1,163 matches
-
din vechiul sat. În crăpăturile stâncilor deschise de capriciile vremii și-au găsit adăpost o seamă de plante rare, de un colorit miraculos, unele întâlnite doar în regiunea Porțile de Fier. Trebuie să pășim cu atenție, deoarece locul lor de baștină este numai acolo, iar distrugându-le nu am face decât să periclităm istoria acestor plăpânde plante, migrate aici de-a lungul mileniilor. Nu poți parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, azi locuită de populație
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
prezența regizorului, și The Rift (r. Dejan Zecevic, 2016), primul SF care vine din Serbia după destrămarea Iugoslaviei, la a cărui proiecție vor fi prezenți Milan Todorovic (producător) și Dragan Micanovic, unul dintre cei mai populari actori din țara de baștină a lui Kusturica. Printre surprizele acestei ediții se numără și patru filme mult așteptate de fanii genului horror, care vor fi proiectate la Dracula Film Festival în premieră: Camera terorii/ The Disappointments Room (r. D.J. Caruso, 2016), un thriller supranatural
Începe Dracula Film Festival la Brașov by http://www.zilesinopti.ro/articole/13845/incepe-dracula-film-festival-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/100179_a_101471]
-
și de periculos tocmai pentru că, întâiași dată în istoria demitizată corect, nu numai îmbuibații s-ar muta la Monte Carlo, pentru distracțiile și supermașinile de acolo, ci și amărâții, slugile lor, care înainte nu și-ar fi lăsat satul de baștină, uite că au acum nostalgia Occidentului cu salarii decente pentru munci necalificate și cu servicii sociale corecte, inclusiv muzee vii, tv didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
și pe piața hotelieră. Se pune întrebarea cine sunt stăpânii celor mai de lux hoteluri din Republica Moldova? Hotelul Nobil aparține oligarhului Plahotniuc, iar hotelul Prezident - oligarhului în formare I. Dodon, cu toate că este ascuns sub numele unui originar din satul de baștină Sadova. De rezonanță este afacerea GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul socialist Radu Mudreac, care și-ar fi ridicat un centru comercial chiar în inima Capitalei (din ce bani?). De asemenea, în 2015 baza turistică „Sadovo” își
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1493775884.html [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
s-a constatat o îmbătrânire a populației. Nu ne rămâne de făcut decât să sperăm că exodul de tineri din țară va scădea, iar situația economică se va îmbunătății astfel ca ei să își găsească fericirea în țara lor de baștină și să se bucure de condiții adecvate și reale pentru a nu ezita să-și întemeieze o familie. Marina GLODICI Baia Mare 25 mai 2011 Referință Bibliografică: În Maramureș casătoriile sunt în scădere an de an / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN
ÎN MARAMUREŞ CASĂTORIILE SUNT ÎN SCĂDERE AN DE AN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/In_maramures_casatoriile_sunt_in_scadere_an_de_an.html [Corola-blog/BlogPost/343171_a_344500]
-
al lui Lucifer, iar o firmă de bere îi propuse ca numele său, puțin metamorfozat, să devină o marcă de bere. O bere nouă, neagră, ce s-ar fi numit MaraFei nemurind astfel numele său, dar și al orașului de baștină. În fine, nu au lipsit mesajele de susținere pentru acordarea unor ordine naționale, sau înființarea de cluburi ale celor loviți de meteoriți. În context milioane de tineri din toată lumea, foarte asemănători lui Donică zăceau tot timpul prin parcuri sperând să
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1487244198.html [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
fost mereu viu în viața și credințele generațiilor care au trăit pe meleagurile românești. Este bine să știm că Moș Crăciun s-a născut pe pământ românesc și este unic în lume. În “Mitologia română” Mircea Vulcănescu spunea: “ Locul de baștină al Crăciunului este domeniul etnic românesc. În afara granițelor etnice nu se găsește decât la slavii din imediata apropiere: bulgari, ucraineni, cehi.. Pretutindeni cuvântul este împrumutat de la români”. Chiar așa! Căutați la toate națiile pământului și nicăieri nu-l veți găsi
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1419004803.html [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
cosmopolitismul încearcă să niveleze vorbirea românului și să-l atragă înspre folosirea pe scară largă a mijloacelor tehnice moderne de comunicare. În cele 22 de povestiri (proză scurtă) refuză să fie indiferent față de tradițiile, de cultura și interesele locului de baștină, ale țării, în ultimă instanță, dornic să păstreze toate aceste elemente, să le reactualizeze pentru prezent și viitorime. Iar eu, din acest punct de vedere, îl apreciez în mod deosebit pentru că, orice s-ar spune, în limbajul popular sunt ascunse
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1463233068.html [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină, la Glogova în Mehedinți-ultimul posesor al acestui nume fiind colonelui Alexandru Glogoveanu(m. în 1919 la Craiova) unchiul lui Ion Glogoveanu, contemporan cu autorul și care a pus acestuia la dispoziție o serie de documente (C.V.O.p. 156 ). Glogovenii
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
mă îmbolnăvește. Dorința de-a ajuta oamenii m-a facut din instinct medic, și această dorință o aveam încă din fragedă copilărie. Sensibilitatea și participarea spirituală și intelectuală la ceea ce se petrece în jurul meu și al nostru în țara de baștină, mi-a devenit prin poezie cea mai apropiată cale de-a mă exprimă și manifestă. Patria “muma” am părăsit-o chiar din durerea nedreptății, a minciunii, a umilinței, a corupției, a neputinței de-a mă vedea în primul rând un
MI-AM PĂRĂSIT PATRIA DOAR CU TRUPUL, SUFLETUL MI-A RĂMAS ACOLO ŞI ACOLO VA TRĂI MEREU! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1458457058.html [Corola-blog/BlogPost/384142_a_385471]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (52) - O CARTE VALOROASĂ Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Zilele acestea am revenit din țara de baștină unde am sărbătorit împreună cu colegii mei de facultate trecerea unei cifre rotunde de la absolvire. A fost un eveniment deosebit, în primul rând pentru că, în ciuda unei anumite scăderi a memoriei, am recunoscut o mulțime de figuri interesante, care aminteau în linii
SCHIŢE UMORISTICE (52) – O CARTE VALOROASĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1448060012.html [Corola-blog/BlogPost/369922_a_371251]
-
această țară îi apare și primul volum de versuri „Căsuța cu vise”. Are în lucru mai multe cărți. În această Antologie publică proza „Lăutarii de țărână”, care mi-a mers la suflet... pentru că sunt născut nu departe de locul de baștină al domnului Marin Trașcă (printr-o coincidență purtând același nume cu străbunicul meu. Lucrez de mai mulți ani la un roman care se cheamă chiar așa: „Mărin al lu' Trașcă”!!! Domnul să-l binecuvânteze, căci și străbunicul a fost un
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sefan_dumitrescu_scripta_stefan_dumitrescu_1371685913.html [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Motivația principală a fiecărui migrant, cât ar fi el de primar, sau chiar primitiv, nefiind aceia că el caută o viață sigură, înstărită, mai echilibrată din punctul de vedere al mai multor intemperii naturale, societale sau flagelar-materiale a comunității de baștină, ci faptul de a constata prin emigrațiune existența vieții de după moarte... - Asta nedumerire au zis dânșii (migranții - actorii - transportatorii..) că au..! Astfel această simplă emigrație ajunge să fie transfigurată, ca orice altă trecere sfântă, spre un pământ “promis”, sau cel
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1494619914.html [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
să reușesc cu noul „Kubo and the Two Strings” să aducă în stop-motion fluiditatea din animația 2D, ceea ce e o premieră notabilă. Istețul Kubo, un adolescent bun la suflet, duce o viață modestă, spunând povești oamenilor din orășelul lui de baștină de pe malul mării. Într-o zi, Kubo este vizitat de creaturi întunecate, spirite celeste care au fost surorile mamei lui. Ajutat de o maimuță magică și de un Cărăbuș Samurai, Kubo trebuie să găsească o armură mitologică ce îl va
Program cinema filmul Kubo şi lăuta magică 3D by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/filme/16969/kubo-si-lauta-magica-3d-dublat [Corola-blog/BlogPost/96688_a_97980]
-
chiar știrea redata! Acest Papă cu siguranță nu va fi atins măcar de vreo știre dată în răspăr, iar acela ce o reda se va caricaturiza pe șine! Cardinalul Jorge Mario Bergoglio a fost foarte combătut în țara sa de baștină sub acuzația nejustificată a președintelui Argentinei însuși, că se comportă ca pe vremea inchiziției, deoarece nu putea și nici nu avea cum sub jurământ fiind, să recunoască căsătoria dintre partenerii de acelasi sex, deoarece justifica chiar El: "nu este dat
UN PAPA FERICIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1397829302.html [Corola-blog/BlogPost/360185_a_361514]
-
Și ne inspiră-n zbor... De cade, iar, cortina Și-s paisprezece veri, Rămânem în lumina Cu Har de Mesageri. În ample documente, Iluzii ați lăsat: Eterne monumente Din Raiul unui sat, Din viața plămădită Cu doina-n vers-suspin, La baștina preasfântă A neamului român. A neamului divin... ---------------------------------- Diana CIUGUREANU-ZLATAN jurnalistă Președinte-fondator al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova 14 septembrie 2016 Chișinău Referință Bibliografică: Diana CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA - LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEȘTI / Diana Ciugureanu Zlatan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1473839022.html [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
împotriva voinții noastre ne duce pe toți, chiar dacă dăm din picioare, ne ascundem sub pat, sau ne proptim cu mâinile și picioarele în pervazul ușii. Vichentie, Tuzik și cu mine cutreeram toate râpile și coclaurile din preajma Vărzăreștiului, satul meu de baștină și Vichentie mă învăța numele la toate bălăriile și buruienele și la ce sunt ele bune, dar din păcate el îmi spunea în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cu toată alura lui de mare critic al vremii, nu a observat cum în Boborul lui Caragiale întregul Ploiești foșcăie de Neceeaevi și Bacunini magnetizați, ce visează la mult așteptatele zori ale frăției mondiale. Nota Bene: Culmea ironiei, orașul de baștină al conului Leonida este tocmai Ploieștiul, unde acesta va intenționa să se refugieze în cazul în care lucrurile se vor agrava. Proletariatul, acești „clănțăi izolați”, cum îi numea Stirner, își va însuși în mod temeinic o regulă precisă: într-un
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
un spațiu unic și individual, dincolo de interferența marii scene istorice, pe care autorul accentuează, această microsocietate de tip rural, cu risipa sa de energie și agitație zgomotoasă, creând sentimentul invincibilității (fie chiar și numai pentru câteva ore), ploieștenii (locul de baștină și a vitriolantei Mița Baston), vor reuși ceva mai mult decât etnia țiganilor din Ion Budai Deleanu, știut fiind că alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină. Desigur, nu este vorba nici de acea “transformare”, amintită de maiași, pentru că nu intrasem în anul 2012. Și de asemenea, nu-mi explic: cum s-a oprit timpul în acel puct din spațiu?, dându-ne acea stare de “singularitate”, în
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_a_fost_punctul_mihaela_suciu_1350029795.html [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
-l respecta și mama a două fete. Oricât păstrau ei aparențele și îndeosebi Veronica, tratându-l în societate cu răceală, bârfele existau. Despărțirea de Iași avea să-i fie foarte grea, mai ales că acest oraș îi devenise oraș de baștină și tot în el își lăsa iubirea. 1877-10-15 Mihai Eminescu, după ce s-a consultat și cu Veronica, răspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul. Încearcă să-și ia rămas bun de la Veronica dar nu o găsește acasă. Amărât
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
câștiga el!... Și de asta nu puteam pleca la europene, la mondiale... Jocul era încheiat!... La Balcaniadă am luat locul doi. • Și ați ales Suceava... Da, am venit la Suceava, moldovean fiind, cu gândul ca să ridic spre glorie locul de baștină, dar n-a fost alegearea cea mai bună. Antrenorul nu era serios, n-aveam condiții ca să-mi pot face antrenamentele cum trebuie... Am fost primit și privit cu suspiciune încă de la început. • Ați deranjat!... Se pare că da. Aici, în
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1443473517.html [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
de texte, precum cele dedicate lui Grigore Vieru, Ion Miloș, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Horia Zilieru ș.a. (colecția Ediții critice a editurii ieșene Priceps Edit). Pe această linie se înscrie și volumul Poetul ca Apostol, publicat la Editura Baștina Radog din Chișinău în 2013. Apărut sub egida Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, coordonat de academicienii Mihai Cimpoi și Eugen Simion, volumul este dedicat poetului și prozatorului Nicolae Dabija , așa cum reiese și din subtitlul acestuia - Nicolae
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
plimba prin tot supermarketul până îl vor durea tălpile de atâta alergătură, așa că prefera să poată dormi și să viseze în continuare că el este acel Făt Frumos din Oglindă, nicidecum Andrei ospătarul de la restaurantul din centrul orașului său de baștină. Începu să viseze cum într-o zi, pe aleele din parcul orașului apăru un tânăr îmbrăcat cam ciudat. Avea în picioare în loc de teniși sau pantofi cum purta el de obicei, niște încălțări special făcute dintr-o mătase fină la culoarea
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1398668820.html [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
emigrație. Pentru fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina, pe meleagul natal.. După 1990, odată cu deschiderea granițelor , la Săptămâna Culturală au început să participe și personalități din România și mai tarziu din Basarabia (Republică Moldova). În prezent Săptămâna Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi participanți. Acest eveniment
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1442246032.html [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]