pentru asistența medicală și psihosocială a alcoolicilor, pentru monitorizarea, prevenirea și reducerea fenomenului în sine, ca și în pierderile de productivitate date de inactivarea/deteriorarea funcționării profesionale a persoanelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
loc de muncă la unul sau la ambii părinți (în afară de cazul în care aceștia sunt pensionari sau primesc un ajutor de șomaj) poate fi asociată și cu lipsa mijloacelor bănești necesare procurării alcoolului, deși credem că și în aceste condiții băutorii de profesie își găsesc necesarul de bani pentru a cumpăra și consuma alcool. Așa se pot explica numeroasele neajunsuri materiale din familiile de alcoolici, care, de cele mai multe ori, au repercusiuni grave asupra creșterii și dezvoltării pe toate planurile a copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
educație este aproape absent (copiii nu merg la școală, familia locuiește în mizerie, există un nivel crescut al promiscuității morale - toate acestea pe fondul unui consum permanent și necontrolat de alcool). Alteori, familia trăiește cu resurse bănești limitate, din care băutorul ,,ciuntește” permanent pentru a-și procura ,,plăcerea zilnică” - și aceasta în detrimentul altor necesități. Există, în multe cazuri, și alte surse de procurare a banilor pentru băut sau chiar direct a alcoolului (părinții au vie la țară sau își aduc vin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
capac de roată care e piața din centru, cu spițele bulevardelor Bagley, Washington, Woodward, Broadway și Madison pornind ca niște raze de la ea. Asta-i tot ce-a rămas din faimosul Plan Woodward. Conceput În 1807 de magistratul eponim, mare băutor. (Doi ani mai devreme, În 1805, orașul arsese complet, casele de cherestea și fermele de pe marginea așezării fondate de Cadillac În 1701 fiind mistuite Într-un interval de trei ore. Acum, În 1969, cu ochii mei de vultur, pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
chiar pe jumătate. Nimic nu-i oprea pe alcoolicii Înrăiți de la a-și urma chemarea. În ciuda conspirației bancare internaționale (demascată de părintele Coughlin la radio), membrii marcanți se prezentau la datorie ori de câte ori Sfântul Gheorghe se Înfățișa la geam călare. Dar băutorii ocazionali și familiștii Încetară să apară. Până În martie 1930, numai jumătate dintre clienți mai foloseau bătaia secretă, dactilic-spondaică, la ușa subsolului. Afacerea Își mai reveni În timpul verii. ― Nu te teme, Îi spuse Lefty Desdemonei. Președintele Hoover o să rezolve problemele. Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îndeajuns să indice direcția gîndurilor unuia sau altuia. — Nu. O așteaptă pe sora ei... Nu mai are pe nimeni altcineva? — Se pare că nu. — Trebuie să bei al doilea pahar. Intrară În incintă, unde capetele celor care Îi serveau pe „băutorii de apă” ieșeau din groapa În care lucrau. Hélène Lange venea aici În fiecare zi să bea apă. O făcea la indicația medicului sau doar ca să nu se plimbe fără nici un scop? — La ce te gîndești? — Mă Întreb, de ce Vichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
făcea asta. — I-ați spus? — Obligatoriu. Angajații mei aveau altceva de făcut decît să șteargă Însemnările ei! — Și cum a reacționat? — A răspuns, cu un aer Înțepat: „Îmi cer scuze. CÎnd citesc o carte, uit că nu-i a mea”. Băutorii de apă, trunchiurile deschise la culoare ale platanilor, petele de soare erau la locul lor, ca și miile de scaune galbene. Balzac i se părea prea dur. Probabil că voia să spună prea realist. Citea doar autori din prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
și de atunci n-a mai schiat. „Nu pot spune că mă mai interesează altceva.“ În zilele libere nu face nimic. Lenevește. Se urcă singur în mașină și pleacă la drum. Nu-i displace singurătatea. Nu prea era el un băutor înrăit, dar după atac n-a mai pus deloc gura pe băutură. A luat în serios spusele medicului: „Sarinul îți afectează ficatul“ și nu se mai atinge de sticlă. A vrut să împiedice, pe cât posibil, oamenii să uite de acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
transfere la o echipă mai mare? Că la cât a prestat, ea săraca la Traian, încă de pe când era la primărie, zău că merită... Sfânta dezlegare la sex Dacă ar trăi bonomul cel șugubăț, fost trăitor în liniștea Țicăului și băutor la Trei sarmale, cred că ieri ar fi spus cu umorul său humuleștean, get-beget, „Ne-am prostit di tăt”. Și eu de colo, pe glasul al optulea, „Amiiin”. Adică, de ce nu ar avea dreptate, acest adevărat român, când ar auzi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-se la rândul său, Metronius nu era cu siguranță un bagaud, ba chiar a avut ceva de furcă până să ajungă să se înțeleagă cu noi. Dar era un om dintr-o bucată și foarte viteaz. Și chiar un bun băutor. Deveniserăm prieteni. în sfârșit, un om așa cum trebuie. Cu adevărat, un om așa cum trebuie. în timp ce vorbea, o fată cu părul negru, pe care Sebastianus o observase deja, atât datorită frumuseții ei, cât și din pricina tristeții adânci ce i se citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Silsburn și spre locotenent:) Cred că am să prepar niște cocteiluri Tom Collins, dacă găsesc ceva lămâi sau chitre. În ordine? Răspunsul locotenentului m-a uimit prin subita sa bună dispoziție: — Adu-le, a spus, frecându-și mâinile ca un băutor strașnic. Doamna Silsburn s-a întrerupt din studierea fotografiilor de pe birou ca să-mi indice: — Dacă prepari niște Tom Collins, te rog pune în al meu o picătură, un strop infim de gin. Aproape deloc, dacă nu-i prea mare osteneala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ochelari, i se vedeau bulbucați, ca la insecte. O imagine scârboasă mi s-a strecuat în fața ochilor, gura lui bătrână, ca o prună pe sânii Shebei. — Orice... ce aveți? am zis eu. Richard și-a fluturat larg mâinile. — Orice. Suntem băutori serioși în casa asta. — Atunci, un sherry ar fi foarte bun. — Sherry? Umbra unui surâs disprețuitor i-a trecut peste față. — Chiar? Cred că ai nimerit singurul lucru pe care nu-l avem. S-a dus înspre barul cu băuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se holbeze la cicatricea mea. Au reușit s-o facă, fixându-și privirea cam la cincizeci de centimetri deasupra capului meu, în timp ce îmi vorbeau. Dar amândoi aveau intenții bune. Gaz, o dulceață de om, chel și cu o burtă de băutor de bere - nu foarte deștept, dar ce contează - m-a strâns în brațe, lipindu-mă de burta lui moale. E trist, măi Anna. Mda, a zis Shake, scuturându-și coama lățoasă de care era mândru pe bună dreptate și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din el aparține Selinei - pentru a o ajuta să-și câștige demnitatea și respectul de sine, îți amintești? Am rupt sigiliul cu policarul meu bont. Jur că situația avea trei pagini. În afară de datele laconice cu privire la cheltuieli — Contul American, depozitul de Băutori, Dr. Martha McGikhrist, Plata Gazelot, Kreutzer, Mahatma, Compania Trans-American, Depozitul de Băuturi - se adunase o adevărată armată de noi prieteni ai Selinei din vremile de mult apuse. Isuse, ce e cu trupa asta? Am impresia că gagica dă o fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cât și Fielding am fost tentați să credem că avem ceva în el care îl împingea mereu înainte, fără putință de a se opune, poate din cauza bărbii de om primitiv, sau a blugilor străvechi, sau a pântecului lui nobil-sălbatic de băutor de bere. Nu era nevoie să ai un ochi antrenat în depistarea nebunilor ca să-ți dai seama că Nub era un diliu adevărat, gata oricând să explodeze. Avea în jur de doi metri și o sută cincizeci de kilograme. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
motivul pentru care se ține scai de heroina sindicatului e următorul: trebuie să-și hrănească patimile ce-l mistuie, hățișul sufocant și orbitor al dependenței de narcotice, care îl costă o mie de dolari pe zi. Fumător înrăit, jucător împătimit, băutor disperat și (ce o fi vrut Doris să spună) un maestru neîmblânzit al luatului la labă, Spunk se dovedește a fi un veritabil guru sau vrăjitor al junk food-ului, domnind peste etuvele din bucătăriile restaurantelor, unde operează cu diverși aditivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
câte se pare, am rămas de unul singur. La dracu, mi-am zis în sinea mea, voi depăși criza cu multă bărbăție. M-am sculat la unsprezece și, îmbrăcat cu blugi și cu teniși în picioare, am combătut prin jogging băutorul din mine. M-am îndopat cu haleală de cârciumă: cârnați, fasole gătită cu ghimber, un lighean cu musaca de cartofi. M-am umflat și cu băuturi specifice locului. Tradiționala bere la halbă, vinuri foarte fine și cele mai grozave tării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lovit femeile. Cât despre fumat, de fiecare dată când îmi aprind vreo țigară mă întreb: Chiar ai nevoie de ea? Până acum răspunsul a fost da, dar ăsta-i doar începutul. La fel de greu te lași de alcool când ești un băutor înrăit. Lăsatul de băut va fi o problemă greați-o spun eu. Ca fast food regula e cam așa: îmi permit o singură porție la fiecare douăzeci și patru de ore, cu excepția zilelor când îmi este foarte foame. Jocurile de noroc n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]