268 matches
-
apăru în față arborele magnetic mai măreț decât cedrii din codrii Libanului albastru ca sângele regilor sau al himerelor cerul delira sub zodia puterii lui enigmatice și armatele sale de frunze vorbeau într-o mie de limbi în cereasca hipnotica babilonie a coroanei sale inimile noastre pluteau ca două silabe luminoase dintr-un roi de limbi nepământene prin care chipul tău, Doamne, ni se dăruia ca o mireasmă fără seamăn Hoarde de mâl Grăbit ori hăituit de umbre gata mereu să
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
în fața căruia simți că lectura cere la rîndul ei un ochi savant, obișnuit cu instrumente de lucru și cu dicționare. Altminteri, citit ca un eseu cu pretenții de coerență, cartea dezamăgește, căci intuiești că ai de-a face cu o babilonie erudită, căreia îi lipsește punctul de sprijin într-un gînd inițial. Autoarea nu vrea să dovedească o teză, ci vrea să etaleze o erudiție, lucru de care de altfel se achită fără cusur. Iată cum sună declarația de intenție a
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
5) Conferințe, micro-concerte, recitaluri, standuri de prospecții și tatonări, grădini de partituri și produse înregistrate, antreprenori de reuniuni și festivaluri, compozitori și informaticieni, faimoși restitutori și simpli melomani, demonstrații de virtuozitate, toți și toate ne asigură că suntem în plină babilonie sonoră, unde cândva se vor decanta poate graiurile unei arte pusă mereu pe șagă. 6) Orchestre nu, dar instrumentiști, da. Și încă din belșug. Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
barem o pagină din cartea lui Niccolo Machiavelli. Își aducea atât de bine aminte seara aceea la mânăstire la Hurezi, când găsise printre manuscrise traducerea lui Mihail Vizantios în grecește a cărții lui Axtelmeyer „Pronostic al rușilor”, un fel de babilonie astrologică în care se spunea că la 1700 împărăția lui Ali Osman întemeietorul se vă prăbuși sub lovitura țarului Petru. Asta să fi fost cam la vreo cinci ani după 1700 și nimic din cele spuse acolo nu se împlinise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
timp, poate să descopere un cuprins uluitor, minunat, mai ales când o întâlnești într-o narațiune pe măsură. Ne este cunoscută mica povestire Cei doi regi și cele două labirinturi, de Jorge Luís Borges. La porunca unui rege din insulele Babiloniei, arhitecții și magii ar fi construit un labirint deosebit de complicat și subtil. Oricine s-ar fi aventurat pe coridoarele lui s-ar fi pierdut pentru totdeauna. <ref id="20">Jorge Luís Borges, Cei doi regi și cele două labirinturi, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
labirint, doar spre a se glumi pe seama simplității sale. Când totul părea pierdut miracolul se petrece: la căderea serii, simțindu-se aproape sfârșit, a invocat puterea divină și a aflat o ieșire. Într-adevăr, a venit vremea când stăpânul din Babilonia a fost învins în luptă chiar de cel care-i fusese oaspete. Făcut prizonier, este dus cât mai departe în adâncul deșertului, unde nu are în față decât imensitatea gri a întinderilor de nisip. Află astfel un labirint cum nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
este construit astfel încât să ducă la rătăcirea definitivă a celui care s-ar vedea pe coridoarele sale. Absolut nimeni, nici măcar îndrăznețul rege, nu ar fi putut să-l străbată în așa fel încât să-i afle ieșirea. De altfel, regele Babiloniei, în dorința de a ridica un edificiu nemaivăzut, cheamă la el nu doar arhitecții timpului, ci și magii de atunci. Odată ce aceștia trec la lucru, construcția atinge o complicație infinită. Nici măcar cel care a imaginat planul ei nu avea cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
comportă ceva neomenesc. Faptul e vala bil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: „Această lucrare era un adevărat scan dal, pentru că miracolele și confuzia sunt lucruri ce țin numai de Dumnezeu, și nu de oameni.“ Sa voit a fi, prin urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă tocmai în voința de a se înscrie cu orice preț în ordinea miracolului. 42 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Or, pustiul nesfârșit în care e părăsit regele Babiloniei face inutile puterile acestuia. Nu mai răspunde în nici un fel așteptării sau voinței sale. De aceea apare pur și simplu sustras oricărei limite. Așa cum îl lasă să se vadă povestirea lui Borges, reprezintă ceva cu totul altfel (ca să reiau o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
suși în cuvintele narațiunii de față. Tocmai acesta este straniu, dincolo de tot ce poate fi descris și cuprins cu mintea. Sar pu tea numi cu un termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pus tiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Cu toate acestea, fac vizibil ceva neomenesc. Dacă în realitate a fost posibil așa ceva, sau dacă istoria a consemnat ceva de acest fel, nu are acum importanță. Cuvântul scriitorului le arată exact așa cum sunt. Unul dintre ele, înălțat în insulele Babiloniei, exprimă un imens orgoliu. Se voia atât de complicat și de subtil, „încât nici cei mai curajoși bărbați să nu se aventureze pe coridoarele lui, iar dacă o vor face, să se piardă pentru totdeauna“<ref id="27">Jorge Luís
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
acolo, cade în genunchi și se roagă. Restul nu depinde în nici un fel de voința sa. Faptul că află ieșirea nui mai aparține: miracolul intervine exact atunci când totul pare pierdut. Iar cel care a dorit săl înspăimânte de moarte, regele Babiloniei, va fi el însuși părăsit în mijlocul pustiului. Probabil își află acolo sfârșitul, fără să știe nimeni dacă a îngenuncheat sau nu. Cel deal treilea, maurul înfricoșat de pro pria crimă, își ridică drept refugiu un labirint extrem de complicat. Se ascunde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sens. Deșertul, în povestirea despre cei doi regi, apare lipsit de limite. Aduce în față doar întinderi nesfârșite de nisipuri mișcătoare - și nimic altceva. Am putea spune că este o imagine excelentă a nonsensului. Ceva asemănător ne oferă și regele Babiloniei, care a poruncit ridicarea unui labirint de o complicație infinită. Ar fi voit probabil să atingă acel nonsens propriu doar miracolului. Posibilitatea pierderii de sine devine semnul că respectiva construcție își atinge perfecțiunea. Scriito rul nu vorbește aici de moartea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
puncte și linii care se intersectează, putând valora ca poziții, repere. Deșertul însă, asemeni mării sau asemeni nopții, nu mai oferă nici un reper. Nisipurile mișcătoare refac în același fel, aproape atemporal, tocmai absența unor repere. Ceea ce i se spune regelui Babiloniei, după ce este făcut prizonier și dus în deșert, trebuie luat în sens literal: „O, rege peste timp, substanță și secol! În Babilonia ai vrut să mă pierzi într un labirint de bronz, cu scări, uși și ziduri; acum, Atotputernicul a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
reper. Nisipurile mișcătoare refac în același fel, aproape atemporal, tocmai absența unor repere. Ceea ce i se spune regelui Babiloniei, după ce este făcut prizonier și dus în deșert, trebuie luat în sens literal: „O, rege peste timp, substanță și secol! În Babilonia ai vrut să mă pierzi într un labirint de bronz, cu scări, uși și ziduri; acum, Atotputernicul a vrut să țil arăt pe al meu, care nu are scări pentru a le sui, nici porți pentru a le forța, nici
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
realitate. Cum să l descrii atunci și cum săl figurezi ca atare? 52 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Întro privință, excesul intervine și în cazul unor edificii ridicate de oameni. Ne amintim cuvintele lui Borges în legătură cu labirintul înălțat în regatul Babiloniei. „Această lucrare era un adevărat scandal, pentru că miracolele și confuzia sunt lucruri ce țin numai de Dumnezeu, și nu de oameni.“ Confuzia despre care vorbește aici indică perfecțiunea unei complicații, când orice direcție ajunge la fel de valabilă - sau de inutilă - ca
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
a trecut-o cu vederea nu cu nonșalanță, ci cu... mult mai mult, Înseamnă foarte mult și spune și mai multe!!! despre mulți și despre multe. Și, colac peste pupăză, a apărut În ultimul timp la „Antena 1” emisiunea intitulată „Babilonia”, iar conținutul acestei emisiuni este identic cu titulatura emisiunii: ceva mai ordinar nici că se putea. Dacă cineva crede că acestea sunt gusturile românilor se Înșeală amarnic. Această emisiune poate fi numai pe placul dezaxaților care se reproduc acolo. Și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Nebunie! Sunt vanitoși! În Dumnezeu nu cred, în Hristos nu cred! Păi vanitatea și trufia v-au mâncat pe dinăuntru într-atâta, încât veți sfârși prin a vă înghiți unul pe altul, asta v-o prezic. Și asta nu-i babilonie, nu-i haos, nu-i nerușinare? Și după asta, el, neobrăzatul, se târăște în fața lor, rugându-i să-l ierte! Parcă-s puțini de-al de voi? Râdeți că m-am făcut de rușine cu voi? Așa-i, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din coloniștii asirieni stabiliți de Sargon în Samaria - căci, fără îndoială, îi curge și sânge de-al lor prin vine - ei bine, oamenii aceia l-au acceptat până la urmă și pe Stăpânul Ceresc al israeliților care nu fuseseră deportați în Babilonia. Și-au adus cu ei de acasă zeii ancestrali, desigur, pe Adamilki și Nergal, spiritul ciumei, patronul protector al Cuthei și Sidonului, dar s-au închinat în locuri înalte și lui Jahve, stăpânul pământului în care fuseseră strămutați. Au învățat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
epavă. Lumea îi aude chemarea, sosește o cavalerie de căluți de mare, apoi două sepii râzând. Perla îi roagă să o ducă înapoi în adâncuri, dar își dorește să poată lua cu ea și o parte din lumina de la suprafață. » BABILONIA (Plasticens Volants, Franțaă - spectacol de stradă. Acest spectacol urmărește odiseea unui personaj pitoresc, plecat în căutarea acestei faimoase a opta minune a lumii. Artmania se ține la cort! Veronica D. Niculescu Festivalul Artmania se va ține în acest an în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
poată fi stopat și reîntors către interioare, încărcat cu aluviuni, într-un reflux mai greoi, mânat de aceeași pulsație ce-l împinsese către exterior. Le-a văzut circumferințele creierelor, străbătute de vinișoare roșiatice, ascunzișurile, stufărișul, labirintul de nedescifrat, o întreagă babilonie și zumzetul surd l-a auzit, zumzetul ca de aparat aflat sub tensiune, creat de celulele moi, umede, cleioase, captând în interioarele lor informații de toate felurile, cu o rapacitate asemănătoare cu cea a animalelor de pradă, asamblând în fierberea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
abilitate, calitatea de personaj cotidian al vieții literare, calitate care îi scoate mai în față, dar nu le dă și valoare. Cum comentezi acest fenomen? A.S.: Epoca în care trăim este una a confuziei de valori. Pe acest fundal, al babiloniei literare, apar diverse personaje ce urmăresc să umple cu imaginea proprie cât mai mult din spațiul public. Revistele, radioul sau televiziunile, pentru a-și umple spațiile, nu au întotdeauna timp, competență și nici discernământ pentru a aduce în pagina de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dilapidări, cetățeanu onorabel vrea să triumfe dreptatea. Bine spuneți, da mă Îndrăznesc să vă dau coraju că ie mulți cei care sondăm În adânc producțea matale și-l iubim cu corecție, dacă mă Înțelegeți, pă bărbatu care ni-l revelă babilonia asta. — Pă meritate. Da io Îți sunt dator să-ți fredonez că ț-ai băgat deștu pân la subțiori În ventilator. Uite, de nu, ce-am pătimit cu buchernița aia. Pentru c-am Împărțit premiu cu altu, am rămas legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu atât mai puțin nu înțelegea "creațiile" mele astfel încât tot ce nu înțelegea punea deoparte în sertarul "alte limbi". Ba mai rău pentru ea fiindcă începusem să "infectez" lingvistic colegii care foloseau curent expresiile mele "esperanto". Ajuns în clasa întâi, "babilonia" mea a început să se descâlcească în așa măsură încât, cu toate că nu știam încă să scriu, odată pe când trebuia să învățăm în cor o poezie despre "chipul tovarășului Stalin" (noi eram mai înapoiați și născut sunt în Orașul Stalin Brașov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ales dacă sunt poeți ruși contemporani. Acest lucru m-a indignat în așa măsură încât am început să scriu poezii, la început cu mâna fratelui meu, mai târziu cu a mea. Dacă într-adevăr acest lucru m-a indignat sau "babilonia" de care cu cât învățam mai mult deveneam tot mai conștient, nu mai știu. Cert e că mi-a trebuit ceva de ce să mă pot prinde și printr-o fericită întâmplare, în anii `60 am avut norocul să-l cunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]